Aspecte generale privind pietele de capital

Aspecte generale privind pietele de capital

Concept

Piata de capital reprez ansamblul relatiilor si mecanismelor prin intermediul carora capitalurile (fondurile banesti) apartinând agentilor economici dispersate în economie sunt dirijate catre entitati publice si sau private care au nevoie de fonduri suplimentare pt a-si desfasura activitatile.

Piata de capital creaza legatura dintre detinatorii de fonduri, si emitentii de valori mobiliare.

Referitor la conceptul de piata de capital de-a lungul timpului s-au conturat doua teorii:

teoria anglosaxona potrivit careia piata de capital + piata monetara + piata asigurarilor formeaza piata financiara

Piata de capital are menirea de a asigura finantarea pe termen mediu si lung în timp ce piata monetara asigura finantarea pe termen scurt.

Piata asigurarilor are rolul de a proteja persoanele fizice si juridice împotriva riscurilor.

Fluxurile financiare sunt dirijate dinspre piata asigurarilor catre piata de capital si piata monetara.

conceptia europeana – potrivit careia piata de capital este formata din piata monetara, piata ipotecara si piata financiara

Piata monetara asigura finanatarea pe termen scurt.

Piata ipotecara reprez piata creditelor ipotecare, inve 23323r1724x stitiile se realizeaza pe termen lung.

Piata financiara reprez piata actiunilor, obligatiunilor si a instrumentelor derivate.

Functii

Piata de capital îndeplineste doua tipuri de functii:

functii principale (de baza)

functii auxiliare (derivate)

Functii principale:

atragerea economiilor populatiei se realizeaza datorita randamentelor superioare oferite de piata de capital în comparatie cu piata monetara.

stimuleaza participarea persoanelor fizice sau juridice la formarea capitalului social a unor intreprinderi. Investitorii sunt atrasi de societatile cu potential, prin achizitionarea valorilor mobiliare (actiuni), ei contribuie la formarea capitalului social al intreprinderii respective.

faciliteaza întâlnirea cererii cu oferta de capital prin faptul ca pe de-o parte sunt investitorii (acele persoane care dispun de fonduri banesti peste nevoile proprii) iar pe de alta parte emitentii de valori (acele entitati care au nevoie de fonduri). Piata de capital creaza legatura permanenta între investitori si emitentii de valori.

reorienteaza si restructureaza sectoarele economiei nationale – fluxurile banesti vor fi dirijate de catre investitori catre acele sectoare care ofera randamente superioare, care permit dezvoltari viitoare (ex. sectorul farmaceutic în detrimentul sectorului siderurgic).

este barometrul unei economii – daca economia tarii respective înregistreaza cresteri economiei reale indicii bursieri se vor ameliora (creste) si invers.

Functii auxiliare:

faciliteaza investitiile - fondurile banesti se vor îndrepta catre sectoarele cele mai active

reduce riscul investitional datorita aparitiei unor instrumente derivate

faciliteaza obtinerea unor câstiguri la intervale mai mici sau mai mari de timp

Trasaturi

este o piata deschisa, tranzactiile sunt publice si transparente - orice investitor care îndeplineste conditiile legale va putea realiza o investitie în functie de dorinta acestuia.

produsele pietei de capital ofera finantare pe termen mediu si lung

instrumentele pietei sunt negociabile si transferabile. Negocierea se realizeaza între purtatorii cererii si ai ofertei de instrumente specifice cu sau fara intermediari. În ceea ce priveste transferabilitatea titlurile si valorile banesti se pot muta dintr-un cont în altul în functie de tranzactii.

este strict reglementata (legi si norme). Tranzactiile derulându-se prin intermediari (burse de valori, brocheri).

Structura pietei de capital

în functie de producerea si comercializarea instrumentelor specifice întâlnim:

piata primara

piata secundara

dupa obiectul tranzactiei întâlnim:

piata actiunilor

piata obligatiunilor

piata contractelor la termen

piata optiunilor (COOL ; PUT)

dupa modul de formare a preturilor întâlnim:

piata de licitatie este piata condusa de o terta persoana, tranzactia realizându-se la preturi în care exista cerere si oferta

piata de negociere acolo unde vânzatorul si cumparatorul negociaza pretul si cantitatea în mod direct sau prin intermediari

în functie de momentul realizarii tranzactiilor întâlnim:

piata la vedere unde vânzarea, cumpararea, transferul banilor si a titlurilor se realizeaza imediat sau într-un termen de 6 - 7 zile   

piata la termen unde în t₀ se stabileste pretul si cantitatea, decontarea, finalizarea, tranzactia caracterizata prin speculatori „a la house” si „a la basse”. Cumparatorul speculeaza pe cresterea pretului iar daca acest lucru se produce, el câstiga, iar vânzatorul pierde, si invers

Cererea si oferta de capital

Cererea de capital exprima nevoia de fonduri banesti a unei entitati publice sau private. Aceasta nevoie apare atunci când resursele proprii sunt insuficiente în raport cu cerintele sau nevoile de finantare.

Cererea de capital poate fi structurala sau conjucturala.

Cererea structurala apare atunci când trebuie finantate obiective economice.

Cererea conjuncturala apare datorita insuficientei resurselor proprii si a restrictiilor de credit.

Oferta de capital provine din economisire si apartine persoanelor fizice, caselor de economii, societatile de asigurari, etc.

Purtatorii ofertei de capital sunt investitorii care se împart în doua categorii:

pasivi – realizeaza plasamente în capitalul societatilor comerciale pe termen mediu si lung ;

activi – realizeaza speculatii pe termen scurt.

Atât cererea cât si oferta de capital sunt supuse unor riscuri:

riscul optional al investitiei care apare atunci când se alege un anumit tip de sector, de societate comerciala sau de piata (ex. piata de capital vesus piata monetara);

riscul de lichiditate care apare atunci când valorile mobiliare nu se pot transforma rapid în lichiditati;

riscul de piata presupune situatia fluctuatiilor preturilor ;

riscul legislativ care apare atunci când se modifica legislatia în domeniu (ex. pragul de detinere a SIF-urilor coboara de la 1% la 0,5%).

Piata primara si piata secundara

Atât piata primara de capital cât si cea secundara sunt întâlnite în cadrul structurii pietei de capital, în functie de producerea si comercializarea instrumentelor specifice.

Pe piata primara de capital se tranzactioneaza instrumente nou emise. Practic aceasta piata este cea care asigura finantarea reala agentilor economici.

Pe piata secundara de capital se tranzactioneaza valori emise anterior pe piata primara. Ea permite transformarea hârtiilor în lichiditati.

Pe piata primara de capital se tranzactioneaza instrumente primare, categoria I, iar pe piata secundara instrumente secundare. Aceasta din urma mai poarta denumirea si de „piata resturilor”.

Cadrul legislativ specific pietei de capital. Institutii specifice pietei de capital.

Legea 297

Este legea prin care este reglementata piata de capital în România. Aceasta lege a permis alinierea României la cerintele U.E. în materie de circulatia capitalurilor.

Legea reglementeaza modul în care se efectueaza tranzactiile pe piata româneasca de capital, institutiile cu atributiile de supraveghere, control si reglementare, institutiile care pot desfasura activitati specifice pietei de capital, precum si instrumentele ce fac obiectul activitatii.

Legea pietei de capital a facut posibila aparitia si dezvoltarea urmatoarelor arthitecturi:

Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare – CNVM

Bursa de Valori Bucuresti – BVB

Piata Rasdaq care a fuzionat cu BVB

Bursa Financiar-Monetara si de Marfuri de la Sibiu – BFMMS

Fondurile de investitii

Societati de servicii de investitii financiare – SSIF

Regulamentele

Regulamentele nu se substituie legii pietei de capital ci vin în completarea acesteia. Aceastea actioneaza asemanator normelor metodologice de aplicare a legii cu caracter fiscal, bugetar. În regulamente sunt cuprinse o serie de proceduri ce permit functionarea corespunzatoare a burselor, a caselor de compensatie, a modului în care se realizeaza decontarea.

CNVM – Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare

CNVM – reprez autoritatea în materie de piata de capital din România.

Principala caracteristica este aceea ca reglementeaza, supravegheaza, autorizeaza si controleaza activitatile de pe piata româneasca de capital. Este o institutie autonoma subordonata parlamentului.

Rolul CNVM este de a sustine piata de capital si de a proteja investitorii.

În cee ce priveste sustinerea pietei de capital, CNVM a intreprins o serie de actiuni precum:

stabilirea si mentinerea unui cadru propiu dezvoltarii pietei reglememntate

asigurarea si mentinerea trasaturilor fundamentale a pietei de capital (transpareanta, concurenta loiala, corectitudine, egalitate de tratament)

promovarea încrederii în pietele reglementata

functionarea corespunzatoare si eficienta a pietei reglementate (trasmiterea rapoartelor de informatii, mobilizarea si dirijarea capitalurilor, acces rapid la lichiditati, etc)

În ceea ce priveste protectia investitorilor CNVM a luat o serie de masuri dintre care cele mai importante se refera la:

dimensionarea si înlaturarea practicilor neloiale, abuzive si frauduloase

prevenirea fraudei si a manipularii pe piata

stabilirea unor standarde de solidarirtate financiara

asigurarea egalitatii de tratament si informare pt toti participantii

Apropierea si consolidarea pietei de capital a UE a presupus adoptarea unor principii enuntate în raportul „LAMFALUSSY”. Aceste principii se refera la:

consolidarea supravegherii prudentiale

consolidarea încrederii în valorile mobiliare

promovarea competentei loiale

desfasurarea activitatii specifice pietei de capital în conditii de eficienta

racordarea pietei nationale de capital la piata europeana si mondiala de capital

BFMMS – Bursa Financiar – Monetara si de Marfuri Sibiu

BFMMS – este prima bursa din România care a permis tranzactionarea contractelor la termen si a optiunilor. Se tranzactioneaza simboluri ale societatilor comerciale, SIF-uri, banci, monede straine (€ si $), iar mai nou AUR.

SIF – Societati de Investitii Financiare

SSIF reprez una din componentele majore ale pietei de capital. Aceste societati actioneaza ca intemediari pe piata.

SSIF-urile se caracterizeaza prin faptul ca:

functioneaza în baza legii 31/1990, ca S.C.

au obiect unic de activitate

presteaza servicii specifice pietei de capital (tranzactii, compensare, racordare)

sunt autorizate, supravegheate si controlate de catre CNVM

În functie de capitalul social aceste societati se clasifica astfel:

societatile care au un capital între 50.000 si 125.000 € realizeaza tranzactii doar pt numele clientului

societatile care au un capital între 125.000 si 730.000 € nu pot realiza tranzactii sau subscrieri în nume propriu.

societatile cu un capital de 730.000 € si peste pot realiza toate activitatile specifice pietei de capital, inclusiv tranzactionare si subscriere în nume propriu.

BVB – Bursa de Valori Bucuresti

BVB fost reînfiintata în 1995 prin decizia CNVM în România. Bursa a functionat cu succes si în perioada interbelica fiind una dintre cele mai atractive din zona.

La început de dupa revolutie bursa a functionat ca asociatie însa din 2004 s-a trasformat în societate pe actiuni. La BVB se tranzactioneaza valori (actiuni si obligatiuni), iar de câteva luni contracte futures pe indici. Pe piata de capital BVB joaca un rol multiplu:

furnizeaza o piata organizata pt tranzactionarea valorilor mobiliare

contribuie la cresterea lichiditatii valorilor mobiliare

conduce la formarea unor preturi bazate pe mecanismul cererii si al ofertei

disimineaza sau împrastie preturile catre publicul larg

Principiile BVB

principiul accesibilitatii – accesul pe piata de capital este permis oricarei persoane care îndeplineste anumite conditii legale

principiul informarii – orice investitor trebuie sa aiba acces la un minim de informatii.

principiul eticii de piata – potrivit careia preturile trebuie sa se formeze în mod liber pe baza cererii si a ofertei, concurenta trebuie sa fie loiala iar tranzactionarea sa aiba un caracter public.

principiul neutralitatii. Bursa trebuie sa fie echidistanta în relatia cu investitorii si emitentii.

Obiectivele BVB

Împreuna cu CNVM, BVB ca si celelalte institutii specifice trebuie sa participe la consolidarea pietei de capital. Tot ca o masura de consolidare a pietei de capital este introducerea guvernantei corperative.

Instrumentele pietei de capital

Actiunile

Actiunile reprezinta fractiuni din capitalul social al unei societati comerciale.

Caracteristicile actiunilor

au valoare nominala de minim 0,1 lei

confera detinatorului aceeasi categorie de drepturi si obligatii

orice actiune platita da dreptul la un vot în Adunarea Generala daca nu s-a specificat în actul constitutiv

actiunile sunt indivizibile (nu se pot împarti)

pot fi emise în conditii prevazute de actul constitutiv

sunt trasferabile si negociabile (se vând si cumpara în conditiile legii, la un pret negociat direct sau indirect)

sunt fungibile (prezinta aceleasi caracteristici)

Drepturile actionarilor

de a participa la Adunarea Generala

la dividende dreptul de a primi o parte din profitul net repartizat

la informare – orice actionar trebuie sa aiba posibilitatea de a se informa cu privire la performantele societatii

de preferinta pres ca vechii actionari sa poata achizitiona actiuni nou emise la preturi preferentiale, în scopul protejarii acestora

la actiuni gratuite

de a fi ales în consiliul de administratie

de a cere consiliului de administratie convocarea adunarii generale

de a cere socoteala consiliului de administratie

de a solicita expertize

de a primi o parte din activitatile societatii în momentul în care acesta intra în lighidare

Obligatiile actinarilor

de a respecta statulul si actul costitutiv

de a efectua varsamintele corespunzatoare angajamentului sau

de a suporta pierderile pâna la limita aportului

Clasificarea actiunilor

dupa modul de identificare

monimative (este trecut numele detinatorului)

la purtator (nu este trecut numele detinatorului)

dupa dreptul care le genereaza

ordinare (genereaza drepturi comune)

referentiale (genereaza anumite drepturi suplimentare – dreptul la dividende)

dupa stadiul în care se regasesc pe piata de capital

autorizate (nr maxim de actiuni ce poate fi emis)

neemise (se calculeaza ca diferenta dintre actiunile autorizate si cele emise)

actiuni puse în vânzare (sunt actiunile scoase la vânzare)

actiuni aflate pe piata de capital (actiuni care se gasesc la diferiti investitori pe piata de capital)

Caracteristice actiunilor ordinare si preferentiale :

dreptul la vot

actiunile ordinare dau drept de vot (1 la 1)

actiunile preferentiale nu dau drept de vot

dreptul la dividende

actiunile ordinare dau drept la dividend variabil negarantat în functie de activitatile economico-financiare

- actiunile preferentia garanteaza dividend care este fix. Acestea se pot stabili în marimea absoluta sau    procentual

dreptul la trasfer - amândoua de pot trasfera si negocia pe pita de capital

dreptul la informare - în ambele cazuri

dreptul la o parte din activ în cazul lichidarii - în ambele cazuri

dreptul la raspundere - se limiteaza în ambele cazuri la valoarea capitalului social detinut

dreptul la decizia de a emite noi actiuni

actiunile ordinare sunt stipulate în statut si actul constitutiv

în cazul actiunilor preferentiale decizia apartine actionarilor ordinari

dreptul de covertibilitatea

actiunile ordinare nu sunt convertibile

actiunile preferentiale se pot converti în actiuni ordinare

Efectul de dilutie în cazul actiunilor

Prin dilutie se întelege scaderea puterii de vot în Adunarea Generala. Acest fenomen apare atunci când sunt emise noi actiuni iar vechii actionari nu sunt protejati. Diliutia poate fi contracarata sau estompata prin dreptul de subscriere preferential.

Evaluarea actiunilor

Orice investitie pe piata de capital presupune evaluarea economico-financiara a titlurilor spre care investitorii îsi îndreapta atentia. Sunt o serie de indicatori prin care se poate aprecia performantele unei societati comerciale si performantele activitatii acestora (vezi seminarul), la carea se adauga randamentul actiunilor.

Obligatiunile

Obligatiunile sunt hârtii de valoare care evidentiaza un împrumut realizat pe baza contractelor între un debitor (emitent) si un creditor (investitor). Obligatiunile sunt instrumente de credit pe termen mediu si lung.

În emisiune obligatiile se realizeaza ca si în cazul emisiunii actiunilor pe piata primara de capital. Ulterior obligatiunile se pot transfera în lichiditati pe piata secundara de capital. Deci acestea sunt valori mobiliare negociabile si trasferabile.

Clasificarea obligatiunilor :

dupa modul de identificare a debitorului

obligatiuni nominative (pe care sunt înscrisi emitentii)

obligatiuni la purtator (nu se mentioneaza emitentii)

dupa venitul pe care îl aduc

obligatiuni ce au cupon (aduc un venit sigur, ferm „dobânda”)

obligatiuni fara dobânda (au cupon „0” sunt obligatiuni al caror pret de emisiune este mai mic decât valoarea nominala – PE < VN)

dupa protectia oferita

garantate (obligatiunile cele mai sigure datorita faptului ca debitorul garanteaza împrumutul obligatar cu o parte din activele sale „garantie reala”)

negarantate (obligatiuni mai putin sigure datorita faptului ca emitentii nu garanteaza în mod real împrumutul obligatar)

dupa forma de proprietate a emitentului

corporative (emitentul este o firma, o societatea privata cu un anumit potential economico-financiar)

guvernamentale (emitentule este guvernul sau autoritatile publice locale)

Analiza comparativa dintre obligatiuni si actiuni :

VN în cazul obligatiunilor exprima o fractiune din împrumut în timp ce în cazul actiunilor reprez o fractiune din marimea capitalului social

dupa natura emitentului obligatiunile sunt emise de guvernul autoritatii publice locale si firme în timp ce actiunile sunt emise doar pe S.C. si S.A

raportul cu emitentul în cazul obligatiunilor investitorul este creditor al emitentului, nu participa la luarea deciziilor în cadrul Adunarii Generale, nu are drept de control asupra firmei. În cazul actiunilor investitorul devine coproprietar si beneficiaza de drepturile si obligatiile specifice în actiuni

veniturile aduse de titlurile obligatiunilor aduc un venit ferm, sigur ce nu depinde de situatia economico-financiara a emitentului, în timp ce actiunile genereaza un venit variabil (dividend) ce depinde în mod decisiv de performantele economico-sociale ale intreprinderii

durata de viata în cazul obligatiunilor este limitata pe timpul existentei împrumutului obligatar pâna la scadenta. Actiunile sunt emise pe o perioada nelimitata daca nu cumva în statul si actul constitutiv al societatii se prevede o existenta a acestuia limitata

riscurile generale în cazul obligatiunilor sunt relativ mixte deoarece împrumutul obligatar este garantat real, totusi poate sa apara riscul de nerambursare. În cazul actiunilor riscurile mult mai mari si numeroase. Acestea se pot referi la marimea variabila a dividendelor, riscul de neplata a cestuia, riscul nerecuperarii fondurilor investite, etc.

Caracteristicile obligatiunilor :

valoarea nominala – reprez o marime conventionala, ca fractie din împrumutul obligatar

pretul de emisiune – este pretul cu care sunt puse în vânzare obligatiunile. De regula PE este mai mic decât VN, pt a face împrumutul obligatar cât mai atractiv.

cuponul de dobânda (dobânda) – reprez venitul pe care îl aduce obligatiunea. Cu alte cuvinte drepturile bânesti cuvenite investitorului. Acest cupon este ferm si se plateste la interventii mai mici sau mai mari de timp.

În situatia în care avem în vedere veniturile banesti în ansamblu.

În situatia în care dobânda se plateste semestrial sau trimestrial în formula este introdus „timpul”.

dobânda neta – reprez venitul pe care îl primeste în mod real investitorul (venitul net)

cursul procentual – reprez pretul pe piata obligatiunilor exprimat precentual

În suma absoluta cursul reprez raportarea venitului adus de obligatiuni la rata dobanzii.

pretul rambursarii – reprez diferenta dintre valoarea de rambursare si pretul de emisiune

Instrumentele financiare derivate

Se caracterizeaza prin faptul ca sunt contracte la termen standardizate de tip. FORWORD, FUTURES, OPTIONS, SWAP.

Aceste contracte presupun existenta a doua momente deferite:

t₀ – momentul când se încheie o întelegere

t₁ – momentul când întelegerea se pune în practica

Contractul FORWORD reprezinta o întelegere între doua parti, emitent si detinator, convenite în t₀ prin care detinatorul se obliga sa cumpere un activ la o data viitoare numita data de expirare (livrare). Pretul de livrare al contractelor forword are aceeasi semnificatie cu pretul de exercitii al emisiunilor, numai ca în cazul contactului forword detinatorul nu poate opta între a achizitiona sau nu activul de baza ca în cazul optiunilor. Totusi el are avantajul ca în momentul initierii tranzactiei nu plateste prima.

Contractul FUTURES este un contract standardizat realizat între un cumparator si un vânzator. El stabileste în t₀ pretul, cantitatea si activul suport, urmând ca în momemntul t₁ sa se încheie tranzactia. Daca cursul creste vânzatorul pierde si cumparatoul câstiga si invers. Aceste contracte permit realizarea unor operatiuni inverse sub denumirea HEDGING (acoperite).

Mecanismul tranzactionarii pe piata de capital

Indicii bursieri

BET este primul indice dezvoltat de Bursa de Valori Bucuresti, reprez indicele de referinta al pietei de capital. BET este un indice de pret ponderat cu capitalizarea free floatului celor mai lichide 10 companii listate pe piata reglementata BVB.

BET-C este un indice de compozit al pietei Bursei de Valori Bucuresti. El reflecta evolutia preturilor tuturor companiiilor listate pe piata reglementata de Bursa de Valori Bucuresti, categoria I si II, cu exceptia SIF-urilor.

BET-FI este primul indice sectorial al Bursei de Valori Bucuresti si reflecta tendinta de ansamblu a preturilor de investitii financiare (SIF-urile) tranzactionata pe piata reglementata de Bursa de Valori Bucuresti.

Pt ca o actiune sa fie cotata la categoria I sau II, emitentul trebuie sa îndeplinesca o serie de conditii:

pt categoria I

sa fi functionat în ultimii trei ani;    sa fi obtinut profit net în ultimii 3 ani;

sa aiba un capital social mai mare de 8 mil €;

25% din capitalul social sub forma de actiuni din afara societatii (care nu au participat la formarea capitalului social initial);

sa prezinte un plan de afaceri pt urmatorii 2 ani;

titlurile sa fie liber transferabile;

actiunile sa fie înregistrate la oficiul de audienta al bursei (oficiul de evidenta al valorilor mobiliare);

actiunile sa fie înregistrate în regiatrul bursei si în registrul social;

emitentul sa ofere perioadic informatii cu privire la evolutia societatii (informatii economico-financiari si informatii legate de activitatea firmei);

emitentul adera la angajamentul bursei;

valorile mobiliare trebuie sa fi fost achitate integral (capital social subscris varsat);

valorile mobiliare trebuie emise în forma dematerializata.

pt categoria II

sa fi functionat în ultimii trei ani;    sa fi obtinut profit net în ultimii 3 ani;

sa aiba un capital social mai mare de 8 mil €;

25% din capitalul social sub forma de actiuni din afara societatii (care nu au participat la formarea capitalului social initial);

sa prezinte un plan de afaceri pt urmatorii 2 ani;

titlurile sa fie liber transferabile;

actiunile sa fie înregistrate la oficiul de audienta al bursei (oficiul de evidenta al valorilor mobiliare);

actiunile sa fie înregistrate în regiatrul bursei si în registrul social;

emitentul sa ofere perioadic informatii cu privire la evolutia societatii (informatii economico-financiari si informatii legate de activitatea firmei);

emitentul adera la angajamentul bursei;

valorile mobiliare trebuie sa fi fost achitate integral (capital social subscris varsat);

valorile mobiliare trebuie emise în forma dematerializata.

titlurile sa fie liber transferabile;

actiunile sa fie înregistrate la oficiul de audienta al bursei (oficiul de evidenta al valorilor mobiliare);

actiunile sa fie înregistrate în regiatrul bursei si în registrul social;

emitentul sa ofere perioadic informatii cu privire la evolutia societatii (informatii economico-financiari si informatii legate de activitatea firmei);

emitentul adera la angajamentul bursei;

valorile mobiliare trebuie sa fi fost achitate integral (capital social subscris varsat);

valorile mobiliare trebuie emise în forma dematerializata.

Mecanismul tranzactionarii Bursei de Valori Bucuresti (BVB)

Tranzactionarea la BVB se realizeaza printr-un sistem electronic integral care permite introducerea si transmiterea datelor în timp real.

Introducerea ordinelor este realizata de catre broker prin intermediul statiei de lucru (computer cu un program specific).

Ordinele la bursa

Sunt introduse de catre brokeri prin intermediul statiei de lucru. Un ordin odata introdus si validat apare în ringul bursei.

Pt ca un ordin sa fie transmis la bursa trebuie respectate urmatoarele conditii:

ordinul de cumpararea în nume propriu – nu trebuie sa afecteze capitalul minim initial al participantului;

ordinul de cumpararea al clientilor – este conditionat de existenta în cont a sumei necesare

ordinul de vânzare – presupune existenta în cont a titlurilor. Suma ramasa în contul investitorului se diminueaza cu comisionul aferent

ordinul dat de client – trebuie îndeplinit conform principiului „celei mai bune executii”. De cele mai multe ori acest principi nu este respectat.

Tipuri de ordin

ordinul de cumpararea – este ordinul prin care clientul doreste sa cumpere un titlu într-o anumita cantitate si la un anumit pret

ordinul la vânzare (SELL) – este ordinul prin care un anumit client doreste sa vânda un titlu la un anumit pret si într-o anumita cantitate

ordinul market (la piata) – este ordinul prin care clientul vinde un titlu la pretul pietei

ordinul limita (LIMIT ORDEN) – este ordinul cu o anumita marja atât la vânzare cât si la cumparare

ordinul stop (STOP LOSS ORDEN) – este ordinul prin care se limiteaza pierderea

Valabilitatea ordinelor la Bursa

Un ordin ramâne valabil la Bursa atâta timp cât:

nu intra în executare;

nu primeste o instructiune de retragere;

nu intra în limita de pret (± 15%).

Valabilitatea unui ordin se pierde atunci când:

brokerul retrage ordinul ca urmare a instructiunii date de client;

ordinul este executat (dus la îndeplinire în conditiile specificate);

este eliminat de sistem ca urmare a faptului ca nu se mai în cadreaza în limita de pret.

Gestiunea unui ordin cade în sarcina clientului ca administrator, si a brokerului ca intermediar.

Responsabilitatea executarii sau nu a unui ordin revine brokerului atunci când acesta nu a actionat în conformitate cu instructiunile date de catre client

Principalele notiuni cu care opereaza bursa

piata bursiera (bursa) – reprez locul de întâlnire a cererii cu oferta de titluri. Aici se tranzactioneaza valori mobiliare (se vând si se cumpara);

piata principala – este piata pe care se formeaza cursul bursier (pretul valorii mobiliare). Totodata piata principala este piata pe baza careia se calculeaza indicii bursieri;

simbolul – reprez o combinatie de litere care semnifica actiunile unui agent economic Ex.BIO – S.C. BIOFARM S.A. ; STZ – S.C. SINTEZA ORADEA S.A.;

simbol piata – reprez o actiune atasata unei anumite piete. EX PIAŢA PRINCIPALĂ CATEGORIA I;

clientul – este persoana fizica sau juridica care are un cont deschis la o SSIF si care realizeaza tranzactii la bursa;

agentul de bursa – este un broker, o persoana specializata si autorizata sa realizeze operatii specifice pietei bursiere;

tranzactia bursiera – reprez vânzarea-cumpararea, compensarea si decontarea unui titlu.

Principalele tipuri de piete la Bursa de Valori Bucuresti

La BVB functioneaza trei segmente de piata fiecare dintre acestea prezentând caracteristici proprii.

Piata Principala (REGULAR) este o piata unde tranzactionarea se realizeaza în mod automat (o piata de tip ORDER DRIVEN).

Se caracterizeaza prin faptul ca pe acesta piata se formeaza cursul pe baza cererii si a ofertei de titluri. Totodata piata REGULAR este piata de baza careia se calculeaza indicii bursieri BET, BET-C si BET-FI. O alta caracteristica este aceea ca aici se tranzactioneaza blocuri de 100 de actiuni sub forma multipla (100 n). Pe lânga aceasta carateristica de baza, piata principala mai prezinta o caracteristica aceasta fiind ca nu prezinta limita tehnica la tranzactionare.

În lume pietele principale sunt cele care caracterizeaza evolutia de ansamblu a economiei nationale. Se îndeplinesc astfel o functie a bursei (aceea de barometru al economiei).

Toate fluctuatiile înregistrate în cadrul economiei sunt surprinse sub forma trendului de catre bursa. Daca economia nu functioneaza corespunzator trendului este în scadere iar daca economia functioneaza corespunzator trendului atunci este în crestere.

Piata ODD LOT – este o piata cu tranzactionare automata de tip „ORDER DRIVEN”, si se caracterizeaza prin faptul ca:

se tranzactioneaza ordine sub 100 de actiuni (este piata fractiilor sau a „ramasitelor”);

un ordin de vânzare se executa doar integral (nu se poate fractiona);

de regula pe aceasta piata se tranzactioneaza fractii sau numere reduse de actiuni cu valoare mare   

Piata DEAL (NEGOCIERE) – este o piata electronica de negociere directa 1 la 1 (un client propune o anumita cantitate la un anumit pret, iar celalalt client face o contraoferta).

Întelegerea se realizeaza de comun acord pt cantitate si pret:

valoarea fiecarei întelegeri este mare, depasind 100.000 €

pretul fixat pe piata DEAL poate diferi în unele cazuri substantial fata de pretul format pe piata principala

Principalele ordine care se dau pe Piata Principala

ordinul MARKET;

ordinul LIMIT;

ordinul STOP;

ordinul DEAL;

ordinul OPEN;

ordinul HIDEN (ascuns) – este un ordin ce se caracterizeaza prin faptul ca nu afiseaza cantitatea reala din actiunile supuse tranzactionarii. Acesta este dat de un investitor initiat (cu experienta în tranzactionari la Bursa) si care are un interes legat de cursul actiunii (de a stopa scaderea sau creseterea cursului actiunilor).

Starile Pietei Principale

Într-o zi de tranzactionare Piata trece prin mai multe stari:

predeschiderea (9⁴⁵ - 10⁰⁰). În acest interval orar se poate introduce si scoate ordine fara sa se tranzactioneze efectiv.

deschidere bursa (10⁰⁰). Se înregistraza pretul pietei de deschidere pt fiecare titlu.

piata continua (10⁰⁰ – 14¹⁵). În acest interval oral se realizeaza tranzactiile cele mai numeroase, cursul mediu este piata activa.

preînchiderea (14¹⁵ - 14³⁰) – sunt finalizate ultimele tranzactii. Se mai pot executa înca ordine.

închidere bursa se înregistreaza pretul de închidere. Acest pret va constitui baza de calcul pt variatia din ziua urmatoare.

Aspecte generale privind proiectul cu finantare externa

Concept

Proiectele cu finantare externa dupa cum le spune si numele presupun finantarea dintr-o sursa externa.

Proiectele cu fiinantare externa presupun o serie de activitati corelate si interdependente care au ca scop obtinerea unor rezultate optime, deci proiectul trebuie sa fie fiabil d p d v functional, social si economic.

Caracteristici

complexitatea proiectului este data de activitatile desfasurate în cadrul proiectului. Se pot desfasura activitati precum cele economice, educative, cu impact asupra mediului, etc, în cadrul carora iau parte specialisti

coordonarea proiectului este realizata de catre managerul de proiect. Acesta coordoneaza, supravegheaza activitatile asa încât obiectivele stabilite sa fie duse la îndeplinire

dinamica proiectului se refera la modul în care evolueaza proiectul, la perioadele de maxima intensitate, de stacnare, recul, etc

ciclul de viata al proiectului evidentiaza etapele prin care trece proiectul

lansarea (prima faza a proiectului). Acum sunt plasate sarcinile pe care le realizeaza membrii echipei, debuteaza primele activitati

avântul (perioada în care se dezvolta proiectul). Activitatile se succed una dupa cealalta, încep sa apara primele rezultate

maturitatea (perioada în care majoritatea proiectelor încep sa faca primele realizari). Aici majoritatea activitatilor au fost realizate

declinul (perioada finalizarii proiectului). Toate activitatile sunt încheiate, obiectivele au fost atinse, intrând într-o perioada de minima intensitate

unicitatea proiectului – fiecare proiect este unic în felul lui prin natura activitatilor desfasurate

competitivitatea proiectului este data de amplasarea si rezultatele pe care proiectul le-a anuntat

resursele mxte angrenate în cadrul proiectului – proiectele indiferent de omplexitatea lor presupun utilizarea unor resurse (materiale, financiare, umane, tehnologice, informationale)

Tipologia

dupa natura fondurilor si finantarii

- proiecte cu finantare interna

- proiecte cu finantare externa – prin atragerea de fonduri externe disponibile prin licitatie în cadrul unor programe speciale

în functie de gradul de risc

- proiecte cu grad de risc redus

- proiecte cu grad de risc mediu

- proiecte cu grad de risc ridicat

în functe de caracterul juridic si contractual

- proiecte ce au ca obiect contracte de servicii (asistenta tehnica, studii, know-how, instruire)

- proiecte ce de achizitii de produse unicat sau marfuri realizate în serie

- proiecte de lucrari cu precadere industriala si de constructii (lucrari privind infrastructura, etc)

- grant-uri sau fonduri nerambursabile oferite pe proiecte diferentiate

- twinning sau înfratiri institutionale de lunga durata (pt dezvoltare institutionala)

- twinning light de scurta durata (pâna la maxim 6 luni)

în functi de durate de viata a proiectului

- proiecte cu durate egale sau inegale de viata

Elementele

termenul proiectului reprez timpul necesar de realizare a proiectului care cuprinde timpul necesar pt realizarea activitatilor proiectului la care se adauga o marja

bugetul proiectului reprez veniturile si cheltuielile specifice proiectului. În PFE se aplica principiul echilibrului bugetar (veniturile = cheltuielile)

obiectivele proiectului deriva din nevoia de finantare a entitatii. În cadrul PFE obiectivele proiectului trebuie sa se plieze pe obiectivele programului.

activitatile realizate sunt activitatile specifice proiectului. Acestea trebuie sa se desfasoare într-o succesiune logica pt a putea permite obtinerea rezultatelor scontate. Fiecarei activitati îi este alocata o perioada de timp si un anumit buget

echipa proiectului este formata din persoanele care participa în mod direct la realizarea proiectului

schimbarea durabila adusa de proiect se refera la modificarile, impactul pe care proiectul îl are în urma aplicarii sale. Orice proiect trebuie sa produca o schimbare, situatia prezenta fiind superioara (pozitiva) situatiiei anterioare

ciclul de viata al proiectului evidentiazan etapele pe care le parcurge proiectul (lansare, avânt, maturitate si declin)

Notiunile

finantatorul este entitatea ce pune la dispozitia beneficiarului fondurile necesare realizarii proiectului

beneficiarul este entitatea care beneficiaza de anumite resurse financiare prin intermediul unui program

managementul de proiect activitatea specifica prin intermediul carora sunt duse la îndeplinire obiectivele stabilite în cadrul proiectului

bugetul proiectului este un plan financiar utilizat în managementul proiectului prin care se estimeaza si limiteaza cheltuielile ce vor fi acoperite din fondurile alocate

programul de finantare refrez interfata dintre proiect si fondul de finantare

fondul european de finantare este expresia unor politici comunitare. Prin intermediul fondului sunt colectate resursele financiare ce ulterior vor fi dispersate prin intermediul programului

acquis-ul comunitar reprez un set de reguli si de practici

memorandumul de finantare reprez baza legala a angajamentului financiar aumat de Comisia European fata de o tara sau un grup de tari

licitatia presupune depunerea în termen a proiectului si competitia în care intra acesta. În competitie intra doar proiectele eligibile, ce vor primi un nr de puncte

dosarul de candidatura este un set de documente complete ce se depune odata cu cererea de finantare

evaluarea proiectului este etapa în care un grup (impar) de experti verifica ecgitabilitatea proiectului, calitatea, adecvarea si pertinenta proiectului

eligibilitatea / neegibilitatea exprima starea de fapt a proiectului, daca îndeplineste sau nu criteriile obligatorii stabilite în program

grupul tinta sau beneficiarul rezultatelor

indicatorii proiectului reprez un set de parametrii ce masoara gradul de realizare a obiectivelor proiectului

relevanta proiectului pr programul de finantare reuneste o serie de criterii ce evidentiaza importanta proiectului pt program

Factorii care influenteaza succesul

Succesul proiectului tine de modul în care sunt combinate resursele financiare, materiale, umane si informationale, precum si de factorii ce pot intervenii pe parcursul derularii proiectului.

Sunt doua categorii de factori cu influenta la nivelul proiectului:

interni – ce tin în exclusivitate de organizarea si structura proiectului

externi – ce provin din afara proiectului

Factorii interni

dimensionarea eronata a proiectului este un factor ce influenteaza în mod direct succesul proiectului. O dimensionare eronata în cazul în care resursele sunt insuficiente poate duce la nerealizarea activitatilor iar în cazul în care exista surplus de resurse acestea genereaza risipa sicosturi suplimentare. Nu se respecta astfel principiul minimaxului.

planificarea defectuasa a resurselor în cazul în care activitatile sunt programate în mod eronat, acestea se pot suprapune si pot conduce la aparitia unor goluri. În situatia în care activitatile planificate nu vin în întâmpinarea obiectivelor proiectului, acesta este viciat din start

probleme legate de aprovizionare. Perioadele de aprovizionare trebuie programate matematic astfel încât lipsa de materii prime sa nu vicieze realizarea activitatii specifice proiectului. În anumite situatii preferam sa avem resurse în asteptare decât sa asteptam sosirea acestora

schimbari în structura resurselor. Aceste modificari presupun reorganizarea, reorientarea întregului proiect. Situatia nu este deloc placuta deoarece se modifica atât activitatile cât si structura bugetului

viabilitatea organizatiei tine de capacitatea manageriala a organizatiei, de performantele acesteia. O organizatie competenta va stii sa puna în aplicare toate metodele pt a obtine rezultatele asteptate.

Factorii externi

factorii naturali tin de conditiile de mediu existente în zona în care este localizat proiectul

rezistenta la schimbare si reactia oamenilor afectati de proiect. Ei sunt obisnuiti cu un anumit stil de viata. Impactul proiectului trebuie sa fie mare pt a putea înfrânge aceasta rezistenta

vointa politica este un factor extern ce contribuie la realizarea proiectului în mod decisiv (stabilirea de metodologii)

diferentele culturale. În situatia în care discrepantele culturale sunt foarte mari între promotorii proiectului si grupul tinta, proiectul este sortit esecului.

Echipa proiectului cu finantare externa

Realizarea unui proiect u finantare externa presupune existenta unei echipe. Echipa este cea care pune în practica în proiectul. Echipa este formata conform a doua criterii:

criteriul redactarii si implementarii

criteriul calificarii

Criteriul redactarii si implementarii

Daca proiectul este redactat si implementat de catre solicitant de regula membrii echipei provin din rândurile acesteia si ale partenerului.

Daca proiectul cade în rândul unui consultant, acesta îsi va forma echipa singur din membrii ce provin din afara organizatie solicitantului.

În ambele cazuri datorita activitatii multiple echipa are caracter multidisciplinar fiind formata din specialisti.

Criteriul calificarii

Indiferent de modul în care este formata echipa, succesul proiectului depinde de managerul de proiect si implicit de managementul proiectului.

Un manager de proiect, abil cu experineta va forma o echipa omogena în care sa nu apara discrepante.

Principii utilizate în formarea echipei

triplul caracter al proiectului presupune existenta unui grup caruia i se adreseaza proiectul, existenta unui parteneriat ce contribuie la formarea proiectului d p d v institutional si echipa proiectului cea care are menirea de a pune în practica proiectul

primordiaritatea proiectului specifica faptul ca echipa se subordoneaza proiectului

principiul centrului neuronal se realizeaza cu ajutorul managerului de proiect care reprez punctul central al retelei informationale si relatioanle, acesta preia, prelucreaza si transmite informatiile

calitatile spiritului de echipa. O echipa bine închegata armonioasa va crea un efect sinergetic cu impact pozitiv asupra mediului.

Succesul proiectului este asigurat daca:

managerul provine din alt domeniu de activitate decât cel al proiectului

succesul este dat de omogenitatea echipei

succesul proiectului este invers proportional cu disparitiile valorice ale nivelului de inteligenta parteneriala a membrilor echipei

Managementul proiectului

Managementul de proiect reprez un ansamblu de procese dinamice în care se organizeaza si utilizeaza resursele necesare într-o maniera controlata si structurata cu scopul de a realiza obiectivele bine determinate.

Rolul managerului de proiect este ca presupune planificarea, coordonarea, supravegherea si controlul activitatii specifice derulate pe parcursul proiectului, astfel încât obiectivele stabilite sa fie realizate la termenele prevazute cu costurile si calitatea stabilita.

Cerintele managementului de proiect

obiectivele proiectului trebuie stabilite în mod clar si concis. Ele trebuie sa fie compatibile astfel încât efectele produse de proiect sa fie maxime

orientarea spre schimbare – orice proiect pus în practica va produce o schimbare pozitiva vis-a-vis de situatia initiala. Schimbarea dovedind flexibilitate si adaptabilitate

multidisciplinaritatea – în cadrulunui proiect întâlnimo succesiune de activitati diferite. Realizarea lor implica specialisti din domenii diferite. Este definit astfel caracterul multidisciplinar

caracterul inovator – orice proiect aduce ceva nou la finalizarea lui. Tehnicile folosite si modalitatea de conducere pot avea un caracter inovator

orientarea spre control este una dintre functiile principale ale managementului

orientarea spre performante – în cadrul proiectului trebuie stabilite clar criteriile de perfectionare printr-un management adecvat, tintele performantei se pot atinge în mod real

flexibilitatea presupune adaptarea la situatiile noi neprevazute

Principalele domenii specifice managementului de proiect

managementul scopului identifica scopul proiectului. În functie de acesta se stabilesc obiectivele si activitatile specifice

managementul timpului tine de dimensionarea optima a timpului din cadrul proiectului. Dimensionarea eronata a timpului poate conduce fie la stabilirea unui termen prea mare de realizare a proiectului, fie la imposibilitatea realizarii activitatii în timpul alocat

managementul resurselor umane tine de modul în care sunt selectate si antrenate resursele umane în cadrul proiectului. Un management eficient conduce la obtinerea unor rezultate optime si la o implicare activa a tuturor membrilor proiectului

managementul resurselor materiale si financiare presupune identificarea si dimensionarea optima a resurselor angrenate în proiect

managementul risculuipresupune identificarea si dimensionarea riscurilor ce pot aparea pe parcursul derularii proiectului

managementul informatiilor tine de modul în care sunt transmise informatiile. De regula într-un proiect, managerul de proiect actioneaza ca un centru neuronal care preia, prelucreaza si transmite informatiile

managementul calitatii – calitatea vizeaza pe de-o parte managementul (calitatea cu care este condusa echipa) iar pe de alta parte calitatea resurselor indiferent de natura lor utilizata în proiect

Bugetul proiectului

Un loc aparte în cadrul proiectelor cu finantare externa îl ocupa bugetul proiectului si activitatea de bugetare.

În cadrul bugetului sunt prevazute veniturile si cheltuielile specifice proiectului.

Dimensionarea veniturilor arata ca veniturile trebuie sa acopere integral cheltuielile iar veniturile pot proveni fie din contributie proprie (venit propriu) fie din surse atrase prin poriect (venituri ce provin din fondurile programului).

Orice proiect prevede contributia proprie. Aceasta se mai numeste si obligatie. Daca aceasta contributie nu exista, proiectul nu îndeplineste criteriile de eligibilitatea.

Cheltuielile trebuie identificate în totalitate deoarece ele contribuie la realizarea proiectului în bune conditii.

Prin activitatea de bugetare se întelege operatiunea în urma careia sunt stabilite cheltuielile fiecarei activitati precum si sursele de acoperire ale acestora. Aceasta operatiune presupune respectarea unui principiu si anume cel al echilibrului conform careia veniturile sunt egale cu cheltuielile.

Pt stabilirea chletuielilor dar si a veniturilor sunt parcurse trei etape:

stabilirea tuturor activitatilor necesare realizarii obiectivelor proiectului

identificarea cheletuielilor specifice fiecarei activitati

identificarea surselor de finantare a cheltuielilor

În estimarea chletuielilor se tine seama de o gama larga de principii economice legate de raritate, eficienta si obiectivitatea. Daca cheltuielile sunt subdimensionate realizarea proiectului este pusa în pericol deoarece nu sunt suficiente fondurile pt a coperi toate cheltuielile specifice. Daca chletuielile sunt supradimensionate apare risipa si astfel nu se respecta principiul minimaxului.

Tipologia bugetelor

Bugetul este un plan financiar, un document în care sunt reflectateîn mod sintetic sau analitic veniturile si cheltuielile. Exista trei tipuri de bugete:

bugetul pe categorii de cheltuieli este un buget utilizat în special atunci când detinatorul sau solicitantul (în cazul proiectului cu finantare externa) trimite raporturile financiare trimestriale catre institutia finantatoare. Aici sunt cuprinse trei categorii:

cheltuieli de personal (cheltuieli legate de salariile platite personalului tehnic, operator sau colaboratorilor). Aici un loc aparte îl ocupa diurna care poate varia între câtiva zeci de euro si câteva sute de euro în functie de tara

cheltuieli directe (cheltuieli aflate în strânsa legatura cu proiectul – de deplasare, achizitionarea de subcontracte)

cheltuieli indirecte (nu au nici o legatura cu implementarea proiectului, ele vor fi prezentate indiferent daca o activitate a proiectului a fost sau nu realizata)

bugetul pe categorii de cheltuieli si activitati presupune identificarea cheltuielilor si veniturilor specifice fiecarei activitati se apropie forte mult de activitatea de bugetare

bugetul pe surse grupeaza cheltuieli pe categorii si surse de finantare

POS-CCE

(Programului Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice)

Introducere

Prezentul ghid se adreseaza intreprinzatorilor, în scopul orientarii lor în accesarea finantarilor nerambursabile pentru acest apel de proiecte în cadrul Programului Operational Sectorial - Cresterea Competitivitatii Economice 2007- 2013.   

Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, în special a IMM, Operatiunea - Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile.

Obiectivele programului

Obiectivul specific al domeniului major de interventie este reprezentat de consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv din Romania si va putea fi atins prin:

valorificarea sectorului productiv bazata pe extindere si modernizare, prin achizitionarea de tehnologii si echipamente noi, licente si know-how;

inovarea proceselor de productie si a produselor;

adoptarea standardelor europene si internationale si certificarea sistemelor de management (de calitate, de mediu etc);

accesul pe noi piete;

promovarea dezvoltarii durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului si îmbunatatirea competitivitatii internationale.

Solicitanti eligibili

Beneficiarii tinta sunt atât intreprinderi existente cu potential de crestere, în special cele din industria prelucratoare care doresc sa îsi dezvolte si sa modernizeze capacitatile de productie prin introducerea de noi tehnologii, cât si noile intreprinderi care au nevoie de asistenta calificata si integrata în cadrul unor infrastructuri de afaceri corespunzatoare.

Activitati eligibile

Pentru operatiunea „Sprijin pentru modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile” se au În vedere urmatoarele categorii de activitati:

crearea unei noi unitati de productie (fabrica/sectie/instalatie);

extinderea unei unitati existente pentru cresterea capacitatii de productie;

diversificarea productiei unei unitati existente, prin lansarea de noi produse sau servicii;

modernizarea intreprinderii, inclusiv schimbari în procesul de productie al unei unitati existente (ex: modernizare instalatii, echipamente si instalatii    înalt-tehnologizate, automatizarea sau mecanizarea procesului de fabricatie, introducerea de noi tehnologii de productie). Echipamentele pentru protectia mediului, reciclarea deseurilor, tratarea apelor reziduale, se finanteaza numai în legatura cu investitiile mentionate anterior.

achizitionarea de bunuri intangibile, cum ar fi software, brevete, licente, know-how sau solutii tehnice nebrevetate;

consultanta specifica si instruire specializata strict legata de activitatile de investitii specificate mai sus.

Sursa : www.finantare.ro