CADRUL CONCEPTUAL AL STANDARDIZĂRII
Standardizarea reprezinta activitatea de elaborare si implementare a unor documente de referinta (standarde) cuprinzând solutii ale problemelor tehnice si comerciale, referitoare la procese si rezultatele acestora, care au un caracter repetitiv în relatiile dintre parteneri economici, stiintifici, tehnici si sociali.
Scopul principal al standardizarii îl reprezinta facilitarea desfasurarii normale a activitatilor în toate domeniile economiei 424o143e , atât pe plan national, cât si la nivel regional si international.
În opinia profesorului E.Wurster, "standardizarea urmareste eliberarea omului de munca de rutina, care reprezinta un abuz la adresa capacitatii sale de gândire".
Potrivit definitiei data de ISO, în Ghidul ISO/CEI/2, standardul reprezinta "un document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care furnizeaza, pentru utilizari comune si repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici, pentru activitati sau rezultatele acestora, garantând un nivel optim pentru comunitate în ansamblul sau". Aceasta definitie a fost preluata si în standardul european EN 45020:1991/3.2, în care se mai precizeaza ca "standardele ar trebui sa se bazeze pe rezultatele conjugate ale stiintei, tehnicii si experientei".
Cu exceptia cazurilor expres mentionate (standarde referitoare la protectia vietii, sanatatii si protectia mediului înconjurator), standardele nu trebuie sa aiba caracter obligatoriu, ele redând de fapt un acord liber consimtit între parteneri.
Organismul recunoscut care elaboreaza standarde poate fi national, regional sau international. Aceasta recunoastere poate fi facuta de autoritatile publice (prin contract, printr-o reglementare), sau de partenerii economici.
Activitatea de standardizare se desfasoara cu participarea tuturor partilor interesate, deoarece comitetele de standardizare, în care se elaboreaza proiectele de standarde sunt, prin structura, deschise tuturor partenerilor (producatori, distribuitori, consumatori si administratie).
Standardul, fiind destinat unei aplicari repetate sau continue, se diferentiaza de documentele particulare, care stabilesc specificatii acceptate pentru o singura utilizare.
Prin activitate de standardizare se urmareste garantarea unui nivel optim pentru comunitate, standardul facilitând desfasurarea tranzactiilor comerciale, prin asigurarea unei mai bune identificari a produselor, a compatibilitatii acestora.
Ţinând seama de importanta standardizarii în contextul economic actual, în tot mai multe tari au fost luate masuri la nivel guvernamental, vizând stimularea unei activitati pe plan national, cât si participarea tarilor respective la activitatea de standardizare regionala si internationala.
Principalele obiective ale standardizarii sunt:
În majoritatea sectoarelor industriale, standardul reprezinta un element esential de rationalizare economica. Realizarea acestui obiectiv depinde de capacitatea standardului de a promova constituirea unui mediu tehnic comun tuturor întreprinderilor.
Standardizarea a aparut din necesitatea de a asigura compatibilitatea si interschimbabilitatea componentelor si produselor, indispensabile programului industriei, mentinând la un nivel minim posibil diversitatea mijloacelor necesare pentru atingerea scopului propus. Acest obiectiv este realizat, în principal, prin tipizare.
Tipizarea produselor urmareste stabilirea unei game rationale de tipuri si marimi ale produselor, adecvate necesitatilor într-o anumita perioada de timp. Problema tipizarii se pune în orice proiect de standard, indiferent de nivelul de aplicare, tinând seama de diversificarea crescânda a produselor si procedeelor.
Unificarea este strâns legata de tipizare si presupune stabilirea unor caracteristici (dimensionale) constante pentru toate piesele, sistemele tehnice, de acelasi fel, în scopul uniformizarii proiectarii si executiei si asigurarii interschimbabilitatii lor.
Modularea consta în folosirea de componente unificate constructiv (module),care pot fi combinate în mai multe variante, rezultând produse adecvate unor cerinte cât mai diverse. Modularea este des întâlnita la o serie de produse (mobila, produse electronice). Aplicând conceptia modulara se realizeaza lanturi functionale ale produselor, prin fixarea unor dimensiuni ale acestora, în corelatie cu dimensiunile ambalajelor si mijloacelor de transport si depozitare.
Prin tipizare, standardizarea contribuie la cresterea eficientei economice în proiectarea si realizarea produselor. În cazul proiectarii si realizarii în conceptie modulara a unor produse, prin tipizare constructiva, volumul documentatiei de proiectare se poate reduce de 5 - 7 ori, durata proiectarii noilor produse scade de 4 - 5 ori, iar costul manoperei se diminueaza cu 40 - 50%.
Standardizarea contribuie la asigurarea si ridicarea calitatii produselor si serviciilor. În standarde se precizeaza nivelul minim al principalelor caracteristici de calitate ale produselor, metodele de analiza si încercari, modalitatile de efectuare a receptiei calitative a loturilor de marfuri, conditiile de ambalare, transport, depozitare, prin a caror respectare se asigura premisele realizarii acestui obiectiv.
Relatia dintre calitatea produselor si serviciilor si calitatea vietii este reflectata de acele prevederi ale standardelor care asigura protectia consumatorului si a mediului înconjurator, prin limitarea stricta a nocivitatii unor produse sau procese (continut în pesticide al produselor alimentare, noxe emanate în atmosfera).
Asigurarea si ridicarea calitatii produselor si serviciilor, prin intermediul standardelor sunt posibile numai în masura în care continutul acestora este corelat permanent cu modificarile care intervin ca urmare a progresului tehnic, în productia si comercializarea produselor. Standardele trebuie revizuite, respectiv înlocuite, la perioade stabilite în corelatie cu modificarile care intervin în tehnologia marfurilor. În perioadele de progres rapid, stabilitatea standardelor este mai scazuta, impunându-se revizuirea sau înlocuirea lor la intervale mai mici.
Facilitarea schimburilor de marfuri si informatii tehnico-stiintifice. Prin terminologia tehnica adoptata, prin simbolizari, codificari, standardizarea contribuie la stabilirea unui limbaj comun între partile contractante, facilitând schimburile comerciale pe pietele nationale, regionale si internationale.
Din aceste considerente, în contractele economice se fac trimiteri la standarde recunoscute de parti. Prin unificarea terminologiei, a metodelor de control a calitatii loturilor de marfuri, sunt evitate eventuale litigii, posibile în conditiile inexistentei unor asemenea sisteme unitare de referinta.
Standardizarea priveste toate domeniile activitatii umane: industria, constructiile, agricultura, comertul, transporturile. Fiecare din aceste domenii ofera un numar mare de "subiecte", carora li se poate aplica un standard .
Standardele difera prin continutul lor, putându-se referi la: definitia unor termeni sau o clasificare; un sistem de codificare/simbolizare; o specificatie privind calitatea unui material, aparat, instrument; metode de analiza pentru determinarea caracteristicilor unui produs. Toate aceste aspecte pot fi luate în considerare pentru fiecare din domeniile mentionate, rezultând tot atâtea variante posibile ale standardelor.
A treia dimensiune defineste nivelul operational al unui standard, respectiv nivelul la care se aplica.
Ţinând seama de dimensiunile astfel definite ale standardizarii, putem distinge mai multe tipuri de standarde:
1. Dupa nivelul de aplicare deosebim categoriile:
standarde de firma, elaborate si aplicate de S.C.,R.A./alte persoane juridice;
standarde profesionale, elaborate si aplicate în anumite domenii de activitate, de organizatii profesionale, legal constituite;
standarde nationale, elaborate de organismele nationale de standardizare si aplicabile la nivel national;
standarde regionale, elaborate de organisme de standardizare regionale;
standarde internationale, elaborate de organisme internationale de standardizare, ca urmare a acordului intervenit între tarile membre ale acestor organizatii, în problemele de interes comun.
2. Dupa natura lor standardele pot fi delimitate:
● standarde de metode, care definesc metodele utilizate pentru ca produsul sa aiba caracteristicile preconizate;
● standarde de rezultate, care descriu caracteristicile produsului sau serviciului final, fara a prezenta mijloacele necesare care urmeaza a fi utilizate pentru obtinerea acestor caracteristici.
3. Dupa continutul lor, standardele se clasifica în:
standarde generale, continând prevederi generale aplicabile în anumite domenii;
standarde de terminologie, care stabilesc termenii utilizati într-un anumit domeniu, însotiti de definitia lor;
standarde de produse, care specifica exigentele pe care trebuie sa le îndeplineasca produsele. Pot fi complete sau partiale ;
standarde de încercari, care descriu metode de încercari;
standarde de procedee care specifica, cerintele pe care trebuie sa le satisfaca procedeele;
standarde de servicii, care specifica cerintele referitoare la servicii.
Pentru domeniul agro-alimentar se propune o tipologie diferita a standardelor, mai bine adaptata problemelor specifice ale acestor produse:
● standarde de specificatii pentru produse, care precizeaza structura produselor, terminologia, caracteristicele organoleptice, fizico-chimice, microbiologice, si, daca este cazul, unele reguli de fabricatie;
● standarde de mediu înconjurator al produsului: standarde de ambalare, referitoare la anumite exigente tehnice privind depozitarea, transportul, conditiile de conservare, standarde de igiena si securitate a materialelor destinate domeniului agro-alimentar, standarde referitoare la controlul proceselor sau ingredientelor;
● standarde de metode de analiza si încercari: standarde de analiza senzoriala, standarde de analize fizico-chimice;
● standarde de linii directoare, care contin recomandari privind metodele ce urmeaza a fi utilizate în scopul optimizarii calitatii produselor sau a serviciului. Fac parte standarde ce descriu tehnici de fabricatie si de conservare a produselor, standarde "de bune practici de securitate alimentara".
Întreprinderile
Întreprinderile reprezinta elementul cheie în elaborarea standardelor pe care se bazeaza ansamblul partenerilor, tinând seama de competenta si capacitatea acestora de a pune la dispozitie experti (cunostintele acestora stau la baza continutului standardelor). Întreprinderile se afla, totodata, la intersectia aplicarii standardelor, tinând seama de diversele aspecte ale standardizarii. Toate întreprinderile, indiferent de tipul activitatii (productie sau prestari servicii), sunt în prezent implicate în standardizare. Astfel, întreprinderea poate actiona ca ofertant: fabricant de produse sau procedee industriale, elaborator de caiete de sarcini, gestionar de retele (telecomunicatii, transporturi, apa), prestator de servicii sau utilizator, cumparator de materii prime sau componente, utilizator de tehnologii informationale (informatica, birotica etc.), integrator în gestiunea cotidiana a principiilor calitatii si securitatii.
Administratiile
Desi se constata un recul important al reglementarilor nationale fata de recomandari, în realitate, rolul administratiei nationale s-a întarit considerabil în procesul de standardizare, deoarece acesteia îi revine, în mod normal, sarcina de aplicare a noii apropieri comunitare. În plus fata de participarea activa a reprezentantilor ministerelor Industriei si Comertului si Agriculturii, profund implicati în realizarea standardelor, alte noi ministere participa deja la lucrari, de exemplu: ministerele Muncii, Sanatatii, Mediului, Transportului, Internelor. În cele din urma, se poate mentiona locul deosebit ocupat de Directia Consumului si Fraudelor din cadrul Ministerului de Finante, ale carei atributii de control evolueaza în permanenta.
Laboratoarele
Laboratoarele au fost întotdeauna parteneri omniprezenti datorita activitatii lor de încercare. Însa rolul lor s-a modificat profund în anii '90 atât în contextul reglementar, cât si în aplicarea voluntara, ceea ce a condus la o tot mai mare implicare în noua standardizare. În prezent, în plan reglementar, laboratoarele pot fi notificate de catre administratiile nationale si, deci, însarcinate sa participe la implementarea marcii CE. În ceea ce priveste planul voluntar, ar trebui amintit ca adevarata competitie dintre întreprinderi se va desfasura în contextul diferentierii produsului pe baza unei marci de calitate, de unde si consolidarea rolului conformitatii cu standardele si a controlului de o terta parte.
Consumatorii
Influenta crescânda a mijloacelor mass-media asupra publicului si a utilizatorilor si capacitatea acestora de a amplifica evenimentele limiteaza sfera de actiune a factorilor de decizie economici si industriali si determina ca propunerile de standardizare sa fie analizate si validate de asociatii puternice, competente si reprezentative ale consumatorilor. De aceea, partenerii standardizarii au solicitat, în mod insistent, prezenta consumatorilor în numeroase sectoare, nu numai în cele cu produse destinate marelui public, dar si în sanatate, securitate, mediu înconjurator, domeniu agro-alimentar si servicii. Asociatiile franceze ale consumatorilor au raspuns prezent si s-au implicat cu multa energie în lucrarile la nivel national. Este de dorit organizarea lor rapida la nivel european pentru a contrabalansa influenta consumatorilor din tarile nord-europene, foarte bine organizate în acest sens si active în instantele europene.
Sindicatele muncitoresti si factorii de prevenire
Aparitia de noi standarde de tip "socio-economic", cuprinzând aspecte privind securitatea si igiena la locurile de munca, poate modifica conditiile de aplicare a Codului Muncii. În fond, inspectorul pentru protectia muncii poate fi pregatit pentru a se sprijini pe standarde europene, de unde rezulta importanta pentru "factorii de prevenire" si pentru sindicatele muncitoresti de a participa activ la activitatile de standardizare. Astfel, în instantele de standardizare au aparut dezbateri tehnice care, cândva, aveau loc în instante paritate (sindicate-patroni). Se constata o excelenta mobilizare a acestor parteneri pe plan national, dar si o dificultate în ce priveste participarea directa în grupurile europene, în special reprezentarea sindicatelor muncitoresti.
Colectivitatile locale si teritoriale
Descentralizarea a consolidat puterea colectivitatilor locale si teritoriale în privinta dreptului de acces pe piata. Dar aceste colectivitati trebuie sa respecte directivele europene pe pietele publice, care acorda prioritate atât raportarii la standardele europene, cât si la directivele "noii apropieri", în calitate de utilizatori de bunuri si echipamente. Aceste colectivitati locale se confrunta, deci, cu aplicarea standardelor europene, dar aceste structuri sunt, prin natura lor, descentralizate si distribuite pe întreg teritoriul national, de unde dificultatea pentru acesti factori de a participa direct la lucrarile de elaborare a standardelor.
De comun acord cu asociatiile reprezentantilor alesi si ale inginerilor din administratia oraselor, acestora li s-a atribuit un loc în COS (comitet de orientare strategica), pentru a deveni parteneri activi în definirea necesitatilor, elaborarea programelor si în circulatia informatiei.
În sfârsit, în unele cazuri, "comunitatile urbane" si marile orase au putut delega experti care participa direct la lucrarile europene.
Consultantii
În ultimii ani, toate organizatiile (întreprinderi de productie, societati de servicii, administratii) fac apel la societati de consultanta sau la consultanti independenti pentru a rezolva probleme foarte diverse. În paralel, dezvoltarea calificarii si certificarii sistemelor (tip asigurarea calitatii conform ISO 9000) a amplificat fenomenul consultantei. Consultantii sunt, deci, pregatiti sa aplice standarde de tip "referentiale", ceea ce presupune participarea lor activa la toate nivelurile (national, european si international) în procesul de elaborare a acestui tip de documente.
În cele din urma, se semnaleaza tentativa recenta a sistemului de standardizare de a coopta asociatiile ecologice si de a-si manifesta regretul pentru lipsa sectorului de distributie în toate aceste activitati.
|
