Analiza structurii pozitiei financiare
Ø & 323c28d nbsp; Ponderea covarsitoare in totalul imobilizarilor, pe toti anii analizati o detin imobilizarile corporale (aprox. 99%).
Ø & 323c28d nbsp; Imobilizarile necorporale inregistreaza o pondere de aprox.1 % in total imobilizari cu o usoara tendinta de crestere in 2002 datorita cresterii mai rapide a imobilizarilor necorporale comparativ cu o crestere mai putin accentuata a elementelor de active imobilizate (cresterea accentuata a imobilizarilor necorporale a fost datorata in 2002 unei achizitii substantiale de programe informatice, asa cum rezulta din notele la situatiile financiare aferente anului 2002).
► In cadrul politicii investitionale a entitatii, investitiile in capitalurile altor firme reprezinta un procent nesemnificativ (ratele imobilizarilor financiare pe perioada analizata sunt cu mult sub 1 %).
& 323c28d nbsp; Pe perioada 2001-2003 se constata in general, o scadere a ponderii elementelor de active circulante mai putin lichide (stocurile) in paralel cu o crestere a elementelor cu o lichiditate superioara (creantele, trezoreria).
Ø & 323c28d nbsp; Privind rata stocurilor observam o scadere a acesteia pe fondul cresterii vitezei de rotatie a stocurilor, ceea ce, in ansamblu, reflecta o crestere a eficientei gestionarii stocurilor de-a lungul perioadei analizate. Situatia este explicata in principal prin prisma politicii de gestionare optime a stocurilor aplicate de manageriat concretizate in valorificarea stocurilor cu miscare lenta existente in anii anteriori, optimizarea raportului achizitie-productie - facturare cu efecte asupra cresterii vitezei de rotatie a stocurilor si pe aceasta cale cu efecte favorabile in planul lichiditatii entitatii.
Ø & 323c28d nbsp; Rata creantelor creste semnificativ in 2002 comparativ cu 2001 (de la 39,22 % la 56,3 %, adica cu aproximativ 43 %) ea fiind rezultatul extinderii masive a activitatii comerciale in 2002 (asa cum am constatat la capitolul anterior). Cresterea ratei creantelor in 2002 comparativ cu anul precedent (43 % ) este superioara cresterii ratei trezoreriei inregistrata in acelasi an (24 %) ceea ce, de asemenea vine sa reflecte o necorelare a politicii de facturare cu politica de incasare a creantelor.
Ø & 323c28d nbsp; Analizand rata trezoreriei constatam ca aceasta creste semnificativ de la un an la altul aceasta datorita in principal cresterii investitilor financiare pe termen scurt, care detin o pondere majoritara. Nivelul crescut al ratei trezoreriei (cu mult peste intervalul considerat favorabil de catre specialisti de 3 - 5%) reflecta, pe de o parte o consolidare a starii de lichiditate financiara, cu implicatii favorabile asupra mentinerii unui echilibru financiar pe termen scurt, pe de alta parte reflecta o imobilizare de resurse, ce ar putea fi redirectionate pentru obtinerea unor beneficii viitoare mai substantiale.
& 323c28d nbsp; Pe elemente de stocuri se constata ca ponderea o detin produsele finite si marfurile (aprox. 50%) in 2002, dupa care in 2003 ponderea majoritara revine stocurilor de materii prime (46%).
Ø & 323c28d nbsp; Ponderea avansurilor pentru cumparaturi de stocuri e semnificativa in 2001 (aprox.16%), dupa care scade semnificativ in 2002 si 2003 la aproximativ 1%, datorita, in principal, scaderii substantiale a nivelului avansurilor in marime absoluta ca urmare a decontarii accentuate a lor.
! !Concluzii
lichiditati propriu-zise (trezorerie) peste nivelul apreciat optim de specialisti, asupra carora apreciem ca managementul entitatii ar trebui sa se ocupe in vederea unei redirectionarii spre o rentabilizare superioara a lor.
Analiza structurii datoriilor / capitalurilor proprii
& 323c28d nbsp; In cadrul surselor de finantare a entitatii, ponderea covarsitoare este reprezentata de sursele proprii -capitaluri proprii (aprox. 88 % in anii 2001 si 2002) urmata de o usoara scadere (cu aprox. 10 %) in 2003.
Ø & 323c28d nbsp; Aceasta usoara scadere a ponderii capitalurilor proprii in totalul surselor de finantare in 2003 este pusa pe seama cresterii mai pronuntate a surselor atrase - a datoriilor in 2003.
& 323c28d nbsp; Din analiza ratelor interne ale datoriilor (Rata datoriilor pe termen scurt, Rata datoriilor pe termen mediu si lung, Rata provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si Rata veniturilor in avans) se constata ca ponderea semnificativa o detin datoriile curente,in 2001 si 2003 in scadere pronuntata in 2003 datorita constituirii de provizioane pentru riscuri si cheltuieli in 2003 intr-o masura substantiala, acestea ajungand sa reprezinte 1/3 din totalul datoriilor in anul 2003. In conditiile in care entitatea nu detine datorii peste 1 an, Rata datoriilor pe termen mediu si lung are o valoare nula.
Ø & 323c28d nbsp; Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt, reprezentate doar de datorii curente nebancare, se observa urmatoarele:
o & 323c28d nbsp; Aproximativ 2/3 din valoarea lor sunt reprezentate de datorii comerciale, urmate de datorii fiscale si apoi de datorii fata de salariati. Datoriile comerciale sunt reprezentate de datoriile fata de furnizorii de materii prime si materiale si furnizorii de imobilizari. Ponderea cea mai mare o detin datoriile pentru furnizorii de materii prime si materiale. O finantare majoritara pe seama datoriilor comerciale e considerata favorabila, deoarece sunt surse gratuite de finantare, iar nivelul lor se incadreaza in termenul contractual (informatii obtinute din notele la situatiile financiare).
o & 323c28d nbsp; Remarcam o pondere insemnata a datoriilor fiscale, cu tendinta de scadere in 2003, aceasta fiind datorata dezvoltarii normale a activitatii si implicit a cresterii bazei impozabile si nu acumularii de datorii neachitate.
Ø & 323c28d nbsp; Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constata urmatoarele:
o & 323c28d nbsp; Ponderea capitalului social in capitalurile proprii evolueaza de la aprox. 1/3 in 2002 la aproximativ 1/4 cat este in 2003.
o & 323c28d nbsp; Situatia de mai sus se datoreaza mentinerii neschimbate a capitalului social concomitent cu o crestere sistematica la aproape toate celelalte elemente ale capitalurilor proprii (rezerve din reevaluare, rezerve legale). Se poate constata ca entitatea a preferat atragerea de surse proprii, altele decat cele din capitalul social, din dorinta de a nu afecta valoarea castigurilor actualilor actionari, protejand astfel interesele acestora.
|
