Analiza soldurilor intermediare de gestiun 818f54i e

Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori valorici, privind volumul si rentabilitatea activitatii întreprinderii, acest lucru referindu-se la analiza soldurilor intermediare de gestiune. Pentru a ilustra cât mai bine analiza celor mai importanti indicatori ai soldurilor intermediare de gestiun 818f54i e în urmatoarele doua subcapitole se realizeaza o analiza diagnostic a cifrei de afaceri si a valorii adaugate.

4.1. Cifra de afaceri.

Cifra de afaceri este considerata un indicator de volum de importanta esentiala, deoarece ea arata nivelul activitatii productive a unitatii, modul de utilizare a potentialului tehnico-productiv si modul de comercializare a produselor realizate, respectiv a serviciilor prestate.

O crestere a volumului cifrei de afaceri atrage în consecinta premisa cresterii profitului în perspectiva viitoare.

4.1.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri si structurii ei.

Determinarea si analiza cifrei de afaceri are, în principiu, urmatoarea structura:

venituri din activitatea de baza;

venituri din alte activitati care pot fi atât industriale, cât si de comercializare;

venituri din prestari de servicii.

Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri urmareste evolutia pe total si pe elemente componente fata de perioada precedenta, precum si modificarile intervenite în structura cifrei de afaceri. De asemenea, analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, în vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.

În tabelul urmator se prezinta situatia firmei cu ajutorul unor indicatori structurali ai cifrei de afaceri:

- mii lei -

Nr. crt.	Elemente de structura	Perioada precedenta 1997	Perioada curenta 1998	Ponderea structurala		Sporul de crestere
	Venituri din activitatea de baza
	Venituri provenite din alte activitati
	Venituri din activitati industriale si comerciale
	Venituri din prestatiile de servicii
	TOTAL Venituri

Ponderea veniturilor în cifra de afaceri pe anul:

Pe baza datelor prezentate, se poate explica evolutia fiecarei categorii de venit, a contributiei acestora la cifra de afaceri, precum si modificarile intervenite în structura acesteia.

Se constata ca fata de perioada precedenta, veniturile totale au înregistrat cresteri sensibile ( 59,76%), ceea ce influenteaza pozitiv cifra de afaceri.

Se observa o crestere substantiala a veniturilor activitatii de baza cu 53% fata de perioada precedenta, ceea ce a dus si la o crestere a cifrei de afaceri deoarece aceste venituri au ponderea cea mai mare de

La veniturile din celelalte structuri se constata o scadere importanta la acele venituri din alte activitati, iar în ceea ce priveste veniturile din activitati industriale si comerciale si din prestatiile de servicii se observa ca au crescut, ceea ce denota ca activitatea firmei a fost bine orientata catre satisfacerea acestor cerinte.

Cresterea substantiala a veniturilor din activitatea de baza se datoreaza faptului ca firma CONFORT S.A. este cea mai importanta din Galati, care are ca obiect de activitate constructiile de locuinte. În prezent, societatea îsi desfasoara activitatea în Galati, detinând o cota de piata de aproximativ 90% din constructiile de locuinte. În perioada 1992-1996, societatea a avut un santier de lucru în orasul ASTRAHAN din Federatia Rusa, unde s-au realizat 260 de apartamente, 2 poligoane prefabricate si 40 vile de lux.

În domeniul constructiilor concurenta este foarte puternica datorita existentei unui numar mare de constructori buni cum ar fi: VEGA, UNICOM, CMRSG.

4.1.2. Analiza cifrei de afaceri sub aspect factorial.

În afara analizei structurale si comparative cu perioadele anterioare, cifra de afaceri poate fi analizata si din punct de vedere factorial, stabilindu-se astfel sistemul de factori care contribuie la evolutia ei.

Dintre factorii importanti cu care se conjuga cifra de afaceri pentru stabilirea bunului mers al activitatii, întâlnim în modul cel mai curent: forta de munca, respectiv, numarul de angajati în procesul de activitate, si ca o consecinta fireasca, nivelul productivitatii muncii.

Dar nivelul productivitatii este, pe lânga numarul de angajati, influentat hotarâtor si de gradul de înzestrare tehnica si, respectiv, de influenta pe care o are ponderea mijloacelor fixe productive asupra acestuia. În aceasta analiza se urmaresc pe lânga alte influente, si cea a randamentului mijloacelor fixe active asupra productivitatii muncii.

Tot în cadrul analizei cifrei de afaceri, sub aspect factorial, se urmareste, în mod, valorificarea productiei realizate.

Relatiile matematice, de principiu, utilizate ca modele de analiza ale influentei acestor factori sunt urmatoarele:

, în care:

, în care:

CA - cifra de afaceri;

- numarul de angajati;

Qf - valoarea productiei fabricate;

- valoarea medie a mijloacelor fixe;

- valoarea medie a mijloacelor fixe productive.

Daca se ia în considerare fondul de timp de lucru exprimat în numar de ore anual, atunci se poate folosi relatia:

CA = T Cah, în care:

T - timpul exprimat în ore anual;

Cah - valoarea medie orara a cifrei de afaceri.

De asemenea, daca se are în vedere valoarea medie a mijloacelor fixe din exploatare, se va lua în consideratie acest factor si vom avea relatia:

CA

CA = Ae în care:

Ae

Ae - valoarea medie a mijloacelor fixe din exploatare.

Situatia acestor factori evidentiati mai sus se prezinta astfel:

Din analiza datelor cuprinse în tabel se constata ca s-a obtinut o cifra de afaceri superioara celei prevazute cu 5.500.310 mii lei.

Modificarea cifrei de afaceri este influentata de urmatorii factori:

1. Numarul mediu de salariati

Qf₀ CA₀

(N₁ - N₀) respectiv:

N₀ Qf₀

1,083 = 1.960.131,9 mii lei

2. Productivitatea muncii

Qf₁ Qf₀ CA₀

N₁ respectiv:

N₁ N₀ Qf₀

1,083 = 5.935.451 mii lei

Fiind vorba de principalii factori care au stat la baza nivelului productivitatii muncii, respectiv gradul de înzestrare tehnica, influenta ponderii structurale a mijloacelor fixe productive si influenta randamentului acestora, vom vedea cât din aceasta suma de 5.935.451 mii lei revine influentei fiecaruia dintre acesti factori.

Astfel:

a) cu privire la influenta gradului de înzestrare tehnica vom avea:

Mf₁ Mf₀ Mf₀' Qf₀ CA₀

N₁ , respectiv:

N₁ N₀ Mf₀ Mf₀' Qf­₀

1,083 = -5.170.393,5 mii lei

b) cu privire la influenta ponderii mijloacelor fixe productive:

Mf₁ Mf₁' Mf₀' Qf₀ CA₀

N₁ , respectiv:

N₁ Mf₁ Mf₀ Mf₀' Qf­₀

1,083 = 7.755.993,69 mii lei

c) cu privire la influenta randamentului mijloacelor fixe productive, calculul va fi urmatorul:

Mf₁ Mf₁' Qf₁ Qf₀ CA₀

N₁ ) , respectiv:

N₁ Mf₁ Mf₁' Mf₀' Mf₀

1,083 = 3.349.850,81 mii lei

-5.170.393,5 + 7.755.993,69 + 3.349.850,81 = 5.935.451 mii lei,

adica, în total influenta provenita de la productivitatea muncii.

3. Nivelul de valorificare a productiei fabricate

Qf₁ CA₁ CA₀

N₁ ) , respectiv:

N₁    Qf₁ Qf₀

879 ( 1,044 - 1,083 ) = -2.395.272,9 mii lei

Reconstituind analiza factoriala a cifrei de afaceri, constatam ca s-au realizat valori pozitive, la factorii privind numarul mediu de salariati si productivitatea muncii si valori negative, la gradul de valorificare a productiei fabricate, rezultând 5.500.310 mii lei per total (1.960.131,9 + 5.935.451 - 2.395.272,9 = 5.500.310 mii lei).

De mentionat ca desi numarul de angajati a crescut, totusi, datorita sporirii volumului productiei fabricate, al îmbunatatirii structurii mijloacelor fixe productive, a unui randament superior al utilizarii mijloacelor fixe productive, s-au asigurat, o crestere a productivitatii muncii, compensându-se astfel rezultatele negative obtinute la nivelul de valorificare a productiei fabricate si a gradului de înzestrare tehnica.

Consecinta îmbunatatirii structurii mijloacelor fixe productive prin investitii a creat premise nu numai pentru cresterea productiei, ci si îmbunatatirea calitatii acesteia, influentând asupra cifrei de afaceri.

O asemenea situatie se apreciaza favorabil , firma marindu-si cota de piata si în acelasi timp creând premisele necesare recuperarii în totalitate a fondurilor necesare investitiilor realizate în perioada respectiva si realizarea altora pentru dezvoltarea în continuare a activitatii.

În continuare este prezentata evolutia cifrei de afaceri în valori nominale si actualizate:

- mii lei -

Evolutia cifrei de afaceri în valori nominale si actualizate.

4.2. Valoarea adaugata.

Valoarea adaugata este unul dintre indicatorii semnificativi ai activitatii întreprinderii.

Notiunea de valoare adaugata exprima prin continutul sau un plus de valoare care se obtine prin desfasurarea unei activitati tehnico-productive de catre o societate comerciala .

Ca indicator care semnifica mersul pozitiv sau negativ al activitatii, valoarea adaugata poate fi considerata unul dintre indicatorii importanti, pentru ca, în fapt, ea reda aportul adus de societatea comerciala respectiva în cadrul general al activitatii productiei de bunuri si servicii necesare societatii umane .

Valoarea adaugata reda în analiza diagnostic nivelul de performanta tehnico-productiva, economica si financiara, putând contribui totodata la consolidarea financiara a statului, a bugetului sau de venituri si cheltuieli.

Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea eficientei factorilor de productie (munca, capitalul), iar în cadrul fiscalitatii reprezinta baza impozitului datorat statului (TVA) .

Valoarea adaugata (Qa) se poate determina prin doua metode mai importante si anume:

În tabelul urmator se prezinta situatia unor indicatori de la societatea CONFORT S.A. care cuprind:

Prevazut

Realizat

Cheltuieli totale cu personalul din care:

salarii

C.A.S.

protectia sociala

Amortizare

Alte cheltuieli cuprinse în valoarea adaugata

Profitul obtinut

Valoarea adaugata

Se constata o sporire a valorii adaugate cu 2.996.956 mii lei, fapt ce se apreciaza în general ca o situatie favorabila, deoarece s-a obtinut în cea mai mare masura pe seama rezultatului exploatarii.

Este o conditie esentiala ca ponderea structurala a unor cheltuieli ce pot fi riguros controlate sa scada, aceasta reflectându-se favorabil în sporirea valorii productiei exercitiului care înglobeaza toate economiile la diverse elemente de cheltuieli, marindu-si astfel ponderea în totalul valorii adaugate obtinute .

Amortizarea a înregistrat o scadere de -74.556 mii lei ca urmare a reducerii valorii medii a activelor fixe si, respectiv, a modificarilor intervenite în structura acestora.

Rezultatul exploatarii a înregistrat o crestere de 1.069.834 mii lei, ceea ce a dus la sporirea valorii adaugate, aceasta situatie fiind favorabila pentru firma.

Pe baza rezultatelor analizei valorii adaugate obtinute, se iau toate deciziile corespunzatoare privind cresterea productivitatii muncii si reducerea valorii materialelor de la terti, consumate, respectându-se în acelasi timp, calitatea productiei, element esential în competitia concurentiala.

Valoarea adaugata si elementele sale componente ne dau posibilitatea sa determinam si alti indicatori cum ar fi:

DN = +634.763,35

DT = -168.738,50

DQe = +1.060.440

Dt = -803.501,85

D= +1.229.178,50

DQa = +2.996.956

Dg_i = +2.100.395

Dy = +1.936.516

Dy_i = -136.879,18

Din corelatia indicatorilor si modul cum acestia se influenteaza reciproc, ne dam seama ca principalii indicatori care influenteaza valoarea adaugata sunt:

4.3. Excedentul brut de exploatare.

EBE este un indicator corespunzator rezultatului economic brut legat de activitatea operationala a întreprinderii ca diferenta dintre veniturile exploatarii susceptibile a genera un flux de lichiditati ca urmare a unor încasari imediate sau viitoare si cheltuielile de exploatare susceptibile a genera un flux de lichiditati ca urmare a unor plati efectuate sau de efectuat.

Pentru calculul excedentului brut al exploatarii se pot utiliza 2 formule:

F. Buhociu, GH. Negoescu, "Analiza economica", Ed. Evrika, Braila, 1999, pag. 63.