ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA
1.1. Necesitatea analizei economico-financiare
Necesitatea analizei economico-financiare a societatilor comerciale reiese cel putin din urmatoarele considerente:
- in primul rand, sporirea eficientei intregii activitati a societatilor comerciale constituie un obiectiv central al analizei economico-financiare. Acest obiectiv se realizeaza prin cunoasterea postfaptica, curenta si previzionala a evolutiei sistemului cibernetic al firmei, a rezervelor sale interne, precum si a cauzelor care determina aparitia si amplificarea acestora. in acest sens, analiza factoriala a cifrei de afaceri, a productiei exercitiului, a productivitatii muncii, a costurilor si a profitabilitatii, permite evidentierea, evalu 636d34g area si valorificarea rezervelor privind cresterea eficientei economice, directioneaza eforturile firmei spre domenii nevalorificate suficient, ofera solutii referitoare la mentinerea in afaceri a firmelor.
- in al doilea rand, scopul analizei economico-financiare este de cunoastere a esentei fenomenelor si proceselor ce se deruleaza in mediul microeconomic, in scopul descoperirii legitatilor care guverneaza portofoliul de afaceri al societatilor comerciale.
- in al treilea rand, analiza economico-financiara, prin metodele si procedeele sale, constituie un instrument indispensabil activitatii manageriale a societatilor comerciale, intrucat ofera solutii practice in vederea prevenirii si inlaturarii factorilor cu actiune distructiva, si crearea, pe aceasta baza, a conditiilor manifestarii neingradite a factorilor cu influenta pozitiva.
1.2. Obiectul analizei economico-financiare.
Definirea conceptului de analiza
In Dictionarul explicativ al limbii romane, termenul analiza provine din limba franceza si are un dublu inteles. in primul rand, prin verbul a analiza (fr. analyser) se intelege ' a cerceta un intreg, un fenomen etc. examinand fiecare element in parte'. in al doilea rand, substantivul analiza (fr. analyse) inseamna 'o metoda stiintifica de cercetare care se bazeaza pe studiul sistematic al fiecarui element in parte'.
In literatura economica de specialitate, exista numeroase opinii in legatura cu definirea termenului de analiza.
Intr-o acceptiune mai larga, efectuand o sinteza a acestor opinii putem spune ca analiza, in general, reprezinta o cale de cercetare stiintifica a comportamentului fenomenelor si proceselor ce se deruleaza in natura si societate. Cercetarea analitica presupune descompunerea fenomenului sau procesului in componentele sale, stabilirea relatiilor de coordonare si subordonare dintre acestea, precum si a imprejurarilor care le genereaza, le intretin sau le anihileaza aparitia.
Prin generalizarea concluziilor, analiza se completeaza cu sinteza, care este o metoda stiintifica de cercetare a fenomenelor, bazata pe trecerea de la esenta la aparenta de la particular la general, de la simplu la complex.
Analiza economica evidentiaza comportamentul fenomenelor si al proceselor ce se deruleaza in mediul economic, prin utilizarea unor metode de investigare generale sau specifice acesteia.
Analiza economica are doua componente si anume: analiza starii economice (de gestiune) si analiza starii financiare.
Analiza starii economice (de gestiune) pune in evidenta gradul de utilizare intensiva si extensiva a resurselor in procesul combinarii si substitutiei tehnico-economice a factorilor. Este vorba despre: analiza ofertei ca volum, structura, sortiment, ritmicitate, nivel al calitatii, analiza asigurarii si eficienta utilizarii factorilor de productie (stocuri, capital fix, capital uman), analiza costurilor.
Analiza starii financiare reliefeaza rezervele nevalorificate ale profitabilitatii, lichiditatii, solvabilitatii, echilibrului financiar, comportamentului la bursa de valori a firmei si aprecierea starii de faliment a firmelor.
In ultimii 20-25 de ani, analiza financiara a avut un dinamism accentuat datorita mutatiilor mediului financiar si cresterii riscului odata cu accentuarea turbulentelor economico-financiare si cu internationalizarea schimburilor de bunuri si capital.
Scoala romaneasca de analiza are o viziune integratoare care permite abordarea problematicii complexe a activitatii unei intreprinderi atat din punct de vedere economic cat si financiar. De altfel, indicatorii financiari care fac, in esenta, obiectul de studiu al analizei financiare nu sunt altceva decat expresia monetara a finalitatii activitatii economice.
O analiza pertinenta a situatiei financiare obliga, fara indoiala, la implicarea unor aspecte nefinanciare, cum sunt: timpul de lucru, gradul de utilizare a capacitatilor de productie etc. precum si a unor aspecte calitative: calificarea salariatilor, calitatea produselor si serviciilor, calitatea comunicarii interne si externe. Cauzele dificultatilor unei intreprinderi nu sunt numai cauze de natura financiara, ci pot fi generate de orice tip sau segment de activitate al intreprinderii.
1.3. Obiectivele analizei economico-financiare a societatilor comerciale
In concordanta cu consideratiile teoretice ale conceptului, consideram, in primul rand, ca analiza trebuie si poate sa ofere solutii de descompunere a fenomenului si procesului economic in parti componente, sa studieze comportamentul acestora, independent si intercorelat cu alte componente, sa ofere solutii practice de combinare si substitutie a factorilor care au un rol relevant in mecanismul de functionare al firmei, in scopul maximizarii performantelor acesteia.
In al doilea rand, analiza starii economice si financiare trebuie sa studieze miscarea, transformarea fenomenelor si a proceselor economice din interiorul firmei sub aspect calitativ si cantitativ, static si dinamic, sa evidentieze factorii endogeni si exogeni, cauzele si consecintele influentei acestora asupra mecanismului de functionare al firmei.
In al treilea rand, analiza economico-financiara trebuie sa ofere solutii practice cuantificarii, pe de-o parte, a eforturilor firmei, iar pe de alta parte, a efectului pe care aceasta il va inregistra in economia competitionala.
Nu in ultimul rand, analiza economico-financiara studiaza realitatea obiectiva prezenta sub forma starii fenomenelor si a proceselor din mediul microeconomic, prin prisma corelatiei cauza-efect. Astfel, factorul care intr-o ecuatie de cercetare (model de analiza) constituie cauza modificarii starii unui fenomen, intr-o alta ecuatie poate sa se transforme in fenomen de investigat.
De exemplu, in analiza starii economice a productivitatii muncii, factorii de influenta pot fi: volumul productiei si numarul de personal, iar in analiza starii financiare a profitului, productivitatea e unul din factorii de influenta a acestuia.
In concluzie, avand in vedere considerentele prezentate, putem spune ca analiza economico-financiara face parte din sistemul stiintelor economice, are un obiect si metodologie de cercetare proprie, este o stiinta aplicativa, pluridisciplinara, functionala, utila conducerii firmei.
1.4. Tipologia analizei economico-financiare
Varietatea fenomenelor si proceselor economice, complexitatea acestora, diversitatea de agenti economici interesati in diagnosticarea activitatii si rezultatelor firmei determina existenta mai multor tipuri de analiza. Acestea pot fi structurate astfel:
- Dupa raportul intre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenului, se disting doua tipuri de analiza:
- analiza postfaptica sau postoperatorie
- analiza previzionala sau prospectiva
- Dupa nivelul la care se face investigarea, analiza poate fi:
- analiza microeconomica
- analiza mezoeconomica
- analiza macroeconomica
Analiza microeconomica se desfasoara la nivelul agentului economic, respectiv la scara intreprinderii. Studiaza comportamentul individual in obtinerea rezultatelor, releva factorii care determina orientarea in investirea capitalului, in utilizarea resurselor, in crearea si fabricarea produselor, in realizarea diferitelor categorii de prestatii etc.
Analiza mezoeconomica, studiaza fenomenele la nivelul sectorului, ramurii de activitate, de exemplu, pozitionarea firmei pe filiera lantului de valori, concurenta, situatia produselor de substitutie etc.
Analiza macroeconomica vizeaza fenomenele la nivelul economiei nationale sau al economiei mondiale (legislatie si reglementari, conjunctura interna si internationala, variabile sociale etc.) operand preponderent cu marimi globale sau agregate.
- Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor
- analiza statica
- analiza dinamica
Analiza statica studiaza fenomenele la un moment dat, relevand relatiile dintre elementele si factorii care determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat. Notiunea de static nu este legata de natura fenomenului, ci de modul de efectuare a analizei, deoarece fenomenele economice prin natura lor nu pot fi statice.
Analiza dinamica cerceteaza fenomenele in schimbarea lor, relevand pozitia acestora intr-un sir de momente, pe baza cercetarii factorilor care determina schimbarile pozitionale.
- in functie de orizontul de timp pe care se cerceteaza fenomenul:
- analize pe termen scurt care sunt frecvente in managementul intern, operativ
- analize pe termen lung (pe perioada mai mare de un an) implicand decizii strategice
- Dupa sfera de cuprindere si finalitate:
- analiza globala
- analiza expresa
- analiza functionala
Analiza globala cuprinde un ansamblu de metode care permit cunoasterea, intelegerea si explicarea functionarii intreprinderii ca sistem. Acest tip de analiza permite orientarea activitatii viitoare pe coordonate care sa asigure ameliorarea performantelor.
Analiza expresa e impusa de necesitatea reglarii operative a disfunctionalitatilor aparute in activitatea firmei.
Analiza functionala e orientata spre investigarea modului de realizare a functiilor intreprinderii si spre solutionarea unor probleme specifice.
- in functie de pozitia analistului, analiza poate fi:
- analiza interna
- analiza externa
In primul caz, problema analizei este pusa din interiorul firmei si are ca obiect sprijinirea managerilor in reglarea functionarii intreprinderii si remedierea eventualelor disfunctionalitati. Analiza economico-financiara interna este un instrument in serviciul controlului intern, intrucat permite urmarirea realizarii performantelor, raportarea realizarilor la previziuni si explicarea abaterilor.
Analiza externa e realizata de partenerii externi: banci, investitori institutionali,puterea publica, tribunalele comerciale, furnizorii, clientii, care cauta sa-si formeze o opinie despre situatia economico-financiara a firmei.
- Dupa circumstantele in care se realizeaza:
- analiza in context de criza
- analiza in context de dezvoltare interna si/sau externa
In primul caz, analiza vizeaza identificarea cauzelor dificultatilor intalnite, fundamentarea deciziilor si pregatirea masurilor corective.
In al doilea caz, analiza se incadreaza in procedura generala de control permanent al activitatii.
1.5. Continutul si etapele procesului de analiza a activitatii economice
1.Delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene, rezultate.
2.Determinarea elementelor, factorilor si cauzelor fenomenului analizat
Descompunerea pe elemente componente presupune o analiza structurala. Factorii se determina in mod succesiv trecand de la cei cu actiune directa la cei care actioneaza indirect si asa mai departe, pana la stabilirea cauzelor finale. in aceasta etapa are loc trecerea de la aparenta la esenta, de la general la particular, de complex la simplu.
Explicatii ale notiunilor utilizate in aceasta etapa:
- elementele reprezinta parti componente ale fenomenului analizat;
- factorii reprezinta acele forte motrice care provoaca aparitia unui fenomen;
- cauzele reprezinta factori care in anumite conditii provoaca, deci explica modificarea unui fenomen;
- cauzele finale reprezinta ultimele cauze descoperite in procesul de analiza. Ele apar drept cauze finale pentru ca procesul de analiza reprezinta inversul evolutiei reale a fenomenului analizat. Din punctul de vedere al aparitiei si dezvoltarii fenomenului, ele sunt cauze primare.
3. Stabilirea corelatiei dintre fiecare factor si fenomenul analizat, cat si a corelatiei dintre diferiti factori care actioneaza. Aceasta etapa e necesara pentru determinarea relatiei cauza-efect, a raporturilor de conditionare. Parcurgerea acestor trei etape presupune elaborarea modelelor fenomenului analizat, iar aceste etape apartin sferei analizei calitative.
4.Masurarea influentelor diferitelor elemente sau factori. Aici intervine analiza cantitativa in scopul cuantificarii influentelor factorilor, al masurarii rezervelor interne, al aprecierii cat mai corecte si exacte a rezultatelor.
5.Sintetizarea rezultatelor analizei, pe baza ei stabilindu-se concluziile si aprecierile asupra activitatii din sfera cercetata.
6.Elaborarea masurilor care constituie continutul deciziilor menite a asigura o folosire optima a resurselor, care sa contribuie la sporirea eficientei in viitor a activitatii.
|
