Bugetul de stat

Bugetul de stat

Bugetul de stat repr. cel mai important buget in cadrul sistemului unitar de bugete.

Bugetul de stat impreuna cu bugetele locale si bugetele asigurarilor sociale de stat formeaza bugetul public.

Bug de stat reflecta relatiile de nat. ec. sub forma baneasca ce apar intre stat pe de o parte si membrii sai pers f sau j pe de alta parte in procesul de repartizare a prod intern brut. Rel determinate de constituirea res fin publice se manifesta in principal prin intermediul prelevarilor cu caracter obligatoriu si a altor varsaminte ale instit publice precum si prin cel al imprumuturilor de stat interne si externe.

Bug de stat are caracter de lege, fiind astfel obligatoriu pt toti membrii soc si pt statul insusi, purtand girul forului suprem din stat(parlamentului si presedintelui prin promulgare). In cadrul FP rolul bug de stat se evidentiaza prin faptul cea acesta e principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatorii financiari ce reflecta modul de realizare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor.

2.Principiile bugetare

1.Principiul universalitatii

Pp includerea in bug a veniturilor si chelt in totalitate in sume brute, iar venitul bug nu poate fi afectate in mod direct unei chelt bugetare anume cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor. Altfel spus, veniturile treb sa figureze in bug in totalitatea lor fara omisiuni, compensare sau disimulare. Acest principiu are drept scop facilitarea controlului financiar asupra serv publice ale statului, principiu care nu se poate aplica in mod corespunzator la nivelul bugetelor anexe si aproape deloc in cazul bug finantate prin mijloace extrabugetare. Acest principiu nu treb confundat cu principiul neafectarii veniturilor bug chiar daca cele 2 principii pot avea consecinte similare.

2. Principiul     publicitatii

Este un principiu esential al activitatii bugetare care consta in informarea op publice asupra res bug si destinatia banului public. Pt respectarea acestui principiu sist bug treb sa fie deschis si transparent fapt ce se realizeaza prin:

-dezbaterea publica a proiectelor de bug de catre parlement cu prilejul aprobarii aestora;

-publicarea actelor normative care au stat la baza aprobarii bug 424i86e ;

-mijloacele de difuzare in masa prin intermediul carora se difuzeaza toate informatile cu privire la continutul bug de stat.

In conditiile participarii tarilor la circuitul ec international este necesar sa se respecte cerintele acestui principiu nu numai pe plan intern cat si extern.

3. Principiul unitatii

Acest principiu consta in inscrierea venituriloe si chelt intr-un singur doc fiind posibila astfel utilizarea eficienta si monitorizarea bunurilor publice. Un bug unitar inlesneste cuantificarea raportului dintre veniturile si chelt bugetare, stab. echilibrului excedentului sau deficitului bugetar, oferind astfel parlamentului posibilitatea sa examineze veniturile bug, stuctura si destinatia chelt, sa aprobe sau sa respinga unele chelt, sa stab prioritatile financiare la nivelul econom si sa exercite controlul riguros asupra executiei veniturilor si chelt publice. Contrar acestui principiu se intalneste fenom de debugetizare care implica scoaterea fondurilor publice de sub regulile si principiile care s-au impus de-a lungul timpului in gestionarea banului public.

4. Principiul anualitatii

Pp ca marimea veniturilor si chelt sa fie aprobata pe o durata de 1an. Aceasta per corespunde si ex bugetar care conform regulii adoptate in Rom     ex bugetar coincide cu anul calendaristic. Acest principiu a fost adoptat in majoritatea tarilor din necesitatea exercitarii controlului parlamentar asupra activitatii bug public. Per de timp in care se executa bug poata sa coincida sau nu cu per pt care acesta a fost aprobat. Astfel problema veniturilor neincasate si a chelt neefectuate la sf anului bug pt care au fost prevazute se solutioneaza diferit de la o tara la alta. In fct de acesta se disting 2 modalitati de executie a bug public: -sist de gestiune bugatara- prin utiliz acestuia, bug se inchide automat la sf anului;

- sist de ex bugetar- pp existanta unei per din mom expirarii anului bug si pana la incheierea contului de exercitiu bug timp in care se pot folosi creditele bugetare.

In Rom, anul bugetar coincide cu anul calendaristic si astfel executia bugetara se inchide la 31dec orice venit neincasat si orice chelt neefectuata pana la data de 31dec se va incasa sau se va plati in contul bug anului urmator.

5.Principiul specializarii bugetare

Pp ca veniturile sa se inscrie si sa se aprobe in buget pe surse de provenienta, iar chelt sa se prevada pe categ grupate dupa nat lor economica si destinatia acestora conform clasificatiei bugetare.     Astfel spus acest principiu se realizeaza cu ajutorul clasificatiei bugetare. Specializarea bugetara impune ca veniturile publice sa fie ordonate in fct de provenienta astfel:

-venituri curente care cuprind:

a)venituri fiscale: impoz p profit, pe venit, pe salarii, impoz si taxe de proprietate, alte taxe si impozite.

b)contributii de asig soc care cuprind: contrib angajatorilor si contrib angajatilor,

c)venituri nefiscale.

-venituri din capital;

-operatiuni financiare;

-subventii.

La nivelul chelt publice principiul specializarii are in vedere clasificatia acestora in 2 mari categ: dupa clasificatia functionala si dupa clasificatia economica.

6. Princip unitatii monetare

Este principiul conform caruia este obligatoriu ca operatiile bugetare sa fie exprimate in moneda nationala.

7.Principiul echilibrului bugetar

Reprezenta odata un principiu de baza al politicii financiar bugetare conform caruia treb sa existe cel putin o relatie de egalitate intre veniturile si chelt bugetare. Acest principiu functiona in majoritatea tarilor lumii pana in per crizei economice din'29-33 cand pt a i diminua consecintele sau chiar pt a i le inlatura majoritatea tarilor lumii au incercat practica bugetelor clasice care erau intocmite pe o per mai mare de timp.

In per 1960-1980 potrivit teoriei neoclasice s-a introdus conceptul de buget reglator prin intermediul unor fonduri create pe baza unor credite aprobate de Parlament.

In Rom incepand chiar cu primul an dupa revolutie precum si tot in mai multe state s-a considerat ca un deficit bug mentinut in limitele controlabile care nu depasesc 3% din PIB poate sa fie folosit pt finantarea unor chelt pub care duc la crearea unor factori productivi in societate.

3. a)Elab proiectelor de buget

Incepe in anul pregatitor celui pt care se intocmeste, continua cu executarea in cursul anului urmator prin contul de incheiere al exercitiului bugetar. Elab proiectului de bug este un atribut al organelor executive ale statului reprez de Guv, Ministere si alte organe centrale ale Adm publice. In Rom proiectul legii bugetare se elab de Guv prin organul sau de specialitate si anume Ministerul Ec si Finantelor. Procesul elab proiectului de buget se desf pe baza unui calendar ce prevede termenele limita pt fiec subetapa a acestuia astfel:

-indic macroec si sociali pt ex bug pt care se elab proiectul de bug, precum si pt urmat 3ani se elab de organele abilitate pana la data de 31 martie a anului curent;

-Min ec si fin inainteaza Guv pana la data de 1mai obiectivele politicii fiscale si bug pt noul an pt care se elab proiectul de bug si urmatorii 3ani;

-pana la data e 1iunie Min ec si fin transmite ordonatorilor principali de credite o scrisoare cadru prin care se prezinta contextul macroec pe baza carora se vor intocmi proiectele de bug;

-pana la data de 15iunie Min ec si Fin comunica ordonat princip de credite eventualele modificari ale limitelor de chelt impuse;

-ordonatorii princip de credite au obligatia ca pana la data de 15iunie sa depuna propunerile pt proiectul de bug pt anul urmator ;

-Camera Deputatilor si Senatul cu consultarea prealabila a Guv isi aproba propriile bug si le inainteaza Guv;

-proiectul de bug si anexele acestora definitivate treb sa fie depus la ministerul ec si fin pana la data de 1aug;

-Min ec si fin intocmeste pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite si a bug propriu proiectul legii bugetare pe le depune la Guv pana la data de 30sept a fiec an;

-apoi se depun pt aprobare la Parlament pana la 150ct.

Structura proiectului bug de stat depus la Parlament pt aprobare este urmat:

-venituri estimate pt anul urmator structurate pe cap si subcap;

-chelt reprezentate de creditele bug determ de autorizarile continute in legi specifice, in structura funtionala (parti, cap, subcap, titluri, articole si aliniate);

-deficitul sau excedentul bugetar;

-reglementarile specifice ex bug;

-anexele proiectului legii bug.

b)Aprobarea proiectului de buget

Prin constitutia Rom, Parlamentul e instit publica imputernicita pt aprobarea proiectului de bug. Intr-o prima faza se efectueaza analiza bug de stat de catre Parlament facandu-se observatii si propuneri de amendament la nivel de comisii specializate ale fiec camere unde are loc avizarea proiectului. Dupa rezolvarea acestora se discuta si se aproba in plen de catre Parlament pe ansamblu, parti, cap, subcap. Bugetele componente ale bug public si general consolidat se aproba astfel:

-bug de stat, asig soc de stat, fondurilor speciale , fondurilor nerambursabile se aproba prin lege de catre Parlament.

-bug instit pub autonome se aproba de catre organele abilitate in acest scop;

-bug instit pub finantate partial de la bug de stat, bug asig soc de stat, bug fondurilor speciale de stat se aproba prin lege ca anexe la bug ordonatorilor princip de credit;

-bug instit pub finantate integral din bug de stat bug asig soc de stat, bug fondurilor speciale de stat se aproba de catre ordonatorul de credite ierarhic superior.

-bug instit pub finantate integral din venituri proprii se aproba de organul de conducere al institutiei publice cu acordul ordonat de credite ierarhic superior;

-bug trez statului se aproba prin hotarare a Guv.

Daca legile bugetare anuale nu se aproba de catre Parlament pana la 15dec, Guv are posibilitatea sa solicite Parlamentului aplicarea procedurii de urgenta.

c) Executia bugetara

Pp un complex de operatii care se refera la incasarea veniturilor si la plata cheltuielilor. Competenta si rasp modului in care se efectueaza executia bug revine Guv si organelor sale de specialitate pt: bug de stat, bug asig soc de stat, bug fondurilor speciale, bug trezoreriei.

Demararea executiei bug se realiz odata cu propunerile efectuate de ordonatorii principali de credite pt repartizarea pe trimestre a veniturilor si chelt aprobate de catre ministerul ec si finant. In repartizarea pe trimestre a prelevarilor bugetare minist ec si finant ca organ de specialitate al guvernului joaca un rol important deoarece el este cel mai bine informat si raspunde de modul in care se deruleaza procesul de constituire a resurselor. Pt incasarea propriu-zisa a veniturilor buget trebuie adoptate o serie de masuri referitoare la identificare subiectilor impozabili, determinarea materiei impozabile, stabilirea debitelor propriu-zise precum si la incasarea efectiva a acestora. Pentru o dimensionare corecta a cheltuielilor dar si pt efectuarea acestora sunt necesare o serie de procedee si operatii cum ar fi:

-stabilirea bug de venituri si chelt si repartizarea lor pt fiecare instit publica;

-deschiderea de credite bugetare;

-realizarea de venituri proprii;

d) Incheierea executiei bugetare

Contul de executie bug reflecta intr-o forma sintetica totalitatea veniturilor si chelt bug realizate precum si rezultatul executiei care poate fi: deficit sau excedent in fct de raportul care exista intre veniturile si chelt bugetare. Executia bugetara se incheie la 31 dec a fiecarui an si pp:

-orice venit neincasat si orice chelt angajata, lichidata, dar care nu a fost platita pana la 31 dec se va incasa si respectiv se va plati in contul bug pe anul urmator.

-daca la nivelul bug asig sociale de stat si al bug fondurilor speciale care au fost echilibrate pe baza subventiilor primite se inreg excedente, acestea se vor regulariza cu bug statului in limita transferurilor acordate.

In legatura cu incheierea executiei bug pub, Guv trebuie sa prezinte Parlamentului modul in care a fost efectuata executia cu ajut urmat situatii:

-contul general anual de executie a bug de stat, a bug asig soc de stat si a bug fond speciale.

-contul general al datoriei pb;

Cu prilejul verificarii executiei bug curtea de conturi urmareste calitatea gestionarii banilor publici din mai multe pct de vdr la nivelul fiecarei institutii pb. In urma controlului efectuat Curtea de Ct. intocmeste un raport public anual in care consemneaza observatiile asupra conturilor de executie a bugetelor supuse controlului sau.

4.Functiile gen. ale Trezoreriei

Fct generale ale trez cf finantelor clasice sunt de casier unde sunt depuse fondurile statului si de banca cu activitate de credit pe termen scurt. In finant moderne la fct de casa si banca se adauga si fct de control asupra ansamblului de activit financ ale natiunii. Termenul trezorerie este folosit in 2 sensuri:

-pe de o parte serveste la desemnarea casieriilor propriu-zise ale statului;

-pe de alta parte serveste la desemnarea unei administratii publice ca institutie.

In exercitarea celor 2 fct se manifesta in mod distinct urmatoarele activitati:

-centralizarea fondurilor publice - mecanismul centralizarii fondurilor rezida in aceea ca institutia trez pb a constat in crearea unei adinistratii speciale insarcinata sa primeasca veniturile si sa efectueze plati;

-gestionarea fondurilor pb in spatiu inseamna compensarea deficitului cu excedentul inregistrat in casierii, precum si transferul de numerar pt centralizarea la trez din MFP.

In afara de fct traditionale ale trez pe masura ce statul a evoluat a fost posibila exercitarea unui anumit control asupra pietei financ si monetara, trez fiind insarcinata cu acest control. Ea joaca un rol imp de prim plan in exercitarea uneia dintre fct esentiale ale finantelor pb moderne si anume mentinerea echilibrului monedei si ec.

Fct principale ale trez:

-fct de administrator al banului public;

-fct de intermediar financ;

-fct de mandatar al puterii pb;

-fct de agent al interventiei financ pb in economie;

-fct de gardian al marilor echilibre;

5. Necesitatea infiintarii trez financ pb in Rom

Prin trez proprie statul isi mobilizeaza in mod direct sau indirect disponibilitatile de fonduri asigurandu-se totodata exercitarea in bune conditii a atributelor MFP si unitatilor sale teritoriale.Prin intermediul trez financ pb se asigura utilizarea eficienta a resurselor statului de catre instit pb. Trez financ pb este instit prin care se gestioneaza datoria pub, asigurandu-se refinantarea def bug, lansarea imprumuturilor de stat, plasarea disponibilitatilor sectorului pub. Necesitatea organizarii sist trez rezulta din:

-permite solutionarea unor importante probleme financ;

-este considerat cel mai potrivit sist de organizare al executiei financ pb anual protejandu-le de toate riscurile;

-permite cunoasterea permanenta a resurselor pb si previziunea nevoilor de imprumuturi pt finantarea deficitului bug.

Trez pb cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul si ea nu se limiteaza numai la executarea bug de stat. Prin trez sau separat finant sectorului public de resursele sectorului privat prin conturi distincte la banci.

6. Premisele infiintarii trez finant pb.

Premisele care au creat cadrul favorabil infiintarii trez pb in rom au fost:

-reorganizarea bancilor si consecintele acestora asupra finant pb;

-schimbarea conceptiilor privind administrarea si utilizarea resurselor financ pb;

-cerintele si posibilitatile reale de asigurare a echilibrului financ public;

-autonomia bug asig soc de stat in contextul prevederilor legii finant pb;

-intarirea autonomiei fin locale la nivelul bug acestora;

-infiintarea si functionarea fondurilor speciale prin autonomizarea bugetelor acestora;

-cresterea si diversificarea fondurilor extrabugetare.

7. Functiile Trez pb in Rom.

-casier al sect pb care pp incasarea venit, efectuarea platilor si pastrarea disponibilitatilor;

-exectia bug de stat, a bug asig soc de stat, a bug locale reflectate prin incasarea venit provenite de la contribuabili;

-controlul financ preventiv asupra incasarii veniturilor, incadrarea chelt dispuse de ordonatorii de credite in prevederile cu destinatia aprobata prin bug de venituri si chelt.

-atragerea disponibilitatilor din ec prin constituirea de depozite, prin imprumuturi de stat lansate in vederea asig resurselor financs

-Efectuarea de plasamente financ pe termen a disponibilitatilor temporare din conturile trez;

-gestionarea datoriei pub prin primirea de imprumuturi interne si externe, prin folisirea lor potrivit destinatiei prevazute in contract si prin rambursarea creditelor la scadenta;

-evidenta contabila a operatiilor privind executia de casa a bug pt incasari si plati cu ajutorul conturilor sintetice si analitice desfasurate pe subdiviziunile clasificatiei bug si pe platitori;

-functionarea sist informatic contabil privind raportarea executiei bug pub pe componente a fondurilor speciale si extrabugetare.

8. Rolul si importanta controlului prin trez.

Fiecare trez exercita controlul asupra incasarilor la termen a veniturilor datorate bug locale, bug de stat si bug asig soc de stat precum si a chelt. Formele de control utilizate de trez in privinta veniturilor, chelt sunt in principal cele referitoare la controlul preventiv. Astfel controlul preventiv este realizat de compartimentul de control al veniturilor din cadrul trez si are ca obiective:

-temeiul legal prin care s-a stab obligatia varsarii de impoz si taxe catre buget;

-respectarea reglementarilor in vigoare privind varsarea impozitelor si a taxelor pe bugete;

-respectarea termenelor de virare a impoz, a taxelor si altor venituri;

-stab corecta in doc de plata a conturilor sintetice pe venituri si a celor analitice pe platitori.

Controlul asupra incasarii ceniturilor contribuie la o buna circulatie a informatiilor intre trez municipala sau oraseneasca si compartimentele de constatare si urmarire a organizatiilor fiscale. In cadrul trez publice s-a organizat Serviciul pt controlul si evidenta chelt care urmareste:

-intocmirea corecta a doc si semnarea lor de catre pers imputernicite;

-verificarea repartizarii creditelor deschise din bug locale conform bug aprobat:

-incadrarea chelt in limita creditelor bug aprobate pe subdiviziunile clasificatiei bug;

-incadrarea chelt in specificul de activitate al institutiei.

Operatiile de verificare efectuate prin trez fin pub nu inlocuiesc controlul fin preventiv care se organizeaza si se exercita la fiecare instit. pub..

9. Sist de organizare si principiile de baza privind functiile trez

Trez satului este conceputa sa functioneze cu respectarea urmat principii:

-Realitatea informatiei - pana la organiz trez, informatia cu privire la structura veniturilor publice era deformata din cauza greselilor de inregistrare a incasarilor pe subdiviziunile clasificatiei bugetare urmare a unui control insuficient a doc prin care se efectua varsamantul catre buget;

-realizarea actului de control - un control fiscal dpdv al incadrarii corecte a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificatii bugetare si a altor criterii urmarite se impune in conditiile finantarii trez;

-universalitatea - se refera la faptul ca activitatea de trezorerie trebuie sa se extinda la nivel national;

-unicitatea - obliga in sensul subiectului abordat ca toate bugetele sa se executa numai prin trez, astfel institutiile pb au obligatia de a pastra disponibilitatile numai in conturile deschise la trez fiind exclusa posibilitatea de a avea conturi si la bancile comerciale.     Unicitatea se refera la metodologia de lucru si la mecanismele implementate.

-operativitatea informatiei - asig operativitatii informatiilor cu privire la executia componentelor bug gen consolidat in plan judetean si nat se realizeaza prin sist informational propriu.

-corelatia totala a veniturilor si chelt cu bug din care acestea fac parte. Aceasta corelatie impune ca veniturile incasate sa fie varsate in intregime bug din care fac parte, iar chelt sa fie suportate din bug unde au fost prevazute.

-echilibrarea fluxurilor trezoreriei - obligativitatea trez pb de a-si echilibra intrarile de fluxuri financ cu iesirile reprez regula de fier care nu poate fi incalcata sub nici o forma.

10. Fondul de tezaur si fondul de rulment

Fondul de tezaur se constituie cf legii     la nivelul bug de stat si are urmat caracteristici:

-se alimenteaza din 50% din excedentul anual;

-se pastreaza intr-un cont special la BNR cu dobanda negociata;

-se utiliz cu aprobarea parlamentului;

-se intocmesc conturi anuale de executie.

-se supun aprobarii de catre parlament.

Fondul de tezaur judetean are urmatoarele caracteristici:

-se constituie la nivel judetean;

-se alimenteaza cu sumele care depasesc excedentele planificate;

-se alimenteaza si din excedentele ramase dupa alimentarea fondului de rulment;

-se pastreaza in conturi speciale la unitatile BNR cu dobanda negociata.

-se utiliz. cf legii.

Fondul de rulment prezinta urmatoarele caracteristici:

-se constituie la nivel local;

-se alimenteaza din excedentele locale in proportie de cel mult 5% din venit proprii aprobate prin bug local;

-se stabileste la finele anului dupa incheierea executiei de casa;

-se utilizeaza pt echilibrarea trez pe parcursul executiei bug;

-conturile de disponibil sunt deschise pe seama consiliilor locale.

11. Bug. Trez finant pb

MFP prin directia generala a trez statului elaboreaza, administreaza si executa bug trez statului.bug trez statului este doc prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an venit si chelt trez statului. Venit cuprinse in bug trez statului sunt urmatoarele:

-dobanzi din plasarea disponibilitatilor;

-comisione;

-majorari de intarzieri;

-venituri provenite din imprumuturi acordate;

-venituri din recuperarea creantelor interne si externe;

-alte cheltuieli;

Chelt cuprinse in bug trez statului sunt urmatoarele:

-dobanzi platite la imprumuturi;

-dobanzi la depozitele constituite;

-dobanzi la certificate de depozit ajunse la scadenta;

-chelt materiale, prestari serv, paza;

-chelt de capital;

-stimularea personalului, alte chelt.

Bug trez statului se intocmeste anual si se prezinta spre aprobarea guvernului odata cu propunerile pt proiectul bug de stat. Acesta se poate modifica de regula semestrial. Chelt totale aprobate prin bug trez reprez limitele max care nu pot fi depasite. Excedentul anual al bug trez este preluat si folosit in anul bug urmator ca sursa temporara a trez statului.    

12. Sistemul de inregistrare in contabilitate.

In cadrul fiecarei trez doc se inreg zilnic, interzicandu-se amanarea pt evidentierea operatiilor in ziua urmatoare. Sistemul de contab al trez se bazeaza pe urmatoarele situatii:

-jurnalul de inregistrare;-reprez doc contabil al contabilitatii trez pt inreg operat in mod sistematic. Se intocmeste in compartimentele de trez(casierii) prin care se efectueaza operat de incasari si plati. Jurnalul de inreg se inchide si se deschide zilnic pt fiecare cont sintetic de bilant.

-fisele sintetice;-se intocmesc in cadrul contab trez pt fiecare cont sintetic in care se inreg operat pe baza datelor din jurnalul sinteza. Pe baza fiselor conturilor sintetice se intocmeste balanta de verificare.

-fisele de cont analitic si extrasele de cont;-se deschid pe subcapitole, grupate in cadrul fiecarui capitol, iar in cadrul fiecarui subcapitol se deschid fise analitice pe platitori.

-balantele de verificare;-constituie doc contabil care se intocmeste la anumite perioade in scopul asig inreg corecte a operat in contab trez. Este de 2 feluri:

a)analitica-se intocmeste de compartimentele venituri si chelt;

b)sintetica-se intocmeste de serviciul contab pe baza fiselor de cont sintetic.

13. Doc de sinteza.

Lucrarile de executie financ la fine de trimestru si periodic, potrivit normelor stabilite de Directia generala de contab publica si trez a statului din cadrul MFP sunt:

a)pt raportarea executiei trimestriale:

-bilantul contabil al trez;

-soldul contului curent al trez;

-contul de executie al bug de stat;

-contul de executie al bug locale;

-contul de executie al bug asig soc de stat;

b)pt raportarea executiei lunare:

-soldul contului curent al trez statului;

-contul de executie al bug de stat, al bug locale, al bug asig soc de stat;

c)la raportarea executiei semidecadale care se efectueaza in termen de 2 zile lucratoare de la expirarea semidecadei se intocmeste executia operativa a contului trez.

d)lucrarile zilnice de la raportare cuprind:

-executia perativa a contului general al trez statului care are ca anexe: bug de stat, bug local, bug asig sociale, situatia certificatelor de depozit, situatia creditelor deschise, etc;

-situatia doc de plati ce se deconteaza a doua zi care e extrem de necesara pt previzionarea soldului contului general al trez;

14. Rapoarte privind executia bugetului.

Rapoartele zilnice, lunare, trimestriale si anuale se efectueaza atat pe suport de hartie cat si pe suport informatic in 2 zile lucratoare de la expirarea termenului calendaristic de raportare. Raportarile pe suport informatic se fac prin sist de posta electronica.

Bilantul contabil al trez cuprinde indicatori cu privire la soldul la inceputul anului si la finele trimestrului de raportare pt posturile de activ si pasiv. Activul bilantier se compune din:

-disponibilitati banesti existente in casa, contul curent la BNR, etc;

-cheltuieli bugetare pe componentele bug public nat;

-chelt din activit trez, alte activit.

Sit contului curent al trez reprez pt fiecare trez care-si intocmeste in vederea analizei proprii si situatia contului trezoreriei in care se reflecta in indicatori sintetici executia bug de stat, bug locale si situatia disponibilitatilor aflate in conturile trez. Pe baza datelor din acest cont conducerea fiecarei trez examineaza zilnic sit de executie bugetara comparativ cu disponibilitatile din conturi.