Auditarea Sistemului de Management al Calitatii la Societatea Comerciala DELTACONS S.A. conform SR EN ISO 9001:2001

Auditul calitatii reprezinta, conform standardului ISO 8402,

o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru realizare obiectivelor.

Ca parte a unui sistem, auditul este sistematic din punct de vedere al modului în care este organizat si realizat. De aceea, auditul trebuie sa aiba ca suport managementul si politica pentru calitate al eorganizatiei.

Auditul examineaza scopul, intentia sistemului calitatii, precizat în documentele acestuia- manualul calitatii, proceduri. De aceea, auditul va examina ce se intentioneaza prin functionarea sistemului calitatii si apoi telul în raport cu cerintele standardelor care au fost utilizate la proiectarea sistemului. De asemenea, auditul trebuie sa stabileasca masura în care a fost pus în practica ceea ce sta intentionat la proiectarea sistemului calitatii.

În contextul preocuparilor actuale de implementare a unor sisteme ale calitatii, potrivit standardelor din familia ISO 9000, auditul este considerat un instrument esential pentru realizarea obiectivelor întreprinderii, în acest domeniu.

Scopul principal al auditului calitatii este de a evalua actiunile corective necesare pentru eliminarea deficientelor si posibilitatile de îmbunatatire a sistemului calitatii întreprinderii, a proceselor sale, 949w2224j a produselor si serviciilor pe care le ofera.

Pe de alta parte certificarea sistemelor calitatii, a carei importanta a crescut în ultimii ani, presupune efectuarea unor audituri ale acestor sisteme, în raport cu standardele internationale si europene, aplicabile în domeniu.

Auditurile sistemelor calitatii sunt efectuate în urmatoarele scopuri principale:

determinarea conformitatii elementelor sistemului calitatii cu cerintele specificate în documentele de referinta (standarde sau alte documente normative aplicabile);

determinarea eficacitatii sistemului calitatii privind realizarea obiectivelor stabilite în domeniul calitatii;

îmbunatatirea sistemului calitatii întreprinderii auditate;

satisfacerea unor cerinte reglementare;

înregistrarea (certificarea) sistemului calitatii întreprinderii auditate.

Un audit se desfatoara parcurgând doua mari etape succesive.

Prima etapa consta în evaluarea documentelor sistemului calitatii zonei auditate. Acesta etapa este necesara pentru a se constata daca sistemul calitatii ale carui elemente sunt descrise în documente este în acord cu standardul de referinta ales.

A doua etapa consta în vizitarea zonei, cu scopul de a se constata masura în care practica curenta din zona auditata este în acord cu prevederile din documentele sistemului calitatii si norma model de referinta.

Auditarea sistemului de management al calitatii la Societatea Comerciala Deltacons S.A. a fost realizata din partea Societatii Române de Asigurare a Calitatii. Aceasta activitate a urmarit analiza si controlul urmatoarelor obiective:

Se verifica daca exista:

Politica referitoare la calitate;

Obiectivele calitatii;

Manualul calitatii;

Proceduri documentate cerute de SMQ;

Proceduri de proces - aferente cerintelor SMQ;

Proceduri de proces specifice activitatilor organizatiei,

Dupa care:

Se verifica daca sunt difuzate pe baza de liste de difuzare;

Se verifica daca aceste documente au fost prelucrate (daca exista proces verbal de instruire);

Se verifica daca exista o lista a documentelor in vigoare;

Se verifica daca exista lista documentelor de provenienta externa;

Se verifica in toate compartimentele:

* daca exista o lista a formularelor in vigoare,

* daca se utilizeaza formularele in vigoare.

2. RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI

2.1 Politica referitoare la calitate

Se evalueaza:

Daca a fost difuzata pe baza de lista de difuzare;

Se noteaza numarul listei si data (Procesul verbal de instruire);

Se noteaza în lista de notatii din timpul auditului (numele si

prenumele persoanei auditate, daca este afisata politica).

2.2 Planificare

Se evalueaza:

Daca exista organigrama aprobata si datata;

Daca organigrama este corespunzatoare si daca este dublata de decizii si fise de post (Regulamentul de organizare si functionare).

2.3 Analiza efectuata de management

Se evalueaza:

Daca exista proces verbal de analiza;

Daca exista în procesul verbal date de intrare - iesire pentru aceasta.

Se evalueaza:

Daca sunt asigurate toate resursele;

Daca exista plan anual de instruire;

Daca este realizat atunci se controleaza daca este numerotat, datat   precum si felul actului;

Daca sunt dovezi de instruire;

Daca exista organigrama , decizii si fise de post cu sarcini si atributii si în domeniul calitatii;

Daca sunt documente privind infrastructura si mediul de lucru specifice organizatiei.

4 PRODUCŢIE sI FURNIZARE DE SERVICII

4.1 Planificarea realizarii productiei-serviciului

Se evalueaza:

Daca exista un plan al calitatii pentru fiecare produs - serviciu în executie;

Daca sunt asigurate resursele - financiare, materiale, tehnice, tehnologice, etc.

4.2 Procese referitoare la relatia cu clientul

Se evalueaza:

Daca exista o evidenta a ofertelor , contractelor , comenzilor;

Daca exista "Registru de oferte - contracte - comenzi"

Daca exista "Fisa de analiza oferte - contracte - comenzi"

4.3 Proiectare si dezvoltare

Se evalueaza:

Daca este o planificare a proiectarii unui obiectiv;

Daca exista dovezi (plan de proiectare);

Daca sunt stabilite date de intrare si iesire;

Daca proiectarea a fost analizata si corespunzator procesul verbal al comisiei tehnice de evaluare;

Daca proiectele sunt verificate de un proiectant autorizat;

Daca este verificat de verificatorul de proiect atestat de Ministerul Lucrarilor Publice;

Daca sunt modificari la proiect;

Daca proiectul a fost validat respectiv procesul verbal de receptie la terminarea lucrarilor (final).

Se evalueaza:

Daca exista "Lista de furnizori acceptati" pentru: materiale, servicii, subcontractanti de lucrari;

Daca se intocmeste pe baza de dovezi concrete respectiv criterii de evaluare, chestionare de evaluare, de aici rezultând selectia subcontractantilor si Lista Furnizorilor Acceptabili;

Daca aprovizionarea se face pe baza de "Referate de necesitate";

Daca este decizie a comisiei de receptie;

Daca exista nota de receptie si constatare de diferente completata si cu precizarea certificatului de calitate si / sau alt document însotitor in domeniul calitatii produsului procurat si receptionat.

4.5 Proprietatea furnizata de client

Se evalueaza:

Daca exista o evidenta a proprietatii furnizate de client;

eticheta privind proprietatea furnizata de client in depozite / la procesare;

Procesul verbal la receptia lucrarilor .

4.6 Identificare si trasabilitate

Se evalueaza:

Daca exista elemente de trasabilitate.

4.7 Pastrarea produsului

Se evalueaza:

Daca exista decizie a comisiei de receptie;

Daca s-a întocmit nota de receptie si constatare de diferente;

Daca marfa este etichetata si aranjata (se verifica rafturile) - pe loturi   de receptie;

4.8 Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare.

Se evalueaza:

Daca exista o evidenta a dispozitivelor de masurare si monitorizare;

Daca exista un plan   de verificare metrologica;

Daca exista   un dosar cu verificari metrologice;

Daca este etichetat fiecare dispozitiv de masurare si monitorizare privind valabilitatea verificarii metrologice.

5 MASURARE, ANALIZĂ sI ÎMBUNĂTĂŢIRE

5.1 Satisfactia clientului .

Se evalueaza:

Daca sunt documente privind satisfactia clientului.

5.2 Audit intern

Se evalueaza:

Daca exista plan anual de audit;

Daca exista program de audit;

Daca exista documente de audit, respectiv:

* notificare de audit,

* chestionar de audit,

* rapoarte de neconformitati si / sau observatii,

* raport de audit,

* lista de difuzare documente de audit,

Daca sunt realizate auditurile.

5.3 Monitorizarea si masurarea proceselor/produselor.

Se evalueaza:

Daca se aplica:

* la primire (comisii de receptie - nota de receptie si constatare de diferente)

* pe flux: - plan de asigurarea calitatii,

- plan de masurari si monitorizari.

* la final

Se evalueaza:

Daca exista rapoarte de neconformitate (RNC)

Daca exista Registru de neconformitati.

5.5 Analiza datelor

Se evalueaza:

Daca sunt documente privind analiza datelor.

5.6 Actiune corectiva/preventiva

Se evalueaza:

Daca exista rapoarte de actiuni corective / preventive;

Daca exista Registru de neconformitati .

În final, pe baza documentatiei întocmite pe parcursul auditului, auditorul sef propune comitetului tehnic, acordarea certificarii Sistemului de Management al Calitatii sub forma SR EN ISO 9001/2001.

CONCLUZII

Asigurarea calitatii si ridicarea continua a calitatii produselor constituie scopul principal al activitatii de standardizare într-o economie de piata.

Prescriptiile de calitate, incluse în standarde, tin seama de cuceririle stiintei si tehnicii, iar aplicarea acestor prescriptii de întreprinderile producatoare care contribuie la perfectionarea continua a procesului de productie si livrarea unor produse de calitate superioara.

Standardizarea prezinta avantaje atât pentru producatorii, cât si pentru consumatorii de marfuri. Ea favorizeaza accelerarea mecanismului de vânzare - cumparare pe piata interna si externa, deoarece în standarde calitatea produselor este complet definita.

Importanta standardizarii rezulta din obiectivele generale ale acesteia care se refera la:

● asigurarea si ridicarea calitatii produselor si serviciilor în corelatie cu protectia consumatorului si a mediului înconjurator;

● rationalizarea economica;

●facilitarea schimburilor de marfuri si informatii tehnico stiintifice, pe piata interna si internationala.

Standardele sunt realizate ca documente tehnice, dar obiectivele lor se adreseaza în ultima instanta omului.

Standardele îi ajuta sa se bucure de mediul înconjurator si sa-l utilizeze protejându-l în acelasi timp, sa obtina bunuri durabile pe masura posibilitatilor lor, sa-si desfasoare activitatile zilnice în deplina securitate, cu minim de munca manuala si cu eficienta maxima, sa dispuna de un limbaj comun pentru a comunica rapid si sa aiba libertatea de a utiliza si de a-si schimba produsele dincolo de propriile frontiere.

Ţinând seama de importanta standardizarii în contextul economic actual, în tot mai multe tari au fost luate masuri la nivel guvernamental, vizând stimularea unei activitati pe plan national, cât si participarea tarilor respective la activitatea de standardizare regionala si internationala.

Un rol important în domeniul standardizarii îl au organismele de standardizare, guvernamentale sau neguvernamentale, printre care loc aparte ocupa Oraganizatia Internationala de Standardizare, a carei activitate se concretizeaza în:

● organizarea coordonarii si unificarea standardelor nationale;

● elaborarea de standarde internationale, continând prescriptii comune, susceptibile de a fi utilizate la nivel national si international;

● cooperarea cu alte organisme internationale, în domeniul elaborarii standardelor.

Integrarea problematicii protectiei consumatorilor în activitatea de standardizare internationala este realizata cu sprijinul COPOLCO, Comitetul ISO pentru politica consumatorului, care are ca obiective prioritare informarea, formarea si protectia consumatorilor, precum si facilitarea schimburilor de experienta privind participarea consumatorilor la activitatea de standardizare nationala si internationala.

În domeniul asigurarii calitatii, ISO a elaborat standardele ISO seria 9000. Ele au fost adoptate în numeroase tari si sunt aplicate de mii de întreprinderi din sectorul de stat si particular. Sunt standarde generale ce contin recomandari privind managementul calitatii si cerinte pentru asigurarea calitatii. Descriu elementele sistemului calitatii, fara sa specifice cum sa fie implementate de o anumita întreprindere. Modalitatea concreta de proiectare si aplicare a unui sistem al calitatii depinde de obiectivele, produsele, procesele si practicile specifice fiecarei întreprinderi.

Recent, au capatat importanta deosebita problemele referitoare la mediul înconjurator, deoarece pot constitui bariere în calea comertului international. Prin urmare, în cadrul ISO a fost înfiintat comitetul tehnic TC 207 pentru probleme de management ale mediului. Este format din subcomitete tehnice ce cuprind sisteme de management ale mediului, ecoauditarea, ecoetichetarea, evaluarea performantelor în domeniul mediului, analiza ciclului de viata si termeni si definitii. Astfel, au fost elaborate proiectele de standarde internationale (DIS) ISO seria 14000, referitoare la managementul mediului si auditul de mediu.

programarea, finantarea si organizarea activitatii de standardizare în domeniile lor specifice;

furnizarea de proiecte de standarde europene, organismelor nationale de standardizare, pentru ancheta publica si vot;

asigurarea publicarii standardelor europene adoptate, în cooperare cu organismele nationale de standardizare;

promovarea standardizarii în domeniile lor specifice.

În scopul asigurarii unei baze unitare pentru acreditare, organismele europene de standardizare CEN si CENELEC au elaborat standardele EN seria 45000. Aplicarea lor este obligatorie în tarile Uniunii Europene si ale Asociatiei Economice a Liberului Schimb. Au fost adoptate si de România, ca standarde nationale, în 1993.

În cadrul Uniunii Europene, a fost elaborata "Cartea Verde cu privire la dezvoltarea standardizarii europene", document consultativ ce se adreseaza tuturor partilor interesate. Scopul principal al acesteia este de a atrage atentia producatorilor si utilizatorilor de produse industriale, atât din sectorul public, cât si privat, asupra semnificatiei strategice a standardizarii europene pentru realizarea pietei interne.

Al doilea scop este de a accelera adoptarea standardelor europene, mai ales a celor cerute de aplicarea legislatiei CEE referitoare la produse.

Al treilea obiectiv este de a stimula dezbaterea problemei cunoasterii modului cum se asigura dinamismul si stabilitatea standardizarii europene pe termen lung, pentru ca aceasta activitate, importanta din punct de vedere economic, sa fie mentinuta la nivelul impus de urmatorul deceniu.

Organizarea activitatii de standardizare la nivel national, prin crearea unui cadru institutional corespunzator, este importanta din doua considerente:

● un organism national de standardizare este absolut necesar pentru coordonarea activitatilor de standardizare desfasurate într-o tara;

● organismele nationale de standardizare ocupa un loc important în ansamblul activitatilor mondiale de standardizare.

Organismul national de standardizare poate fi guvernamental sau neguvernamental. Standardele nationale pot fi elaborate în cooperare cu alte organizatii (asociate). Organismul de standardizare poate opta pentru preluarea în colectia nationala a unor standarde regionale sau internationale. În tarile Uniunii Europene, preluarea standardelor EN în colectiile nationale este obligatorie, dar aplicarea lor ramâne voluntara.

În ultimii ani, s-au produs transfomari importante în standardizarea româna. Prin noua legislatie, s-a schimbat statutul standardelor, peste 96% devenind standarde voluntare (neobligatorii), s-a stabilit o metodologie de lucru identica cu cea practicata în standardizarea internationala si au fost adoptate primele standarde identice cu standardele ISO, CEI, EN. Au fost înregistrate marcile SR si SR-S de conformitate cu standardele române, iar Asociatia Romana de Standardizare a capatat noi atributii privind coordonarea Sisitemului National de Certificare a Calitatii.

Toate acestea constituie numai un început al drumului catre transformarea standardizarii române într-o activitate moderna si performanta. Sunt avute în vedere atât aspecte conceptuale, cât si de organizare a activitatii de standardizare.

Necesitatile actuale ale pietei mondiale au impus, printre obiectivele strategice ale standardizarii din România:

● rapiditatea si eficienta sistemelor promovate;

● calitatea si coerenta standardelor;

● pertinenta serviciilor fata de necesitatile pietei.

Ca urmare, se are în vedere reducerea ciclului de elaborare a standardelor prin:

micsorarea decalajului între aprobarea standardelor internationale sau europene si adoptarea lor ca standarde române;

scurtarea perioadei între aprobarea standardelor române si momentul în care acestea devin disponibile, perioada care în prezent este mult prea mare.

Standardele nationale pot constitui impedimente în calea comertului si pot furniza o baza pentru protectionismul comercial. Prin dezvoltarea standardelor regionale aceste impedimente sunt eliminate, asa cum se întâmpla în Europa. Ar fi lipsita de sens însa realizarea complicatului proces de armonizare a standardelor nationale pornind exclusiv de la cerintele pietelor regionale, deoarece o îmbunatatire reala a comertului mondial si a transferului de tehnologie are loc prin alinierea standardelor nationale si regionale la standardele internationale.

Pe masura ce lumea devine interconectata la nivel economic, toate tarile vor avea nevoie de un regim echitabil si transparent de reguli pentru a-si administra interdependenta. Acest lucru va necesita o implicare totala în procesul de proiectare si de folosire a regulilor multilaterale, pentru a reflecta interesele proprii.

În lumea standardelor, activitatile regionale si-au marit numarul o data cu încheierea acordurilor comerciale regionale. Pe parcurs ce munca depusa de organismele regionale de standardizare a contribuit la standardizarea internationala, acestea au trebuit sa faca toate eforturile pentru a evita dublarea sau scaparea din vedere a activitatii efectuate de organismele de standardizare internationale relevante. Având în vedere acest lucru se impune întarirea cooperarii si coordonarii dintre organismele de standardizare la nivel international, regional si national.

Astazi evolutia standardizarii si aplicarii sale, atât în ceea ce priveste continutul, cât si domeniul de utilizare se manifesta atât prin modificarea comportamentului celor mai traditionali operatori ai standardizarii   (întreprinderile, administratia si laboratoarele), cât si prin aparitia unor factori, cum sunt consumatorii, sindicatele, colectivele locale si consultantii.

Scopul final al crearii unui sistem global al standardizari este adoptarea de standarde armonizate si politici de reglementare concertate în întrega lume, ceea ce va face ca produsele sa fie aprobate o singura data si acceptate peste tot.

BIBLIOGRAFIE