Analiza corelatiei fond de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria neta

Analiza corelatiei fond de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria neta

Fondul de rulment, reprezinta partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea curenta de exploatare. Rezulta faptul ca putem vorbi de un fond de rulment antecalculat sau normativ si un fond de rulment existent sau efectiv utilizat.

Nevoia de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante ce trebuie finantate din fondul de rulment in consecinta, nevoia de fond de rulment este egala cu activele circulante fara disponibilitati din care scadem datoriile curente.

NFR = Ac - Disp - Oc

Trezoreria neta ( disponibilul banesc ) partea din fondul de rulment ce depaseste nevoia de fond de rulment fiind dealtfel active circulante lichide care stationeaza intre doua rotatii.

TN = FR - NFR

TN - se poate intalni in trei situatii :

1. poate fi pozitiva : TN(+) => FR > NFR

2. egala cu 0 : TN(0) => FR = NFR

3. poate fi negativa : TN(-) = FR < NFR

Comparand perioada curenta cu cea precedenta, in perioada curenta, firma a realizat un excedent de fond de rulment, situatie ce i-a permis finantarea activitatii de exploatare. Daca avem in vedere, realizarile celor doua perioade, situatia este diferita, astfel in anul precedent, firma are un fond de rulment mult inferior celui realizat in perioada curenta in conditiile in care nevoia de fond de rulment este negativa. Neonorarea obligatiilor face ca firma sa inregistreze la finele anului disponibilitati. Privita la un anume moment, situatia financiara a firmei nu este alarmanta insa pentru perspectiva trebuie avut in vedere faptul ca datoriile trebuie achitate in perioada imediat urmatoare fapt ce implica existenta disponibilitatilor banesti.

Analiza corelatiei creante - obligatii

Reprezinta anumite drepturi banesti realizabile in termene diferite. Formarea lor este direct legata de rotatia capitalului si de momentele cand survin schimbari in forma acestuia. Creantele se determina in principal pe baza relatiilor ce se formeaza intre firma in calitate de furnizor si clientii sai. Opusul creantelor il reprezinta obligatiile sau datoriile firmei catre terti formate in cadrul relatiei acesteia cu furnizorii, cu actionarii, cu salariatii, cu bugetul, cu bancile.

Obligatiile sunt datoriile firmei catre terti, persoane fizice sau juridice inclusiv datoriile fiscale.

Categorii :

a) datoriile curente cuprind obligatiile respectiv imprumuturile pe termen scurt, ratele scadente la imprumuturile pe termen mediu si lung din anul respectiv.

b) datoriile totale sunt reprezentate de suma datoriilor curente si a imprumuturilor pe termen mediu si lung.

Concluzie : in perioadele analizate, creantele si obligatiile cresc intr-un ritm superior aferent cifrei de afaceri influentand nefavorabil fluxul de disponibilitati. Influenta este atenuata partial de raportul dintre creante si obligatii care desi creste este subunitar fapt ce compenseaza partial gradul de imobilizare al capitalului firmei.

Asemenea aspecte pot fi puse in evidenta cu ajutorul a doi indicatori :

Sd - soldul debitor al creantelor

Rd - rulajul debitor al conturilor de creante

Sc - soldul creditor al obligatiilor

Rc - rulajul creditor

1. durata de imobilizare a creantelor, se calculeaza :

2. durata de folosire a surselor atrase :

Concluzie : evolutia si marimea indicatorilor dovedesc ca desi creantele inregistreaza cresteri substantiale, imobilizarea fondului de rulment este suplinita de sursele atrase suplimentar. Cunoasterea aspectelor de mai sus este necesara pentru o previzionare corecta a surselor de finantare a exploatarilor.