Analiza valorilor medii ale indicelui GEF inainte si dupa doboraturi

Analiza valorilor medii ale indicelui GEF īnainte si dupa doborāturi īn raport cu:

6.1 Tipul de padure (Modificarea indicelui GEF īn raport cu tipul de padure)

Doborāturile produse de vānt in martie 2002 se distribuie foarte neuniform pe suprafata UP, afectānd mai mult sau mai putin arborete īntregi sau parti din arborete īn functie de o serie īntreaga de factori īntre care: pozitia pe versant, expozitia, tipul de sol tipul de īnradacinare.

Stratificānd datele rezultate din calculul indicelui GEF īn raport cu tipul de padure am constatat cāteva concluzii interesante cu caracter de generalizare si pentru alte unitati de productie.

Rezultatele obtinute īn urma stratificarii au fost reprezentate grafic īn figura.

Īn abscisa au fost ordonate tipurile de padure īntālnite īn UP VI Tomnatic, īn raport cu ponderea de participare a molidului care este specia dominanta īn zona, iar īn ordonata valoarea medie a lui GEF pentru fiecare tip de padure.

Primele patru tipuri de padure reprezinta molidisuri pure, urmatoarele doua molideto - br 919b18j 9;dete, trei tipuri de amestecuri de molid, brad si fag, molideto - fagete si fagete pure.

Se observa ca valoarea indicelui GEF īnainte de doborāturi creste de la 20-21 īn cazul molidisurilor pure, la 21-22 īn amestecuri si la >22 īn fagete pure.

Aceasta influenta pune īn evidenta influenta compozitiei, care se asociaza cu o diversitate structurala mai mare asupra indicelui GEF.

Daca analizam valorile indicelui GEF dupa s-au produs doborāturile de vānt constatam ca īn toate tipurile de padure din molidisuri valoarea indicelui GEF a scazut cu 1,5-2 puncte (chiar 3 puncte īn cazul tipului de padure 1142), pe cānd īn cazul amestecurilor aceasta scadere a fost mai mica cu exceptia amestecului normal de rasinoase si fag cu flora de mull īn care s-a īnregistrat o scadere mai importanta.

De remarcat este faptul ca īn amestecurile de molid, brad si fag, īn fagete, dar si īn molideto - bradete dupa doborāturile de vānt valoarea indicelui GEF s-a modificat foarte putin sau deloc, ceea ce indica o rezistenta mult mai mare a acestor tipuri de padure la actiunea vāntului.

Din analiza comparativa a valorilor GEF īnainte si dupa doborāturi se constata ca molidisurile pure au avut valori ale indicelui GEF īn domeniul optimal inferior (GEF 20,21), iar dupa doborāturi valoarea acestuia a scazut sub 20 īn toate tipurile de padure din molidisuri, indicānd un GEF satisfacator.

Daca tinem cont de ponderea ocupata de molidisuri pure īn suprafata UP care reprezinta 65% avem imaginea amplorii īn suprafata a zonelor īn care valoarea indicelui GEF a scazut din domeniul optimal īn domeniul satisfacator.

Īn cazul amestecurilor de molid cu brad (molideto - bradete) scaderea indicelui GEF īn urma doborāturilor a fost īn medie de 0,5 puncte, dar ce este interesant de constatat ca aceasta scadere nu a condus la schimbarea categoriei de exercitare a functiilor ecoprotective, ramānānd īn domeniul optimal inferior.

Impresia favorabila pe care ne-am format-o analizānd valoarea indicelui GEF īn cazul amestecurilor si fagetelor trebuie amendata īn sensul ca ponderea acestor tipuri de padure īn suprafata UP este de numai 10%, imaginea si impresia dominanta fiind data de molidisurile pure care au fost puternic afectate.

Īn tabelul s-au sintetizat ratele decenale ale doborāturilor de vānt īn raport cu tipurile de padure cele mai frecvente din nordul tarii.

Tabelul

Rata doborāturilor de vānt pe principalele tipuri de padure

si īn cazul tipurilor de padure s-a īncercat evidentierea unei legaturi corelative īntre rata doborāturilor de vānt si scaderea indicelui GEF.

Din reprezentarea grafica se constata ca pentru valori ale lui R<10% scaderea indicelui GEF este de <0,5 puncte, pe cānd pentru valori mai mari de 10-12% ale lui R scaderea indicelui GEF este mai mare de 1,5 puncte.

Valoarea ΔGEF urmeaza o curba exponentiala īn raport cu R.

Calculul ecuatiei de regresie pune īn evidenta valori ale coeficientului de corelatie r de 0,5-0,6 (r=0,543) pentru regresia exponentiala (de calculat).

6.2. Modificarea indicelui GEF īn raport cu tipul de statiune

Asa cum este cunoscut din literatura, tipul de statiune - ca rezultanta a conditiilor ecologice īn care se dezvolta un arboret - influenteaza īn mod semnificativ nu numai cresterea si productivitatea arboretelor, dar mai ales sensibilitatea acestora la actiunea factorilor perturbatori.

Īn cazul doborāturilor si rupturilor produse de vānt s-a demonstrat (Barbu I., 1985) ca rata doborāturilor de vānt, calculata ca raport īntre volumul arborilor calamitati si volumul total al arboretelor este foarte variabila īn functie de tipul de statiune si are valori de la 0,7% pe deceniu īn cazul tipului de statiune 2120 (Montan de molidisuri pe stāncarii cu eroziune excesiva) pāna la 22% pe deceniu īn cazul tipului de statiune Montan de molidisuri, brun cu mull de productivitate superioara.

Īn tabelul s-au sintetizat ratele decenale ale doborāturilor de vānt īn raport cu tipurile de statiuni cele mai frecvente din nordul tarii. Īn cazul UP luata īn studiu au fost identificate 7 tipuri de statiune, distributia lor pe teren aparānd mozaicat sau grupat.

Tabelul

Rata doborāturilor de vānt pe principalele tipuri de statiune

Īn functie de ponderea din suprafata UP ocupata de cele 7 tipuri de statiune acestea se ierarhizeaza astfel: 55% din suprafata este ocupata de tipul de statiune 3333 (Montan de amestecuri Ps, brun edafic mare, cu Asperula-Dentaria).18% tipul de statiune 2322, 15% tipul de statiune 2333, 8,7 tipul de statiune 3332.

Asa cum se observa aceste 4 tipuri de statiune ocupa 97% din suprafata UP, celelalte tipuri aparānd insular si cu ponderi foarte reduse .

Īn figura... au fost reprezentate valorile medii ale indicelui GEF īnainte si dupa doborāturile de vānt īnregistrate īn 6-7 martie 2002 stratificate īn raport cu tipul de statiune.

Se constata ca īn majoritatea tipurilor de statiune, dupa doborāturi, indicele GEF a scazut cu 1-3puncte (3,5 puncte īn tipul de staiune2321), variabil de la o statiune la alta. Cea mai mare scadere a indicelui GEF s-a īnregistrat īn arbortele din tipul de statiune 2321 (Montan de molidisuri....) īn care valoarea indicelui GEF a scazut de la 20,7 īnainte de doborāturila 17,2 dupa doborīturi. Acest tip de statiune pare a fi cel mai afectat sub raportul indiicelui de exercitare a functiilor.

O alta scadere importanta s-a īnregistrat īn arboretele din tipul de statiune 2333 (motan de...), īn care valoarea indicelui GEF a scazut cu 2,7 puncte.

Daca tinem cont ca acest tip de statiune ocupa 15% din suprafata UP rezulta ca pe aproximativ 340 ha din UP indicele GEF a īnregistrat scaderea respectiva.

O scadere importanta a indicelui GEF s-a īnregistrat si īn celelalte tipuri de statiuni cu pondere mare īn suprafata UP. Īn medie indicele GEF a scazut de la o valoare medie (pentru cele 4 tipuri de statiuni care reprezinta 97% din suprafata UP) de 21 puncte la 19,5 puncte, deci o scadere medie de1,5 puncte.

Īn acord cu clasele de valori ale indicelui GEF propuse de autorii metodei (Barbu I., Cenusa R.) valori ale lui GEF >20 īncadreaza paduri īn domeniul optimal de exercitare a functiilor, iar valorile cuprinse īntre 15-20 īn domeniul satisfacator.

Din analiza mentionata concluzionam ca īn urma doborāturilor majoritatea teritoriului UP a īnregistrat o declasare a functiilor ecoprotective din domeniul optimal īn domeniul satisfacator cu tendinta de reducere īn viitor datorita pericolului ca īn tipurile de statiune mentionate sa se produca īn anii urmatori doborāturi noi sau atacuri de insecte care vor obliga personalul de la ocol la taieri de igiena si de racordare corespunzatoare, dar cu implicatii asupra indicelui GEF.

Īn celelalte 3 tipuri de statiuni care ocupa doar 3% din suprafata UP valorile cu cre s-a modificat indicele GEF sunt variabile.

Astfel īn tipul de statiune 2321 (Montan de molidisuri....) care ocupa 0,6% a scazut cu 1,5 puncte, dar īn tipurile de statiune 3331 (Montan de amestec) si 3640 (montan de amestecuri Pm, semimlastinos) practic nu s-au īnregistrat modificari ale valorii indicelui GEF.

Īn urma deplasarilor īn teren si a analizelor facute la fata locului avansam urmatoarea explicatie a acestei situatii: tipurile de statiune 3640 si 3331 apar doar īn treimea inferioara a versantilor si īn apropierea cursurilor de apa, unde doborāturile de vānt practic nu au afectat arboretele, deoarece viteza foarte mare a curentilor de aer a determinat producerea doborāturilor mai ales īn treimea superioara si mijlocie a versantilor.

Din analiza graficului se mai constata ca valoarea maxima a indicelui GEF se īnregistreaza īn statiuni de amestecuri, valorile minime īn statiuni de amestecuri din luncile rāurilor, pe soluri cu exces de umiditate.

Valorile GEF din tipurile de statiune pentru molidisuri sunt mai reduse īn medie cu un punct decāt cele din amestecuri.

Interesant de remarcat este faptul ca dupa doborāturile de vānt valoarea indicelui GEF a scazut cu 1,8-3 puncte īn molidisuri si doar cu 0,1-1,2 puncte īn amestecuri.

Din analiza prezentata se desprind urmatoarele concluzii:

valorile maxime ale lui GEF se īnregistreaza īn statiuni de amestecuri si īn special īn cele de bonitate superioara;

→ īn statiunile de molidisuri indicele GEF are valori cu un punct mai mici decāt īn statiunile de amestec;

→ dupa doborāturile de vānt indicele GEF scade īn arboretele din statiunile de molidisuri cu 1,8-3 puncte si doar cu 0,1-1,2 puncte īn arboretele din statiunile de amestec;

→ riscul declasarii arboretelor sub raportul indicelui GEF este mult mai mare īn statiunile de molid pure decāt īn statiunile de amestec

Īn viitor pentru a asigura o rezilienta cāt mai mare a arboretelor din UP VI Tomnatec se recomanda majorarea ponderii arboretelor de amestec ce se vor crea īn locul arboretelor pure de molid calamitate.

Din reprezentarea grafica se constata ca pentru valori ale lui R < 15 % scaderea indicelui GEF este īn jur de 2 punte.

Calculul ecuatiei de regresie pune īn evidenta valori ale coeficientului de corelatie (dintre rata doborāturilor si ΔGEF) r=0,640, pentru regresia exponentiala.

6.3. Modificarea indicelui GEF īn raport cu tipul de structura

Arboretele echiene sunt alcatuite din arbori de aceeasi vārsta. Ele sunt rezultatul plantatiilor sau al semanaturilor artificiale. Īn padurile naturale asemenea arborete se īntālnesc foarte rar, ele fiind deci o creatie artificiala.

Arboretele relativ echiene rezulta īn urma regenerarilor naturale. Vārsta arborilor componenti variaza īn limitele perioadei de regenerare, de regula īntre 5 si 20 de ani

Tipul de arborete relativ pluriene constituie o treapta intermediara īntre tipurile relativ echiene si pluriene. Amplitudinea de variatie a vārstei este mai mare de 20 de ani.

Doborāturile si rupturile de vānt din tara noastra s-au produs cu deosebire īn arboretele echiene si relativ echiene, pure si unietajate. Profilul lor este continuu, iar plafonul superior al coronamentului prezinta o suprafata mai mult sau mai putin uniforma de-a lungul careia curentii de aer se scurg cu usurinta, fara piedici.

Spre deosebire de arboretele echiene, arboretele pluriene, caracterizate printr-o mare variatie de dimensiuni si vārste sunt mai rezistente asigurānd o dezvoltare mult mai echilibrata a arborilor si un profil dantelat al plafonului superior al coroanelor care frāneaza sensibil viteza curentilor de aer.

Este adevarat ca la anumite viteze deosebit de mari ale vāntului au fost doborāte īn zonele centrale de scurgere a curentilor si arborete cu structura pluriena si relativ pluriena.

Stratificānd datele rezultate din calculul indicelui GEF īn raport cu tipul de structura s-au constatat urmatoarele:

Valoarea indicelui GEF creste de la arboretele cu structura echiena (GEF=18,9) la cele cu structura relativ pluriena (GEF=20,3).

Īn arboretele cu structura echiena, chiar īnainte de producerea doborāturilor de vānt valoarea indicelui GEF se īncadra īn domeniul satisfacator.

Cea mai mare scadere a indicelui GEF dupa doborāturi s-a īnregistrat īn arboretele cu structura relativ echiena, scaderea fiind de aproximativ 1,5 puncte.

Īn arboretele relativ pluriene scaderea a fost de aproximativ un punct. Ceea ce este interesant de constatat este faptul ca aceasta scadere a indicelui GEF (īn cazul arboretelor cu structura relativ pluriena) nu a dus la schimbarea categoriei de exercitare a functiilor ecoprotective, ramānānd īn domeniul optimal inferior.

6.4. Modificarea indicelui GEF īn raport cu clasele de vārsta

Stratificānd datele rezultate din calculul indicelui GEF īn raport cu clasele de vārsta s-au constatat cāteva aspecte interesante. Rezultatele obtinute īn urma stratificarii au fost prezentate grafic īn figura...

Analizānd repartitia suprafetei UP VI Tomnatic pe clase de vārsta se constata ca cel mai bine reprezentate sun t clasele de vārsta III (41-60 ani), IV (61-80 ani) si V (81-100 ani) care totalizeaza 68 % din suprafata, urmata de clasa a II-a de vārsta. Cel mai slab reprezentate sunt clasele I si VII de vārsta.

Īn figura.... se observa ca din punct de vedere al doborāturilor de vānt cele mai afectate sunt clasele de vārsta III; IV si V, iar cel mai putin afectate (practic inafectate) sunt casele I, VI si VII de vārsta.

Arborii din clasa I de vārsta au īnaltimi sub 15 m, deci nu sunt vulnerabile la vānt, ci la zapada ceea ce probabil valoarea GEF. Ele devin vulnerabile la vānt dupa ce depasesc īnaltimea de 23-25 m.

Arboretele din clasele a VI-a si a VII-a de vārsta au de regula structuri pluriene sau relativ pluriene care sunt mai rezistente si au o capacitate de redresare a parametrilor structurali mai ridicata.

Se observa ca īnainte de doborāturi valoarea indicelui GEF creste de la 19,2 la clasa I de vārsta pāna la 21,5 la clasa a IV-a de vārsta, apoi scade pāna la 20,1 la clasa a VI-a de vārsta, la clasa a VII-a de vārsta indicele GEF avānd o valoare de 21,2.

Analizānd situatia de dupa doborāturi se observa ca cea mai mare scadere a indicelui GEF se īnregistreaza la clasa a IV-a de vārsta (GEF scade cu 2,5 puncte), urmata de clasele a III-a (2 puncte) si a V-a (1,5 puncte).

Din analiza comparativa a valorilor GEF īnainte si dupa doborāturi se constata ca toate clasele de vārsta (cu exceptia clasei I de vārsta) au avut valori ale indicelui GEF īn domeniul optimal, iar dupa doborāturi valorile acestuia s-au pastrat īn domeniul optimal inferior doar la clasele de vārsta II, VI si VII, restul claselor de vārsta īnregistrānd valori ale indicelui GEF sub 20, indicānd un grad de exercitare a functiilor satisfacator.

Daca tinem cont de ponderea ocupata de clasele II, IV si V de vārsta care reprezinta 68% din totalul suprafetei UP avem imaginea amplorii īn suprafata a zonelor īn care valoarea indicelui GEF a scazut din domeniul optimal īn domeniul satisfacator.

6.5. Modificarea indicelui GEF īn raport cu clasa de productie

Īn raport cu clasele productie s-a constatat ca cele mai importante vatamari produse de vānt s-au īnregistrat īn clasele a II-a, a III-a si a Iv-a de productie. Clasele I si V nu au suferit practic din cauza doborāturilor de vānt.

Arboretele de productivitate inferioara se gasesc īn locuri cu conditii stationale mai grele, unde se adapteaza de la īnceput pentru a rezista vāntului, gerului si zapezii. Īn statiunile de productivitate superioara si mijlocie, arboretele pure si echiene de molid realizeaza de timpuriu cresteri mari īn īnaltime fata de cresterile īn diametru.

La clasele de productie a II-a si a III-a valoarea indicelui GEF a scazut cu 2 unitati īn urma doborāturilor de vānt trecānd din domeniul optimal īn domeniul satisfacator. Clasa a IV-a de productie īnregistreaza o scadere a indicelui GEF dupa doborāturi de aproximativ 1 punct, indicele GEF ramānānd īn domeniul optimal inferior.

Chiar daca arboretele din clasa I de productie nu au suferit din cauza doborāturilor de vānt, valoarea indicelui GEF pentru aceasta clasa are valori īn domeniul satisfacator (GEF =19,...) probabil datorita structurii echiene realizata īn urma regenerarilor artificiale.

Cele mai bine reprezentate din punct de vedere al suprafetei sunt arboretele din clasele a II-a si a III-a de productie care totalizeaza 95% din īntreaga suprafata, astfel īncāt imaginea si impresia dominanta este data de valoarea indicelui GEF al acestor clase de productie, valoare īncadrata dupa doborāturi īn domeniul satisfacator.

6.6.Modificarea indicelui GEF īn raport cu panta

Din punct de vedere al distributiei suprafetei pe categorii de panta se constata ca 53,4% din suprafata UP este īncadrata īn categoria de panta 16-25, iar 44,6% din suprafata este localizata pe pante cuprinse īntre 26 si 35 grade.

Suprafetele ocupate cu arborete situate pe pante <15 grade, respectiv >45 grade reprezinta doar 1,5% din totalul suprafetei UP.

Analizānd graficul valorilor medii ale indicelui GEF īnainte si dupa doborāturi īn raport cu panta, se constata ca cele mai afectate au fost arboretele īncadrate īn categoria de panta 16-25 grade, unde indicele GEF a realizat si cea mai mare scadere de la 20,8 la 18,8, indicānd un grad de exercitare a functiilor satisfacator.

La valori ale pantei situate īntre 0-15 grade, dominate de soluri cu exces de umiditate pe care molidul realizeaza o īnradacinare superficiala, se īnregistreaza frecvent doborāturi de vānt dispersate ceea ce explica valoarea GEF suboptimala calculata pentru situatia dinainte de producerea doborāturilor de vānt.

Īn cazul categoriilor de panta 26-30 grade si >35 grade, scaderea indicelui GEF a fost īn medie de 1 punct, valoarea acestui indice mentināndu-se īn domeniul optimal inferior.

6.7 Modificarea indicelui GEF īn raport cu compozitia

Compozitia arboretelor este unul dintre factorii importanti care influenteaza asupra stabilitatii arboretelor la actiunea vāntului. Īn cazul arboretelor amestecate, rezistenta acestora la vānt este determinata de speciile care intra īn compozitia lor si de ponderea cu care participa fiecare, etajul, felul amestecului.

Stratificānd datele rezultate īn urma calculelor indicelui GEF īn raport cu compozitia s-au constatat cāteva observatii interesante. Rezultatele obtinute au fost reprezentate īn figura......

Īnainte de producerea doborāturilor īn toate cele 3 cazuri (<5 Mo, 5-8 Mo, >8 Mo) valoarea indicelui GEF se īncadra īn domeniul optimal. Se observa ca valoarea indicelui GEF creste de la molidisurile pure (GEF =20,5) spre arboretele amestecate (GEF =21,6).

Īn urma doborāturilor de vānt īn arboretele cu proportia de participare a molidului <5 Mo si 5-8 Mo, indicele GEF a ramas īn domeniul optimal.

Īn arboretele cu >8 Mo valoarea indicelui GEF a scazut īn urma doborāturilor cu 2 puncte (GEF =18,3), arboretele avānd un grad de exercitare a functiilor ecoprotective satisfacator. Acest lucru se datoreaza faptului ca molidul este specia care are cel mai mult de suferit de pe urma doborāturilor de vānt.