CE ANALIZEAZA ECONOMISTII SI DE CE? VALORI SAU FAPTE?

CE ANALIZEAZA ECONOMISTII SI DE CE? VALORI SAU FAPTE?

Sociologii ne reamintesc frecvent ca oamenii au pareri diferite referitor la ceea ce inseamna bunastarea personala, iar chiar si atunci cand acestea nu difera, ei au pareri dife 535f51f rite despre cat poate fi de imbunatatita bunastarea unei persoana in detrimental alteia. In aceasta lucrare prezint, prin oferirea unei perspectiva a dezvoltari dezvoltarii economice, care in mediile profesionale si sociale, economistii scriu si vorbesc ca si cum ar fi de accord asupra valorilor dar difera despre citirea faptelor. Un numar de etici au concluzionat din acest aproape exclusives interes in fapte ca economia moderna este un desert etic. Aratam aici ca motivul pt care economistii analizeaza mai degraba faptele si nu valorile, este ca economia moderna este cladita pe o fundatie etica, cababila a fi redusa precum cazurile speciale, la cateva variabile teorii etice care sunt momentan la oferta. Etica ocupa un loc aparte in economiaa moderna nu datorita viziunii "value-free" asupra companiilor a economistilor contemporani, ci deoarece fundatia etica a subiectului a fost construita acum mai bine de 5 decade si sunt vazute acum ca un subiect incheiat

PROLOG

Sociologii ne reamintesc frecvent ca oamenii au pareri diferite referitor la ceea ce inseamna bunastarea personala, iar chiar si atunci cand acestea nu difera, ei au pareri dife 535f51f rite despre cat poate fi de imbunatatita bunastarea unei persoana in detrimental alteia. Ei puncteaza, de exemplu, ca unii oameni sunt preocupati in principal asupra inegalitatilor dintre venituri si sanatate, in timp ce altii isi fac griji pt inegalitatile care apar in posibilitatile de a avea o locuinta sau a primi o educatie, in timp ce altii invoca inegalitatile despre ceea ce economia numeste "seturi de oportunitati" (de ex. "capacitatea omului" de a fi si a face). Se spune ca chiar si cei care cred ca venitul si sanatatea sunt principalele criterii care determina bunastarea, nu cad de accord asupra proportiilor in care se justifica inegala distributie a acestora printer oameni. Sociologi spun ca deferentele in politica isi au originea in conceptile oamenilor asupra bunastarii personale si sociale. Astfel suntem "impinsi" a crede ca etica oamenilor este diferita

Dar daca folosesti acest material pt a interpreta polemicile economiei contemporane, te trezesti in fata unui puzzle: "discutiile profesioniste despre unele din cele mai importante probleme care framanta umanitatea in zilele noastre sunt atat de divagate incat provoaca debates despre fapte si nu valori". Filozoful Hilary Putman a scris acum cativa ani ca "Este bine si frumos sa descrii cazuri ipotetice, in care doi oameni sunt de accord cu faptele dar nu si cu valorile," dar ..unde si cand un nazist si un anti-nazist, un communist si un social democrat, un fundamentalist si un liberal . au cazut de accord asupra faptelor?" (Putman 1993: 146). Ideea pe care Putman incerca sa o sublinieze era ca atat faptele cat si valorile pot fi subiect de disputa, in parte deoarece faptele si valorile deseori se intrepatrund. In aceasta lucrare fac o diferita, dar mai puternica afirmatie: in debate-urile profesionale despre politica sociala, economistii scriu sau vorbesc ca si cum ei ar fi de accord cu valorile, dar nu si cu citirea faptelor.

Subiectele pe care le am in vedere nu sunt doar despre factori comuni, ci si despre caile care caracterizeaza sistemele sociale, politice si ecologice, factori pe care ii putem numi de baza. Dar acestia rareori se refera la valori. As vrea sa ajung sa citesc un document economic care sa nu ia de-agata faptul ca somajul involuntar ar trebui sa fie redus acolo unde prea mare, ca concedierile ar trebui sa apartina trecutului, sau ca ar fi o tragedie dc padurile tropicale ar disparea. Dar exista multe opinii contradictorii in legatura cu metodele cele mai eficiente de reducere a somajului involuntar, concedierile si rata defrisarilor padurilor tropicale. Si, binenteles, divergentele in legatura cu magnitudinea somajului involuntar dintr-o tara sau regiune, sau amploarea concedierilor in ziua de azi, sau rata ridicata cu care padurile tropicale dispar, sunt de asemenea lucruri comune. Similar, violentele confruntari pe care le vedem periodic la televizor despre "globalizare" par a fi prefatate de intrebarea daca procesul, in forma pe care a luata in ultimele decade, beneficiaza majoritatea oamenilor sau dezavantajeaza o mare parte dintre saracii saracilor.

Se poate spune ca distinctia dintre factor - valoare nu este atat de bine determinata precum se presupune, ci sunt parti componente ale conceptelor de "somaj involuntar", "concedieri" si " degradarea mediului".