Analiza resurselor si plasamentelor bancare la B.C.R.

^{Analiza resurselor si plasamentelor}

^{bancare la B.C.R.}

^{3.1 Situatia bilantiera incheiata la 31 decembrie 1999 a Bancii Comerciale Romane.}

^{La finele anului 1999, activele bilantiere ale Grupului s-au cifrat la 55.595,5 miliarde lei, in crestere cu 27,0% fata de anul precedent, ponderea componentelor in valuta fiind de 36,8% (comparativ cu 28,1% in 1998). Structura plasamentelor s-a caracterizat printr-o repartizare echilibrata intre credite (28,3%), depozite constituite la banci (28,7%) si certificate de trezorerie (25,5%).}

^{Investitiile nete de capital au crescut de circa 2,4 ori, in urma achizitiilor preluate de la Bancorex. Participatiile Grupului sunt orientate preponderent spre sectorul financiar - bancar si de asigurari, din tara si din strainatate, alaturi de care exista insa si unele societati comerciale romanesti cu alt profil de activitate. Valoarea activelor fixe a insumat 6.838 miliarde lei (+27,15), reprezentand, la fel ca in anul precedent, 12,3% din total activ.}

^{Plasamentele interbancare reprezinta conturi curente si depozite la B.N.R. (10.643 miliarde lei), constituie indeosebi pentru rezerva minima obligatorie, plasamente la alte banci centrale (266 miliarde lei), precum si disponibilitati si depozite la bancile comerciale (5.021 miliarde lei). Din acestea, 4.410 miliarde lei sunt plasamente la banci straine, majoritatea din tarile Europei occidentale, rata medie anuala a dobanzii pentru aceste investitii fiind de 6% (fata de 5% in 1998).}

^{Creditele, acordate preponderent clientelei din Romania, au reprezentat in suma bruta - 18.732 miliarde lei (+4,3% fata de 1998). Tendinta caracteristica perioadei a fost de reorientare a politicii de finantare a economiei dinspre industriile mai putin performante, spre activitatile cu potential de dezvoltare si cele care contribuie la sustinerea exporturilor de bunuri si servicii. Aproximativ 42% din portofoliul de credite a fost alocat intreprinderilor mici si mijlocii, proportia aferenta sectorului privat in ansamblu fiind de 66%.}

^{Volumul creditelor acordate agentilor economici cu activitate de comert si transport, in general intreprinderi mici si mijlocii de capital privat, s-a majorat semnificativ (cu 21,3% si respectiv cu 19,8%). In ceea ce priveste ramurile din industria prelucratoare, a crescut cu volumul imprumuturilor pentru producatorii de echipamente si utilaje (+17,6%), aparatura electronica (+7,5%) si materiale de constructii (+114,4%).}

^{In conditiile aplicarii mai exigente a normelor prudentiale in domeniul creditarii, precum si treceri in extrabilantier a creditelor neperformante, calitatea portofoliului s-a imbunatatit. In consecinta, gradul de provizionare s-a redus de la 20,0% in 1998 la 16,1% in 1999. In cursul anului analizat, Grupul B.C.R. a inregistrat in situatiile extrabilatiere credite neperformante in valoare nominala de 2.274 miliarde lei (292 miliarde lei in anul precedent), din care au fost recuperate, pe cale amiabilǎ sau prin executarea garantiilor, 213 miliarde lei (0,7 miliarde lei in 1998).}

^{Tinand cont de riscurile de mediu generate de evolutia volatilǎ a economiei romanesti, majoritatea creditelor au scadente mai mici de un an. Creditele pe termen scurt sunt in general destinate finantǎrii capitalului de lucru, in timp ce imprumuturile pe termen mediu si lung (cu o pondere de 12,7% in total) sunt acordate in cea mai mare parte in valutǎ, pentru proiecte de retehnologizare.}

^{Pe fondul cresterii presiunilor infaltioniste, in anul 1999 rata medie anualǎ a dobanzii la creditele in lei s-a majorat la 60% (comparativ cu 51% in 1998), in timp ce la creditele in valutǎ s-a mentinut 555m122f la nivelul anului precedent, respectiv 10%.}

^{Reprezentand o investitie cu risc redus si randament ridicat, plasamentele in certificate de trezorerie au avut o crestere mai dinamicǎ decat cea a creditelor (+31,7%), datoratǎ exclusiv componentei in devize. Valoarea certificatelor de trezorerie emise de Ministerul Finantelor in lei, existente in soldla 31 decembrie 1999, s-a redus cu circa 40% comparativ cu anul precedent, rata medie anualǎ a dobanzii - de 70% - fiind insǎ mai mare cu 10 puncte procentuale decat in 1998. La certificatele de trezorerie exprimate in dolari S.U.A. valoarea in sold a crescut de 3,5 ori, rata medie anualǎ a dobanzii situandu-se la 8% (fatǎ de 9%) in anul anterior.}

^{Politica de plasamente a Grupului B.C.R. este subordonatǎ obiectivului major privind cresterea capacitǎtii sale de a genera profit in conditiile gesteionǎrii eficiente a riscurilor. Intrucat majoritatea plasamentelor sunt concentrate in economia romaneascǎ, evolutia acesteia si a mediului de afaceri constituie factori decisivi de influentǎ asupra volumului si structurii activelor.}

^{Un obiectiv important al activitǎtii Grupului B.C.R. il reprezintǎ atragerea de disponibilitǎti de pe piatǎ si de plasare eficientǎ a acestora, avand permanent in atentie mentinerea unui echilibru optim intre resurse si plasamente, corelate pe termene. In acest sens, pentru asigurarea resurselor atrase la termen, banca s-a orientat cu prioritate spre trei produse: depozitele persoanelor fizice si certificatele de depozit.}

^{In anul 1999, depozitele au cosntituit, ca si in anii trecuti, sursa de baza pentru dezvoltarea bancii.}

^{Referitor la sursele atrase, obiectivul strategic al bancii este mentinerea independentei fata de resursele de pe piata interbancara si atragereaa unui volum sporit de depozite de la agentii economici si de la populatie.}

^{Grupul B.C.R. a actionat pe piata romaneasca prin societatea - mama, avand ponderea de 30,3% la depozite ale clientilor si 46,3% la fondurile proprii, in bilantul contabil agregat al bancilor comerciale la 31 decembrie 1999, de unde rezulta pozitia bancii de leader pe piata bancara romaneasca, in acest domeniu.}

^{La 31 decembrie 1999, resursele si capitalurile proprii ale Grupului B.C.R. au insumat 55.595,5 miliarde lei, in crestere cu 27,0% fata de 31 decembrie 1998.}

^{In cadrul acestora, depozitele atrase de la clientii bancari si nebancari au insumat 43.446,5 miliarde lei, in crestere cu 21,3% comparativ cu 31 decembrie 1998. In totalul resurselor, aceste categorii de depozite detineau , la finele anului 1999 o pondere de 78,1% (77% la sfarsitul anului 1998).}

^{Datorita stabilitatii si volumului resurselor atrase de la clientii nebancari, depozitele interbancare sunt utilizate de banca in proportie redusa. Resursele clientilor nebancari aflate in conturi la vedere sau la termen, reprezinta baza activitatii de trezorerie si principala sursa de creditare a bancii.}

^{La 31 decembrie 1999 depozitele clietilor nebancari insumau 35.855,7 miliarde lei, cu 13,5% mai mult comparativ cu anul precedent, reprezentand 64,5% din totalul resurselor bancii.}

^{In cadrul acestora, depozitele la termen reprezinta 60%, ceea ce confirma politica bancii de intensificare a activitatii de atragere a resurselor pe termene mai mari prin practicarea unor dobanzi corespunzatoare, corelate cu necesitatile rezultate din strategia de plasare in titluri de stat, depozite interbancare sau credite.}

^{Ratele dobanzilor variaza in 1999 intre 5% si 75% (1998: intre 10% si 55%) pentru depozite in lei, rata medie ponderata fiind de 32% (1998: 38%) si au variat de la 1% la 5% (1998: intre 2% si 6%) pentru depozitele in valuta, rata medie ponderata fiind de 4% (1998: 4%).}

^{Disponibilitatile constituite la vedere de la clientii nebancari se mentin intr-un anumit echilibru, prezentand o relativa stabilitate, proprie depozitelor la termen.}

^{Maturitatea disponibilitatilor banesti aflate in conturile de depozit la termen ale clientilor nebancari este corelata cu activitatea de creditare in vederea cresterii rezultatelor activitatii bancii.}

^{In aceste conditii, resursele atrase de la clientii nebancari asigura sursele necesare activitatii de creditare cu un cost redus, spre deosebire de resursele atrase de la clientii bancari.}

^{La 31 decembrie 1999, depozitele de la alte banci detin o pondere de 13,7%, iar depozitele de la clientii nebancari 64,5% din totalul obligatiilor bancii.}

^{Structura resurselor pe tipuri de clienti, bancari si nebancari, confirma orientarile strategice ale bancii de evitare a dependentei de resursele atrase pe termene foarte scurte si la costuri ridicate.}

^{Capitalurile proprii continua sa reprezinte baza financiara pe care banca si-a construit activitatea, si-a fixat obiectivele de performanta si politicile de realizare a acestora, iar consolidarea lor a constituit un punct strategic important pentru indeplinirea caruia au fost intreprinse toate masurile si actiunile necesare.}

^{La sfarsitul anului 1999, capitalul social a fost de 5.563,7 miliarde lei, in crestere cu 54,2% fata de anul 1998, dinamica superioara celei inregistrate de bilantul total al bancii. Pe total, capitalurile proprii ale bancii au crescut cu 20,9%.}

^{Capitalul social este detinut in proportie de 70% de Fondul Proprietatii de Stat si in proportie de 30% de Societati de Investitii Financiare. In timpul anului 1999, au fost emise actiuni din rezerve in valoare de 1.955,7 miliarde lei (1998: 415,8 miliarde lei), atribuite actionarilor existenti in functie de cota lor de participare.}

^{O componenta importanta a capitalurilor proprii o reprezinta profitul nedistribuit (36,2%), care conform normelor romanesti de contabilitate este alocat pe fonduri cu destinatie precisa si ca atare exista restrictii cu privire la posibilitatea de a fi distribuit.}

^{In conformitate cu reglementarile contabile romanesti, o institutie cancara capitalizata suficient trebuie sa aiba Nivelul 1 plus Nivelul 2 de cel putin 12%. La 31 decembrie 1999 raportul de adecvare a capitalului conform reglementarilor B.N.R. a fost de 22,32% pentru Nivelul 1 si respectiv de 25,66% pentru Nivelul 1 plus Nivelul 2.}

^{Grupul urmareste adecvarea capitalurilor proprii folosind rate in conformitate cu normele Bancii Internationale de Decontari. Pe baza informatiilor financiare intocmite corespunzator Standardelor Internationale de Contabilitate, Nivelul 1 si Nivelul 1 plus Nivelul 2 de adecvare a capitalului la 31 decembrie 1999, au fost de 22,80% si respectiv de 24,05%, nivel considerat corespunzator.}

^{3.2 Resursele bancare.}

^{Banca Comerciala Romana incheie primul deceniu de functionare cu un bilant pozitiv, care este efectul tuturor activitatilor desfasurate in banca, a numarului remarcabil de relatii stabilite cu clientii si a calitatii produselor si serviciilor bancare oferite clientelei. In toata aceasta perioada scursa de la infiintare si pina in prezent, conditiile intensificarii concurentei, prin diversificarea continua a serviciilor si produselor concomitent cu sporirea bazei de clienti, s-a inregistrat o consolidare continua a bazei resurselor bancii, menite sa asigure suportul necesar strategiei plasamentelor bancii.}

^{Evolutia de ansamblu a resurselor bancii de la infiintare si pana in prezent poate fi sustinuta printr-o serie de factori caracteristici, dintre care vom evidentia:}

^{● cresterea continua a resurselor si plasamentelor, incepand din 1993, crestere evaluata in echivalent U.S.D. pentru eliminarea deprecierii monedei nationale si posibilitatea compararii datelor din finalul fiecarui an;}

^{● incheierea cu profit a fiecarui exercitiu financiar ce a permis asigurarea unei baze solide a programelor proprii de dezvoltare si strategie;}

^{● sustinerea economiei nationale prin intermediul procesului de creditare la costuri acceptabile pentru agentii economici aflati in plin proces de restructurare si modernizare;}

^{● asigurarea derularii activitatilor de comert exterior pentru clientii bancii, prin utilizarea unor produse si servicii bancare specializate;}

^{● extinderea bazei de clienti si consolidarea resurselor bancii atrase de la persoanele fizice si juridice, eliminandu-se dependenta, prezenta in primii ani ai activitatii B.C.R., de resursele clientilor bancari;}

^{● consolidarea permanenta a imaginii detinute in piata bancara interna si internationala prin activitatea desfasurata pana in prezent, intarirea pozitiei dominante in piata financiara interna fiind indiscutabila in urma reusitei fuziunii prin absorbtie cu Bancorex.}

^{In scopul surprinderii aspectelor privind evolutia de ansamblu a resurselor bancii in perioada 31 decembrie 1992 - 31 decembrie 1999, acestea au fost transformate in echivalent U.S.D. pentru posibilitatea compararii rezultatelor inregistrate la finalul fiecarui an. Evolutia grafica a totalului resurselor B.C.R. in lei (in echivalent U.S.D.) si valuta este prezentata in graficul urmator:}

^{In analiza evolutiei resurselor bancii trebuie sa tinem cont de faptul ca in perioada 1990-1992, cursul leu-dolar S.U.A. nu a reliefat exact evolutie reala a acestuia ca urmare in principal a inexistentei unei piete valutare solide si cu experienta, caracteristic tuturor economiilor in prima faza a tranzitiei de la o economie total controlata la o economie de piata.}

^{Incepand din anul 1993 si pana in prezent, odata cu dezvoltarea pietei financiar-bancare interne si a introducerii unor reglementari specifice acesteia, evolutia ascedenta a resurselor B.C.R., an de an, este indiscutabila.}

^{Din punct de vedere al structurii resurselor de banca, in echivalent U.S.D., se remarca de asemenea o evolutie pozitiva prin consolidarea ponderii detinute de resursele atrase de la persoane fizice si juridice, concomitent cu diminuarea treptata a dependentei B.C.R. de resursele la costuri ridicate precum refinantarea B.N.R. pe termen scurt, resurse ce nu constituiau o baza ideala pentru procesul de sustinere a economiei nationale prin acordarea de credite pe termen mediu si lung. Evolutia structurii resurselor B.C.R. in lei (echivalent U.S.D. si valuta este prezentata in graficul urmator:}

^{Recunoasterea pe plan international a fortei financiare a B.C.R. a constituit-o emiterea pe pietele financiare internationale a unei emisiuni de Eurobonduri in suma de 75 milioane U.S.D. in anul 1997 cu scadenta la 3 ani, emisiune rascumparata integral la scadenta de banca. In prezent, resursele provenite de la clientii bancari sunt, in marea lor majoritate, constituite de limite de finantare externa, surse acordate clientilor B.C.R. de catre institutiile financiare internationale, in baza increderii de care se bucura B.C.R. pe plan international.}

^{Ponderea detinuta de disponibilitatile si depozitele interbancare in lei, pondere dependenta de strategia de plasare pe termen scurt a disponibilitatilor, a inregistrat 3,7 % la finele anului 1999, fata de 1,1% la 31 decembrie 1994.}

^{Evolutia resurselor in lei}

^{Evolutia ascendenta a resurselor in lei atrase de la clienti nebancari a condus la majorarea ponderii detinute in total resurse in lei de la 57,9% la 31 decembrie 1990 la 84,1% la 31 decembrie 1999. Evolutia ponderii in totalul resurselor in lei atrase de B.C.R. de la clienti nebancari in perioada 31 decembrie 1990 - 31 decembrie 1999 se prezinta in graficul urmator:}

^{In perioada de inceput a activitatii B.C.R., respectiv 31.12.1990 - 31.12.1994, perioada caracteristica oricarei banci nou infiintate, s-au inregistrat acumulari de resurse in special de la clienti bancari. In aceasta perioada de inceput a activitatii, resursele atrase la clienti nebancari au inregistrat o pondere inferioara nivelului de 50% din total resurse in lei.}

^{Continua consolidare a resurselor atrase in lei de la clienti nebancari in perioada 31.12.1995 - 31.12.1999 a generat o independenta de resursele atrase de la banci - resurse cu costuri ridicate si termene reduse. Este de remarcat nivelul constant ridicat al resurselor atrase de la persoane juridice si fizice, de peste 80% din totalul resurselor in lei inregistrat in ultimii 3 ani, ceea ce a conferit o stabilitate superioara resurselor detinute de banca. Evolutia ponderii in totalul resurselor in lei atrase de la clienti nebancari, a celor detinute de persoanele fizice si juridice, certificate de depozit si depozite publice, este prezentata in graficul urmator:}

^{Analizand evolutia resurselor in lei atrase de la clienti nebancari in perioada 31.12.1990 - 31.12.1999, se remarca urmatoarele aspecte:}

^{● resursele atrase de la persoanele juridice au inregistrat o reducere a ponderii in total resurse in lei de la 57,9% la 31.12.1990 ca urmare a cresterii treptate a altore fonduri apartinand clientilor nebancari, precum cele atrase de la persoane fizice. De asemenea, maturitatea acestor resurse a inregistrat o crestere ca urmare a majorarii continue a volumului depozitelor la termen de la 2,2% la 31.12.1992 la 12,3% la 31.12.1999 (ponderi in totalul resurselor in lei), ceea ce a condus ca in prezent sa se inregistreze o pondere aproximativ egala a resurselor atrase la termen si respectiv la vedere de la persoanele juridice;}

^{● resursele atrase de la persoanele fizice au inregistrat ponderi relativ reduse, sub 10% in total resurse in lei, in perioada 31.12.1990 - 31.12.1995, perioada in care resursele in lei utilizata de banca proveneau in special de la clienti bancari si persoane juridice. In perioada anilor 1996 - 1997, aceasta resursa inregistreaza un salt spectaculor, de la o pondere de 8,5% la 31.12.1995 la 36,6% la 31.12.1997, ceea ce a incununat eforturile bancii de diversificare a surselor de finantare si eliminare a celor pe termene scurte si costuri ridicate, precum si cele atrase de la clienti bancari. La 31.12.1999, resursa atrasa de la persoanele fizice detine cea mai mare pondere (41%) in totalul resurselor bancii in lei. In structura, s-a inregistrat o acumulare continua a resurselor la termen, depozitele la termen de o luna reprezentand, pentru persoanele fizice, unul dintre cele mai utilizate produse bancare. Daca la 31.12.1992 se inregistra o pondere relativ egala intre depozitele la vedere si termen constituite de persoanele fizice, prin acumularea resurselor la termen s-a inregistrat o pondere de 98% in total resurse detinute de persoane fizice la 31.12.1999;}

^{● resursele atrase sub forma certificatelor de depozit in lei au inregistrat o dinamica pozitiva de la un an la altul din punct de vedere al acumularii de resurse in lei la o dobanda fixa si termene de minim 3 luni, utilizarea acestuia de catre clienti demonstrand atractivitatea produsului. Aceasta evolutie este evidentiata si de ponderile in total resurse in lei inregistrate de certificatele de depozit la 31.12.1992 de 0,3% si respectiv de 13% la 31.12.1999;}

^{● depozitele publice au fost constituite in special pe baza unor reglementari si baze normative. Va urmare a evolutiei volumului de resurse atrase de la persoanele fizice si juridice, ponderea in total resurse in lei detinute de depozitele publice s-a diminuat treptat, de la 17,1% la 31.12.1992 la 2,9% la 31.12.1999. Evolutia ponderii in total resurse in lei transformate in echivalent U.S.D. a resurselor atrase de la clienti bancari in perioada 31.12.1990 - 31.12.1999, este prezentata in graficul urmator:}

^{Analizand evolutia resurselor atrase de B.C.R. de la banci, in perioada 31.12.1990 - 31.12.1999, se desprind urmatoarele aspecte:}

^{● resursele atrase sub forma liniilor de refinantare de la B.N.R. s-au diminuat treptat ca pondere, de la 38,8% la 31.12.1990 la 10,3% la 31.12.1996. Aceasta evolutie descendenta a ponderii este datorata consolidarii bazei de resurse atrase de la clienti nebancari, ceea ce a condus ca in ultimii 3 ani, B.C.R. sa nu apeleze la astfel de resurse pe termen foarte scurt si dobanzi ridicate, ce necesitau garantii importante solicitate de B.N.R.;}

^{● depozitele interbancare au constituit in perioada 1990 - 1995 o resursa des utilizata de B.C.R. in scopul asigurarii necesarului de lichiditati pentru efectuarea tuturor platilor prin intermediul contului curent deschis la B.N.R. Evolutia resurselor clientilor nebancari a determinat treptat renuntarea la aceasta sursa de finantare pe termen scurt, ceea ce a determinat reducerea ponderii maxime inregistrate, de 12,6% la 31.12.1994 la 0,3% la 31.12.1996. In ultimii ani, banca a atras aceste resurse in situatii conjuncturale, in special in scopul obtinerii de profit prin replasarea acestora la dobanzi superioare sau termene diferite, in functie de strategia de plasamente rezultata pe baza cash-flow-ului operatiunilor bancii;}

^{● disponibilitatile detinute de banci au constituit, in special in perioada anilor 1990 - 1992, o resursa importanta ca urmare a utilizarii conturilor de corespondent in lei, deschise la B.C.R. de celelalte banci, pentru operatiunile de compensare intre ele. Astfel, la31.12.1992, ponderea detinuta de aceste resurse reprezentau 15,5% din totalul resurselor atrase in lei de B.C.R. Odata cu perfectionarea operatiunilor de compensare prin B.N.R., volumul acestei resurse s-a diminuat, inregistrand in ultimii 3 ani ponderi in total resurse in lei inferioare nivelului de 0,2%.}

^{Evolutia resurselor in valuta.}

^{Spre deosebire de resursele in lei, resursele In valuta atrase de banca s-au bazat in mare majoritate pe cele provenite de la clienti nebancari, mentinandu-se in toata perioada scursa de la infiintarea B.C.R. si pana in prezent la un nivel de peste 50% in totalul resurselor in valuta ale bancii.}

^{Pe masura cresterii credibilitatii si reputatiei de banca echilibrata si dinamica s-a inregistrat o majorare a ponderii resurselor atrase de la clienti bancari, in special sub forma liniilor de finantare externa - resurse pe termen mediu si lung - necesare sustinerii procesului de investitii al clientelei. Evolutia structurii resurselor in valuta in perioada 31.12.19990 - 31.12.1999 este prezentata in graficul urmator:}

^{● resursele in valuta atrase de la persoane juridice au reprezentat in perioada 1992-1996 principala sursa de finantare in valuta, banca luand masuri an de an pentru sporirea bazei de clienti ce deruleaza operatiuni de export prin B.C.R. ceea ce a condus ca in perioada 1992-1996 ponderea in totalul resurselor in valuta ale B.C.R. detinute de persoanele juridice sa depaseasca constant nivelul de 50%. Oferirea de produse si servicii specializate, orientate catre sustinerea desfasurarii in conditii optime a activitatilor comerciale externe ale clientelei - persoane juridice - a condus la inregistrarea unui trend ascendent al resurselor in valuta atrase de B.C.R., inregistrandu-se cresteri ale disponibilitatilor si depozitelor persoanelor juridice cuprinse in fiecare an intre 15 si 50 milioane echivalent U.S.D.. Ponderea diponibilitatilor atrase la vedere in total resurse in valuta s-a redus treptat de la 47% la 31.12.1992 la 15,4% la 31.12.1999 concomitent cu majorarea ponderii depozitelor constituite de persoanele juridice de la circa 4,4% la 31.12.1992 la 12,5% la 31.12.1999, ceea ce a condus la majorarea maturitatii resurselor in valuta atrase de banci, element extrem de important avand in vedere necesitatile de creditare pe termen mediu si lung ale agentilor economici.}

^{● resursele atrase de la persoane fizice au inregistrat ponderi de peste 20% in total resurse in valuta ale bancii in special in ultimii doi ani, ca urmare a eliminarii restrictiilor pentru persoane fizice de achizitionare de valuta. La finele anului 1992, ponderea detinuta in total resurse in valuta de disponibilitatile la vedere si termen detinute de persoanele fizice era de 10,5%, majorandu-se treptat pana la 24,4% la 31.12.1999. Unul din obiectivele strategice ale bancii l-a constituit atragerea de resurse in valuta la termen. In scopul atingerii acestei strategii s-a intensificat procesul de atragere de depozite la termen de la persoane fizice, crestere semnificativa comparand ponderea de 20% la 31,12,1992 cu cea de 59% la 31.12.199 detinuta de depozitele la termen in valuta in total resurse atrase de la persoane fizice.}

^{● resursele atrase de la clienti bancari, ca urmare a increderii castigate de B.C.R. in urma colaborarii cu bancile si investitiile financiare straine, s-au majorat in special pe seama liniilor de finantare extrema, care au inregistrat o sporire a procedurii detinute in total resurse in valuta de 1,3% la 31.12.1992 la 22.% la 31.12.1999.}

^{O resursa importanta atat prin suma cat si prin semnificatie a constituit-o emisiunea de Eurobonduri din anul 1997, in suma de 75 milioane U.S.D. la termen de 3 ani, ceea ce a incununat recunoasterea si prestigiul international de care se bucura B.C.R. la 31.12.1997, ponderea detinuta de Eurobonduri in total resurse in valuta a reprezentat circa 11%, reducandu-se treptat pana la scadenta finala din 2000, an in care a fost rascumparata integral aceasta emisiune.}

^{3.3 Plasamentele bancare ale B.C.R.}

^{Inca de la infiintare - decembrie 1990 - Banca Comerciala Romana si-a structurat activitatea pe o paleta larga de activitatii si operatiuni, incepand cu cele de creditare si continuand cu cele valutare, de procesare a conturilor, oferind astfel o gama diversa de servicii bancare, ceea ce i-a conferit caracterul de banca comerciala universala. In planul acestor activitati catre clienti, creditul bancar si plasamentele asimilate acestuia au constituit elementul de referinta, principalul produs bancar al Bancii Comerciale Romane.}

^{Din analiza evolutiei, se remarca la finele anului 1999 o structura echilibrata a plasamentelor bancii, structura total diferita de cea inregistrata in primii ani de activitate in care plasamentele in credite depaseau doua treimi din totalul plasamentelor B.C.R.. Concomitent cu reconfigurarea in evolutie a structurii resurselor bancii, s-a inregistrat o modificare structurala pozitiva a plasamentelor totale ale B.C.R. (in echivalent U.S.D.), evolutie prezentata in graficul urmator:}

^{Concomitent cu acumularea de resurse in valuta, s-a diminuat ponderea in totalul plasamentelor de peste 67% detinuta de creditele in lei la 31.12.1999 pun cresterea treptata a ponderii creditului in valuta de la 0,6% la 31.12.1992 la circa 15% la 31.12.1999 in conditiile in care creditul in lei detinea o pondere apropiata, de circa 19% la finele anului 1999.}

^{Concomitent cu sporirea resurselor atrase de la persoane fizice si juridice s-a inrgestritat si o sporire a plasamentelor in titluri de stat in lei si valuta, active cu risc zero si dobanda atractiva, menite sa disperseze riscul plasamentelor bancii si implicit sa reduca ponderea creditelor in lei si valuta. Incepand din anul 1995 in portofoliul plasamentelor B.C.R. incep sa-si faca simtita prezenta titlurile de stat in valuta. La 31.12.1999, se inregistreaza in total plasamentele B.C.R. (in echivalent U.S.D.) o pondere echilibrata a titlurilor de stat in lei de 10,5% si respectiv in valuta de 15,4%.}

^{Evolutia plasamentelor in lei.}

^{Evolutia structurii plasamentelor in lei in perioada 31.12.1990 - 31.12.1999 este prezentata in graficul urmator:}

^{● creditele in lei au inregistrat o reducere treptata a ponderii in total plasamente in lei de la 98,5% la 31.12.1990 la 35% la 31.12.1999, ca urmare a strategiei bancii de diversificare a structurii plasamentelor in scopul obtinerii unei flexibilitati a activului si o reducere a expunerii fata de riscul implicat de plasamentele bancii;}

^{● titlurile de stat in lei, pe masura majorarii resurselor disponibile ale bancii atrase de la persoane fizice - inclusiv certificate de depozit - si persoane juridice, au reprezentat in special in ultimii patru ani, una dintre optiunile de plasare cu risc minim si dobanda atractiva, ceea ce a condus la inregistrarea unei majorari a ponderii in total plasamente in lei de la 0,5% la 31.12.1994 la 19,8% la 31.12.1999;}

^{● plasamentele interbancare in lei au fost utilizate de banca in scopul fructificarii eficiente a resurselor disponibile pe termen scurt, ponderea in total plasamente in lei a variat intre 1,3% (31.12.1994) si 24,2% (31.12.1997);}

^{● rezerva minima obligatorie in lei pastrata in cont la B.N.R. a evoluat in functie de reglementarile stabilite la banca centrala privind controlul masei monetare, iar ca urmare a intensificarii utilizarii acestui instrument, ponderea plasamentului la B.N.R. s-a majorat de la 3,2% la 31.12.1995 la 25,2% la 31.12.1999.}

^{Evolutia plasamentelor in valuta.}

^{Diversificarea treptata a plasamentelor in valuta ale bancii de la infiintare si pana in prezent, a condus la inregistrarea unei structuri echilibrate la 31.12.1999, data la care nici un tip de plasament in valuta nu depasea o pondere de 34% in total plasamente in valuta ale B.C.R. Evolutia in perioada 31.12.1990 - 31.12.1999 a structurii plasamentelor in valuta este reprezentata in graficul urmator:}

^{● creditele in valuta nu au depasit ponderea de 50% in total plasamente in valuta, in perioada 31.12.1992 - 31.12.1999. Ca urmare a fuziunii prin absorbtie cu Bancorex si prelucrarii unor pasive in valuta, B.C.R. a primit titluri de stat in valuta, ceea ce a condus la reducerea ponderii detinute de creditele in valuta de la 42,2% la 31.12.1998 la 33,6% la 31.12.1999, cea mai scazuta pondere inregistrata de creditele in valuta in ultimii 5 ani;}

^{titlurile de stat in valuta au fost incluse in optiunile de plasare ale B.C.R. incepand din anul 1996 ca urmare a sporirii resurselor in valuta atrase de la clienti nebancari. Incepand din 1997 ca urmare a emisiunii de Eurobonduri, resursele atrase au fost plasate in titluri de stat in valuta cu aceeasi scadenta. In urma fuziunii prin absorbtie a B.C.R. cu Bancorex si primirea in contrapartida pasivelor preluate si a activelor neperformante predate la AVAB, titlurile de stat in valuta au atins cea mai mare pondere (33,1% la 31.12.1999) inregistrata in perioada 1990 - 1999.}

^{● disponibilitatile si depozitele interbancare in valuta au inregistrat o reducere treptata a ponderii, in perioada 1990 - 1999, ca urmare a majorarii plasamentelor in valuta in credite si titluri de stat. la 31.12.1992 aceste plasamente inregistrau o pondere in total plasamente in valuta de 92%, reducandu-se la cca.14% la 31.12.1999;}

^{● rezerva minima obligatorie a fost constituita de B.C.R. si in valuta, incepand cu anul 1997, ca urmare a modificarilor survenite in reglementarile B.N.R. ce impuneau constituirea separata (si nu optional in lei sau in valuta) a rezervei minime, atat in lei, cat si in valuta. Aceasta a condus la inregistrarea in perioada 31.12.1997 - 31.12.1999 a unor ponderi in total plasamente in valuta de circa 9 - 12%.}

^{Pentru Banca Comerciala Romana, creditul a reprezentat si reprezinta oferta de baza catre clientii sai, iar activitatea de creditare constituie o componenta fundamentala a strategiei generale a bancii.}

^{O analiza atenta a plasamentelor bancii sub forma creditului bancar in cei 10 ani de la infiintare ne permite evidentierea unor caracteristici specifice ale activitatii B.C.R. in acest domeniu, astfel:}

^{● principala destinatie a creditelor acordate a fost activitatea economica si de productie;}

^{● imprumuturile acordate economiei reale au avut doua destinatii prioritare:creditele pentru capitalul de lucru si creditele pe obiect, care au contribuit in proportii ridicate la acoperirea necesarului de resurse pentru finantarea activelor circulante;}

^{● creditul pe termen scurt a detinut in permanenta o pondere ridicata in volumul total de credite acordate clientelei, in conditiile in care si creditul pe termen mediu si lung a inregistrat o dinamica accelerata;}

^{● creditul in valuta a luat o amploare deosebita in ultimii ani in contextul eforturilor depuse de agentii economici, clienti ai bancii, pentru modernizare si retehnologizare, iar banca s-a oferit sa asigure o mare parte din resursele sale pentru importurile de tehnologie;}

^{● pentru asigurarea unei finantari corespunzatoare a economiei reale, au fost contractate, in completarea resurselor proprii ale bancii, linii de credit de la banci in strainatate;}

^{● Banca a satisfacut cereri de credite ale clientilor din toate ramurile economiei nationale si in principal a celor din industrie, constructii, transporturi, comert, servicii, agricultura.}

^{Principiile generale dupa care banca s-a calauzit in activitatea de creditare se pot sintetiza in:}

^{- prudenta bancara si calitatea portofoliului;}

^{- cunoasterea clientilor si a afacerilor acestora;}

^{- garantarea, rambursarea si recuperarea creditelor.}

^{Prudenta bancara, care a constituit o preocupare constanta si permanenta in procesul de aprobare a solicitarilor de credite, presupune acceptarea unor riscuri in functie si corelate cu profitul care se presupune ca va fi obtinut, cuantificabile si acceptabile dupa termenul scadent.}

^{In aceasta perioada, banca a acordat o atentie deosebita perfectionarii metodologiei de masurare si apreciere a calitatii portofoliului de credite prin dezvoltare si adoptarea sistemelor de apreciere avandu-se in vedere mai mult calitatea cash-flow-ului si a sursei de rambursare, mecanismele si structurile prin care se ramburseaza creditul si dobanzile, precum si calitatea si soliditatea garantiilor constituite.}

^{Ca urmare, procesul de acordare a creditului s-a bazat pe metoda analizei complexe a situatiei economico - financiare a clientilor si respectarea reguluilor specifice de prudenta si anume:}

^{● Operatiunile de aprobare si acordare a creditelor au la baza prudenta bancara, ca principiu fundamental ce caracterizeaza intreaga activitate a bancii;}

^{● Activitatea de creditare se bazeaza in primul rand pe analiza viabilitatii si realismului afacerilor in vederea identificarii si evaluarii capacitatii de plata a clientilor, respectiv de a genera venituri si lichiditati    ca principala sursa de rambursare a creditului si de plata a dobanzii;}

^{● Acordarea creditelor trebuie sa fie avantajoasa atat pentru banca, deoarece prin extinderea si diversificarea portofoliului de credite poate obtine profit suplimentar, cat si pentru clienti, care pe seama creditelor pot sa-si dezvolte afacerile, sa obtina profit si, pe aceasta baza, sa ramburseze imprumuturile si sa achite datoriile;}

^{● Analiza si acordarea creditelor trebuie sa aiba in vedere influenta factorilor externi asupra proiectelor propuse de clienti, respectiv aspectele nefinanciare care pot avea efecte neprevazute asupra desfasurarii afacerilor si rambursarii creditelor;}

^{● Banca are obligatia sa analizeze si sa verifice, iar imprumutatul sa puna la dispozitie toate documentele care sa permita evaluarea potentialului economic, organizatoric si financiar al clientului;}

^{● Creditele si scrisorile de garantie, indiferent de suma sau durata de rambursare, se acorda pentru destinatia stabilita prin contracte, aceasta fiind obligatorie pentru imprumutati;}

^{● Pentru creditele acordate si scrisorile de garantie eliberate, banca percepe dobanzi si comisioane precum si penalitati stabilite in cazul nerambursarii la scadenta a creditelor si neachitarii dobanzilor datorate;}

^{● Creditele trebuie sa fie in toate cazurile garantate, iar volumul minim al garantiilor constituite trebuie sa acopere datoria maxima a imprumutatului catre banca, formata din credite si dobanzi;}

^{● Pe toata durata creditarii, agentii economici beneficiari de credite au obligatia sa puna la dispozitia bancii un exemplar din bilantul contabil, situatiile contabile periodice si orice alte documente solicitate de banca. Aceasta obligatie este clauza distincta in contractul de credite;}

^{● Creditele se acorda la cererea clientilor persoane fizice sau juridice care indeplinesc anumite conditii legate de modul de constituire, capitalul detinut, felul activitatii desfasurate, anumiti indicatori de bonitate, garantiile pe care le prezinta, situatia conturilor deschise, cum lucreaza cu banca, etc.;}

^{● Dupa aprobarea unui credit, banca nu poate anula sau reduce cuantumul acestuia decat in cazuri justificate, determinate de constatarea furnizarii de catre client a unor date nereale si numai dupa expirarea unui termen de preaviz de minim 5 zile calendaristice, care va fi comunicat in scris acestuia;}

^{● Intre incasarea ratelor din credite la scadenta si a dobanzilor la termenele stabilite, prioritate are incasarea dobanzilor, daca prin acte bilaterale incheiate intre banca si imprumutat nu s-a stabilit altfel;}

^{● In vederea administrarii riscului si acoperirii eventualelor pierderi din credite si dobanzi, banca constituie rezerva generala pentru risc de credite si provizioane specifice de risc pentru credite si dobanzi, potrivit legii;}

^{● Banca acorda credite pe termen scurt, mediu si lung in lei si valuta pe seama resurselor proprii si a celor atrase, in conformitate cu prevederile din planul de credite si resursele de acoperire a acestora aprobate de consiliul de administratie.}

^{Alaturi de planul de credite si al resurselor, plafoanele de credit au constituit un alt instrument de prognoza si planificare cu referire la nivelul total al creditelor pe trimestre si in structura: credite pe termen scurt, mediu si lung, credite in lei si in valuta, precum si pe sectoare de activitate.}

^{Plafoanele aprobate si communicate sucursalelor judetene cuprind niveluri maxime de creditare, care nu pot fi depasite nici pe total si nici in structura.}

^{Bilanturile bancii confirma si strategia de viitor, mentinand creditul bancar ca principal plasament al bancii:}

^{Principala constatare este aceea ca soldul creditelor in cei 10 ani a avut o pondere preponderenta in bilantul bancii comparativ cu celelalte pozitii din activ, desi a scazut continuu si constant ca urmare a politicilor prudentiale de creditare aplicate si a masurilor pentru cresterea calitatii activelor proprii, precum si urmare introucerii de catre Ministerul Finantelor, incepand cu anul 1994, a titlurilor de plasament pentru finantarea deficitului bugetar.}

^{Activitatea de creditare in ansamblu a Bancii Comerciale Romane a evoluat de la infiintare pozitiv in concordanta cu politicile si strategia adoptate de banca, fara evenimente si distorsiuni, fiind mereu principala pozitie in bilant si constituind principalul factor care a alimentat veniturile si profiturile bancii.}

^{Este edificator sa prezentam evolutia creditelor neguvernamen- tale acordate de celelalte banci din Romania, comparativ cu dinamica acestora la B.C.R.}

^{Scaderea in timp a ponderii creditului acordat de B.C.R. de la 24,6% la 31.12 1994 la 19,9% la 31. 12 .1998 se explica pe de o parte prin cresterea numarului de banci comerciale, care astazi au ajuns la 41, iar pe de alta parte este consecinta cresterii exigentei ce s-a acordat prudentei bancare si masurilor pentru cresterea calitatii activelor proprii. Cresterea cu orice pret a activelor si implicit a volumului creditelor nu a constituit si nu va constitui o directie de actiune a Departamentului de credite.}

^{Creditul bancar fiind, asa cum s-a aratat, principalul produs al B.C.R., o importanta deosebita au avut-o segmentele de clienti sau de piata care beneficiaza de asemenea credite. Volumul creditelor acordate de Banca Comerciala Romana a crescut de la an la an, iar dinamica acestora in sold la sfarsitul fiecarui an, comparativ cu soldul de la sfarsitul anului precedent se prezinta conform tabelului urmator:}

^{In cadrul acestei dinamici a creditului, creditele in valuta au avut o crestere superioara cresterii creditelor in moneda nationala, crestere insa favorizata si de evolutia mereu ascendenta a cursului de schimb leu/dolar:}

^{Dupa cum se observa, creditul in valuta in echivalent U.S.D. a crescut de la 114,2 milioane U.S.D. in 1994 la 430,9 milioane U.S.D. in 1999 inregistrand o crestere de circa 3,8 ori. In echivalent lei creditul a inregistrat o crestere de 3,896% si s-a datorat in cea mai mare parte (75,4%) deprecierii cursului de schimb al monedei nationale in raport cu U.S.D. in perioada analizata, cresterea efectiva fiind numai de 24,6%. In structura, dupa termenele de rambursare, creditele pe termen scurt in lei si valuta au fost preponderente fata de creditele pe termen mediu si lung, iar in cadrul creditelor pe termen scurt, cele acordate in moneda nationala au devansat pe cele in devize, asa cum se arata in tabelul urmator:}

^{Dupa cum se observa, creditele pe termen scurt in lei si in valuta, au detinut si detin ponderi semnificative in totalul creditelor angajate, fiind cuprinse intre 86,2% (1994) si 64,5% (2000), iar in cadrul acestora creditele in lei au devansat permanent creditele in valuta, in echivalent lei.}

^{In schimb, la creditele pe termen mediu si lung, care s-au acordat in general pentru modernizari si retehnologizari ale proceselor de productie, ponderea creditelor in valuta a devansat, incepand cu anul 1996 creditele pe termen mediu si lung in lei, fiind la nivelul anului 2000 de circa 5 ori mai mare. Un prim segment de clienti pe care B.C.R. l-a monitorizat permanent a fost acela al sectorului de stat comparativ cu cel privat in functie de care au fost orientate creditele.}

^{In aceste conditii, alocarea creditelor dupa forma de proprietate s-a derulat conform tabelului:}

^{Dupa cum se observa, ponderea creditelor acordate sectorului de stat a inregistrat o scadere continua si constanta, de la 85,6% in 1995 la 25,0% la 31 decembrie 2000 cu cresterea corespunzatoare a creditelor acordate clientilor din sectorul privat de la 14,4% in 1995 la 75,0% in 2000. Evolutia, extensia sau retragerea creditului sunt intr-o stransa si directa relatie cu strategia bancii de expunere prudentiala si in acest fel de protejare a resurselor de la clientii care au incredere in Banca Comerciala Romana si-si plaseaza spre fructificare, aici, disponibilitatile lor financiare.}

^{Banca Comerciala Romana a manifestat constant disponibilitate pentru satisfacerea cererilor de imprumuturi ale clientilor proprii de toate categoriile si din toate sectoarele economiei, cu prioritate a celor destinate productiei materiale si valorificarii acesteia prin export.}

^{Aceasta actiune trebuie inteleasa insa in conditiile aplicarii politicilor adoptate de banca pentru acest domeniu, printre care putem aminti:}

^{● respectarea normelor bancii care reglementeaza procesul de creditare in toata amploarea sa;}

^{● incurajarea afacerilor viabile si sigure care pot sa demonstreze ca sunt profitabile;}

^{● acceptarea clientilor care au un grad corespunzator de bonitate si garantii sigure pentru rambursarea la termenele contractuale a ratelor scadente si a dobanzilor calculate.}

^{Din analiza activitatii de creditare pe care Banca Comenciala Romana a realizat-o in ultimii ani rezulta cuprinderea in sfera creditarii a tuturor ramurilor economiei romanesti, dar ramura prioritara a fost si ramane industria. Acelasi lucru il putem spune despre activitatile ce au facut obiectul creditarii, care cuprind pe cele de: aprovizionare, productie, desfacere, investitii, constructii-montaj, comert interior si exterior, transporturi, telecomunicatii, cercetare - proiectare, turism, prestari servicii, consum gospodaresc si personal si alte activitati pe care clientii proprii le realizeaza.}

^{Daca aceasta este situatia din punct de vedere al finantarii clientilor dupa forma de proprietate, evolutia creditelor dupa volumul inregistrat pe ramuri prezinta o alta infatisare, dupa cum este aratat in tabelul urmator:}

^{Dupa cum se observa, cea mai mare beneficiara de credite a fost industria cu 67,3% din total, urmata in ordine de comert (16,0%), agricultura si transporturi (2,6%), constructii (1,7%). In cadrul industriei, care a avut permanent o pondere semnificativa in volumul total al creditelor acordate pentru finantarea economiei reale, sectoarele prioritare au fost metalurgia, industria chimica si a fibrelor sintetice, industria alimentara, a tutunului si a bauturilor, industria mijloacelor de transport si altele.}

^{Situatia evolutiva a creditelor angajate in industrie se prezinta in perioada 1997-1999 conform tabelului urmator:}

^{Din tabel rezulta ca volumul creditelor acordate diferitelor sectoare a fost intr-o permanenta schimbare. Astfel, creditele acordate industriei metalurgice, industriei alimentare, tutunului si bauturilor, industriei chimice si fibrelor sintetice, industriei mijloacelor de transport, industriei de prelucrare a lemnului, celuloza si productia de mobila si industriei energiei electrice si termice au crescut in perioada analizata de la an la an. In schimb, cele acordate industriei extractive si industriei de masini si echipamente au cunoscut o curba fie de reducere a expunerii, fie de mentinere a acesteia.}

^{Ca o dovada ca Banca Comerciala Romana ramane banca cea mai implicata in economia reala si in special in industrie putem aminti ca si in prezent, sunt finantati cei mai importanti agenti economici din Romania cum ar fi: SIDEX Galati, OLTCHIM Ramnicu Valcea, S.N.PETROM, AUTOMOBILE DACIA Pitesti, SEVERNAV Turnu Severin, GRUPUL TRANSILVANIA, ULTEX Tandarei, SILCOTUB Zalau, SANTIERUL NAVAL Galati, unitatile care s-au desprins din CONEL S.A., ALRO Slatina, etc..}

^{O analiza retrospectiva de detaliu a plasamentelor bancii sub forma creditului bancar permite evidentierea si a altor caracteristici specifice ale activitatii B.C.R. in aceasta perioada si anume:}

^{● productia de export si export de produse ale agentilor economici au fost sustinute cu prioritate. Pe langa finantarea activitatii de aprovizionare, productie, desfacere, Banca Comerciala Romana a dus o politica de stimulare a productiei de export si a exportului de produse, acordat clientilor, credite cu o dobanda redusa cu pana la 5 puncte procentuale fata de celelalte credite curente. Numai in 1999, 28 de clienti au beneficiat de credite cu dobanda diferentiata pentru stimularea productiei de export in suma de 764,0 miliarde lei. Printre principalii beneficiari de asemenea credite putem aminti: Santierul Naval Braila, Santierul Naval Daewoo Mangalia, Severnav Turnu Severin, IME Pitesti, Siderurgica Hunedoara, Santierul Naval Galati, Tehnomet Timisoara, Trimond Bucuresti, Santierul Naval Oltenita, Alprom Pitesti, IAME Covasna, Santierul Naval Orsova, R.A. Santierul Naval Mangalia, Aris Bistrita, Heim Milcov, Alprom Slatina;}

^{● au crescut an de an alocarile de credite cu precadere pentru creditele noi destinate sectorului privat si catre intreprinderile mici si mijlocii, urmare si a calitatii mai bune a angajamentelor acordate clientilor din acest sector;}

^{● au fost incurajate eforturile si initiativele agentilor economici de restructurare a productiei si de retehnologizare, acestia beneficiind de importante credite, in special in valuta;}

^{● a continuat dezvoltarea operatiunilor cu amanuntul prin cresterea ponderii creditelor acordate populatiei.}

^{Procesul de creditare la Banca Comerciala Romana s-a concretizat printr-o mare complexitate, o arie foarte vasta de clienti din toate zonele din economie. Acest proces a fost stapanit urmare a doi factori determinanti: un management de buna calitate si norme de lucru in care spiritul de prudenta a fost preponderent.}

^{Normele metodologice privind activitatea de creditare au facut obiectul unei ample actiuni de elaborare si actualizare in acesti 9 ani de activitate. Ultima editie a normelor elaborate in 1997 comprima in ea valorificarea intregii experiente a bancii in domeniu, dublata de preluarea cerintelor moderne ale activitatii de creditare pe care bancile din lume le-au solutionat corespunzator. Normele metodologice numarul 1/1997 privind activitatea de creditare constituie, credem, un manual de referinta pentru sistemul bancar romanesc. Competentele de aprobare au fost bine gradate pe toate treptele organizatorice ale bancii, Comitetul de Credite si Comitetul de Directie fiind angajate in aprobarea celor mai importante solicitari de credite.}

^{Banca Comerciala Romana, ca de altfel orice societate comerciala, a fost obligata potrivit normelor legale ca, in scopul protejarii capitalului bancii precum si a depozitelor persoanelor fizice si juridice, sa faca clasificarea creditelor din portofoliu si sa constituie provizioane specifice de risc. Potrivit acestor norme, analiza si clasificarea portofoliului de credite s-a facut tinand cont de evaluarea performantelor financiare ale imprumutatilor si de serviciul datoriei acestora care reprezinta capacitatea de a-si onora datoriile la scadenta.}

^{Stabilirea performantei financiare a imprumutatilor are la baza un sistem de analiza si clasificare a agentilor economici in 5 categorii distincte, iar Banca Comerciala Romana a facut incadrarea agentilor economici intr-o categorie sau alta pe baza analizei performantelor economico-financiare ale acestora, in functie de punctajul obtinut la criteriile cuantificabile, coroborat cu rezultatele analizei criteriilor necuantificabile, potrivit Normelor metodologice de creditare ale B.C.R..}

^{Banca Comerciala Romana a procedat de mul a procedat de multi ani la analiza si aprecierea semestriala a portofoliului sau de credite dupa metodologia reglementata de Banca Nationala. Evolutia calitatii portofoliului de credite al B.C.R. in ultimii doi ani prezinta urmatoarele caracteristici principale:}

^{● la sfarsitul anului 1999, creditele catre clientii de calitate buna (standard+observatie) erau in crestere cu 1,9 puncte procentuale fata de sfarsitul anului anterior;}

^{● creditele de calitate medie (substandard) au crescut cu 5,72 puncte procentuale, iar creditele cu risc major (indoielnic si pierdere) au scazut cu 7,69 puncte procentuale;}

^{● din analiza portofoliului la 30 iunie 2000 a rezultat cresterea ponderii creditelor cu o calitate buna cu 3,5 puncte procentuale si scaderea celor clasificate "pierdere" cu 5,3 puncte procentuale;}

^{● pe forme de proprietate, plasamentele catre sectorul privat au avut o calitate superioara fata de cele din sectorul de stat, cu exceptia creditelor incadrate la categoria indoielnic unde volumul acestora a fost dublu fata de cel al clientilor de stat, ceea ce face ca in continuare expansiunea creditelor catre sectorul privat sa se faca selectiv si cu mai multa prudenta;}

^{● ca urmare a imbunatatirii calitatii portofoliului de credite, gredul de provizionare a scazut pe ansamblul Bancii Comerciale Romane la 31 decembrie 1999 fata de 30 iunie 1999 cu 0,6 puncte p0rocentuale.}

^{Aceasta reducere a gradului de provizionare pe total si in structura s-a datorat imbunatatirii calitatii creditelor prin politicile prudentiale de creditare, in sensul cresterii plasamentelor cu risc minim, diminuarii expunerii la clienti cu pierderi si fara perspective, a continuarii sprijinirii prin credite a sectorului privat si a societatilor cu productie de export, a asanarii portofoliului de credite prin trecerea in afara bilantului, conform art. 53 si art. 56. din Legea bancara nr. 58/1998, a creditelor si dobanzilor aferente contractelor de credite investite cu formula executorie.}

^{Trebuie mentionat ca, gradul de provizionare la expunerile in valuta, este superior celui stabilit pentru expunerile in lei, cu 10,3 puncte procentuale. La categoriile cu risc major aceasta tendinta s-a accentuat, astfel: la categoria pierdere gradul de provizionare este de 61,0% pentru creantele in valuta si de 36,4% pentru creantele in lei, iar la categoria indoielnic gardul de provizionare este de 18,9% pentru creantele in valuta si de 18,6% pentru cele in lei.}

^{De mentionat ca, prin aplicarea de la 1 octombrie a.c. a Regulamentului nr 2/2000 cu privire la clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc, emis de Banca Nationala a Romaniei ca unul din instrumentele de reformare a sistemului bancar romanesc, portofoliul de credite al Bancii Comerciale Romane a fost clasificat in proportie de circa 92% in categoria "standard".}

^{O alta preocupare majora a bancii a constituit0o recuperarea creantelor sale. In cadrul acestor creante, in centrul atentiei au stat dobanzile, comisioanele de incasat, precum si creditele cu mari intarzieri. In sprijinul actiunilor de recuperare a creantelor neincasate constituite din credite si dobanzi, banca a emis o serie de reglementari interne, care impuneau unitatilor teritoriale sa actioneze prin procedurile juridice la determinarea debitorilor pentru efectuarea platilor datorate urmand ca, in situatiile in care agentii economici nu dispun de lichiditati, sa se treaca la valorificarea garantiilor materiale. Cu toate ca si in anii anteriori s-au facut demersuri in acest sens, actiunile de recuperare au capatat o amploare mai mare si cu rezultate apreciabile incepand cu anul 1997. In acest an, spre exemplu, banca a intreprins un numar mare de actiuni impotriva agentilor economici care nu si-au achitat datoriile procedandu-se la notificarea debitorului prin executare judecatoreasca, obtinerea de titluri executorii, investirea cu formula executorie a biletului la ordin, executarea silita directa prin solicitarea ordonantei de autorizare a vanzarii gajului sau ipotecii, poprirea asupra conturilor de la banci, lichidarea judiciara (faliment).}

^{In anul 1999, prin procedurile de mai sus, s-au actionat in instanta creante neincasate intr-un volum de circa 80% din totalul creditelor si dobanzilor restante. Conducerea bancii a cerut unitatilor subordonate sa analizeze si sa promoveze actiuni impotriva debitorilor proprii, astfel incat creantele neincasate sa se afle intr-o urmarire continua pana la recuperare incepand de la notificare si pana la epuizarea procedurilor de valorificare a bunurilor din patrimoniul agentilor economici. In urma masurilor declansate in cursul anului 1999 s-au incasat de la persoane juridice si fizice peste 1.998 miliarde lei in perioada procedurilor judiciare declansate de banca, prin plati efectuate de catre debitori sau ca urmare a valorificarii bunurilor aduse in garantie.}

^{In acest an, s-au finalizat obiectivele strategiei B.C.R. pentru perioada 2001 - 2004. Un prim capitol se refera la mentinerea si consolidarea locului B.C.R. in cadrul sistemului bancar romanesc in care se arata ca "obiectivul strategic fundamental pentru perioada 2001 - 2004 il reprezinta mentinerea cotei de piata atat in total sistem bancar, cat si in ansamblul economiei romanesti, B.C.R. pastrandu-si in continuare pozitia de principal finantator al economiei reale. In mod corespunzator ponderea creditelor neguvernamentale ale B.C.R. in PIB va reprezenta in anul 2004 circa 4,4%.}

^{Gama produselor si serviciilor oferite va fi structurata corespunzator categoriilor de clienti pe care se axeaza banca - produsele destinate activitatii cu amanuntul se vor dezvolta ca produse standard, iar cele destinate clientilor mari vor putea fi adaptate cerintelor specifice. Astfel:}

^{● pentru companiile mari vor putea fi oferite credite sindicalizate, acorduri financiare complexe, consultanta pentru operatiunile de leasing, achizitii si fuziuni, pachete de produse cuprinzand managementul activelor si scheme de finantare;}

^{● pentru agentii economici cu activitate de export vor fi dezvoltate scheme avantajoase de finantare a productiei de export si exportului de produse, cu perceperea unor dobanzi stimulative si acordarea unor facilitati suplimentare;}

^{● pentru populatie vor fi dezvoltate produsele existente din gama creditelor de consum (cu destinatii si facilitati variate);}

^{● in capitol privind strategia plasamentelor B.C.R. se mentioneaza ca se va urmari asigurarea unei structuri echilibrate a activelor prin cresterea plasamentelor cu risc minim, respectiv diminuarea plasamentelor cu risc ridicat si asigurarea unei lichiditati sporite prin valorificarea oportunitatilor oferite de piata monetara si valutara.}

^{In acest context, creditele vor reprezenta in continuare principala pozitie de activ in bilantul bancii (aproximativ 35 - 40%). Ca urmare, creditarea agentilor economici va fi orientata spre sustinerea redresarii economiei romanesti (in special a productiei de export si a exportului de produse) si a sectorului privat, prin:}

^{● dezvoltarea unor produse de credit mai complexe (sindicalizari, finantari structurate, etc.) destinate clientilor importanti ai bancii;}

^{● cresterea ponderii creditelor acordate pe obiect in total credite;}

^{● utilizarea pe scara mai larga a creditului de scont, a creditului pentru activitatea de leasing, a factoring-ului, precum si a creditului pentru cumpararea de active fixe de la unitatile supuse privatizarii;}

^{● acordarea de credite cu op dobanda incurajatoare, favorabila relansarii economice (de 15 - 20% la sfarsitul intervalului 2003 - 2004);}

^{● cresterea ponderii sectorului privat in total portofoliu de credite.}

^{Un alt obiectiv vizeaza imbunatatirea calitatii portofoliului de credite:}

^{● monitorizarea si dezvoltarea afacerilor cu clientii din ramurile pentru care se prefigureaza tendinte de crestere in urmatorii ani: constructii, industria alimentara, industria de prelucrare a lemnului, echipamente electrice si optice, transporturi, comert, turism si alte servicii;}

^{● diminuarea expunerii fata de agentii economici cu un serviciu necorespunzator al datoriei fata de banca - creditele restante sa reprezinte 7 -8% din total portofoliu, pe baza reducerii mai puternice a ponderii creditelor restante in valuta;}

^{● reducerea semnificativa a creditelor clasificate drept indoielnice si pierdere astfel incat acestea sa ajunga la sfarsitul anului 2004 la aproximativ 15% din ansamblul portofoliului de credite, in primul rand prin restrictionarea pana la anulare a accesului la credite a unitatilor cu pierderi si care nu au posibilitati de redresare;}

^{● corespunzator imbunatatirii calitatii portofoliului de credite, se va inregistra o diminuare a cheltuielilor cu provizioanele si a gradului de provizionare (la circa 11% pentru creditele in lei si 12% pentru creditele in valuta);}

^{● intensificarea actiunilor de recuperare a creantelor scoase in afara bilantului (obiectiv trimestrial de recuperare a 10 - 12% din soldul creditelor si dobanzilor atasate pentru anii 2000 - 2001), urmata de o politica restrictiva de scoatere in afara bilantului a creantelor.}

^{Pe baza planurilor de implementare a obiectivelor strategice ce se vor adopta pentru fiecare an din perioada 2001 - 2004 se vor nominaliza acele politici si masuri menite sa permita aplicarea in bune conditii a strategiei in domeniul creditelor si pe aceasta cale, sa se asigure o dezvoltare si consolidare a bancii la nivelul proiectat si dorit.}

^{3.4 Optimizarea activitatii bancare prin corelarea operatiunilor active cu cele pasive.}

^{Banca Comerciala Romana incheie primul deceniu de functionare cu un bilant pozitiv, care este efectul tuturor activitatilor desfasurate in banca, a numarului remarcabil de relatii stabilite cu clientii si a calitatii produselor si serviciilor bancare oferite clientelei. O serie de aspecte majore ce au caracterizat evolutia constant pozitiva a bancii de la infiintare si pana in prezent, decurg atat din eforturile intreprinse de angajatii unitatilor teritoriale in zona de contact cu clientela, cat si de extinderea Bancii Comerciale Romane spre zone noi de activitate, specifice bancilor universale.}

^{In toata aceasta perioada scursa de la infiintare si pana in prezent, in conditiile intensificarii concurentei, prin diversificarea continua a serviciilor si produselor concomitent cu sporirea bazei de clienti, s-a inregistrat o consolidare continua a bazei resurselor bancii, menite sa asigure suportul necesar strategiei plasamentelor bancii. Dinamica accelerata a amplificarii resurselor bancii a permis, in prima parte a existentei B.C.R., preluarea fara sincope a activitatilor traditionale care anterior datei de 1 decembrie 1990 se efectuau in cadrul Bancii Nationale - in principal creditarea pe termen scurt a economiei nationale - ca apoi B.C.R. sa sustina activitatea investitionala atat in lei cat si in valuta, derularea operatiunilor de comert exterior si o gama larga de operatiuni in lei si valuta pentru persoane fizice.}

^{Evolutia de ansamblu a resurselor bancii de la infiintare si pana in prezent poate fi sustinuta printr-o serie de factori caracteristici, dintre care vom evidentia:}

^{● cresterea continua a resurselor si plasamentelor, incepand din 1993, crestere evaluata in echivalent U.S.D. pentru eliminarea deprecierii nationale si posibilitatea compararii datelor din finalul fiecarui an;}

^{● incheierea cu profit a fiecarui exercitiu financiar ce a permis asigurarea unei baze solide a programelor proprii de dezvoltare si strategie;}

^{● sustinerea economiei nationale prin intermediul procesului de creditare la costuri acceptabile pentru agentii economici aflati in plin proces de restructurare si modernizare;}

^{● asigurarea derularii activitatilor de comert exterior pentru clientii bancii, prin utilizarea unor produse si servicii bancare specializate;}

^{● extinderea bazei de clienti si consolidarea resurselor bancii atrase de la persoanele fizice si juridice, eliminandu-se dependenta, prezenta in primii ani ai activitatii B.C.R., de resursele clientilor bancari;}

^{● consolidarea permanenta a imaginii definite in piata bancara interna si internationala prin activitatea desfasurata pana in prezent, intarirea pozitiei dominante in piata financiara interna fiind indiscutabila in urma reusitei fuziuni prin absorbtie cu Bancorex.}

^{Aceste cateva elemente caracteristice au fost detasate din intreaga activitate a bancii, evolutia constant pozitiva a B.C.R. permitand reliefarea a mul mai multor elemente. Permanent in atentia B.C.R. s-a aflat competitia de atragere a resurselor si plasarea lor atat in conditii de profitabilitate cat si in vederea mentinerii si dezvoltarii unui parteneriat specific fiecarui client in parte al bancii. Succesul acestei abordari se poate oglindi in prezent, prin volumul impresionant al bazei de clienti ce insumeaza aproximativ o treime din totalul resurselor atrase de bancile comerciale ce activeaza in Romania.}

^{In scopul surprinderii aspectelor privind evolutia de ansamblu a resurselor si plasamentelor bancii in perioada 31.12.1992 - 31.12.1999, acestea au fost transformate in echivalent U.S.D. pentru posibilitatea compararii rezultatelor inregistrate la finalul fiecarui an.}

^{In analiza evolutiei resurselor bancii trebuie sa tinem cont de faptul ca in perioada 1990-1992, cursul leu-dolar SUA nu a reliefat exect evolutia reala a acesteia, ca urmare in principal a inexistentei unei piete valutare solide si cu experienta, caracteristic tuturor economiilor in prima faza a tranzitiei de la o economie total controlata la o economie de piata.}

^{Incepand din anul 1993 si pana in prezent, odata cu dezvoltarea pietei financiar-bancare interne si a introducerii unor reglementari specifice acesteia, evolutia ascendenta a resurselor B.C.R., an de an, este indiscu-tabila. Din punct de vedere al structurii resurselor atrase de banca, in echivalent U.S.D., se remarca de asemenea o evolutie pozitiva prin consolidarea ponderii detinute de resursele atrase de la persoane fizice si juridice, concomitent cu diminuarea treptata a dependentei B.C.R. de resursele la costuri ridicate precum refinantarea B.N.R. pe termen scurt, resurse ce nu constituiau o baza ideala pentru procesul de sustinere a economiei nationale prin acordarea de credite pe termen mediu si lung.}

^{Recunoasterea pe plan internatinal a fortei financiare a B.C.R. a constituit-o emiterea pe pietele financiare internationale a unei emisiuni de Eurobonduri in suma de 75 milioane U.S.D. in anul 1997, cu scadenta la 3 ani, emisiune rascumparata integral la scadenta de banca. In prezent, sursele provenite de la clientii bancari sunt in marea lor majoritate constituite de liniile de finantare externa, surse acordate clientilor B.C.R. de catre institutiile financiare internationale, in baza increderii de care se bucura B.C.R. pe plan international. Concomitent cu reconfigurarea in evolutie a structurii resurselor bancii, s-a inregistrat o modificare structurala pozitiva a plasamentelor totale ale B.C.R. (in echivalent U.S.D.).}

^{Din analiza evolutiei, se remarca la finele anului 1999 o structura echilibrata a plasamentelor bancii, structura total diferita de cea inregistrata in primii ani de activitate in care plasamentele in credite depaseau doua treimi din totalul plasamentelor B.C.R.. Concomitent cu acumularea de resurse in valuta, s-a diminuat ponderea in totalul plasamentelor de peste 67% detinuta de creditele in lei la 31.12.1992 prin cresterea treptata a ponderii creditului in valuta de la 0,6% la 31.12.1992 la circa 15% la 31.12.1999 in conditiile in care creditul in lei detinea o pondere apropiata, de circa 19% la finele anului 1999.}