CEREREA DE MARFURI

CEREREA DE MĂRFURI

3.1. Elemente conceptuale ale cererii de marfuri

La modul general cererea este "conceptul care leaga cantitatile ce sunt achizitionate de sacrificiile ce trebuie facute pentru a obtine aceste cantitati"[1]. Aceasta definitie poate fi analizata atât din punct de vedere macroeconomic, prin care se asigura necesitatile societatii în ansamblul sau, dar si din punct de vedere microeconomic prin care cererea ofera firmelor existente pe piata noi oportunitati de afaceri.

În acest nivel de analiza microeconomic apare notiunea de "cerere a pietei" care se poate defini ca "volumul total care va fi cumparat de catre o categorie de clientela data, într-un sector geografic dat, în cursul unei perioade date, în anumite conditii de mediu si ca rezultat al unui program de marketing bine definit"[2]. Observam în conceptia lui Kotler o abordare mult mai complexa, în care putem identifica opt elemente distincte ale cererii de piata :

1. Produsul - care trebuie identificat si definit în mod clar în functie de natura sa si de categoria din care el face parte (de exemplu produse alimentare, îmbracaminte, automobile, etc)

2. Volumul - reprezinta cantitatea totala ce ar putea fi achizitionata, masurata prin unitati naturale si valorice (de exemplu tone, kilograme, litri, vagoane, etc)

3. Cumparatura - se refera la volumul de produse comandate, expediate, primite sau consumate. Pe lânga volum, notiunea de cumparatura aduce în plus si referiri la structura acestuia, ceea ce permite urmarirea în timp a evolutiei s 12512y2419m ale.

4. Clientela - particularizeaza cererea atât pe ansamblul pietei, cât si pe anumite segmente ale acesteia (de exemplu în functie de variabile precum vârsta, sexul, nivelul veniturilor, studii etc).

5. Zona geografica - orice cerere de produse se evalueaza în raport cu o anumita zona geografica cum ar fi cartierele, orasele, judetele, regiunile, tarile, continentele, etc

6. Timpul - productia sau comercializarea produselor se integreaza într-un anumit interval de timp, pentru a cunoaste atât capacitatea efectiva de absorbtie a pietei, cât si evolutia sa estimativa în viitor (de exemplu: zile, saptamâni, luni, ani s.a.m.d.)

7. Mediul de marketing - reprezentat de structurile care caracterizeaza diferitele zone geografice. Cererea unei piete este influentata de o serie de factori care nu pot fi influentati de catre firma, printre care amintim: mediul social, politic, demografic, cultural si tehnologic.

8. Actiunile de marketing - sunt factorii asupra caruia firma poate avea un control direct prin intermediul actiunilor sale. Astfel de factori pot fi: pretul, promovarea, canalele de distributie, cresterea calitatii produselor, cheltuielile de marketing etc.

a) oferta de marfuri influenteaza decisiv volumul si structura cererii. Productia asigura obiectul consumatorului deoarece cererea ce manifesta doar pentru marfurile deja existente, iar pâna la aparitia lor pe piata cererea se gaseste în stare potentiala. La rândul sau, cererea exercita o influenta activa asupra productiei si prin consum produsul îsi verifica utilitatea.

Cresterea ofertei, a volumului si a sortimentului de marfuri reprezinta o consecinta a dezvoltarii productiei, coroborata si cu cresterea solvabilitatii populatiei conduce la influentarea cererii de marfuri.

b) veniturile populatiei influenteaza direct cererea de marfuri, deoarece ea constituie principala destinatie a veniturilor curente ale populatiei, determinând gradul de solvabilitate a lor.

Modificarea cererii de marfuri este influentata de evolutia veniturilor populatiei, dar nu într-o relatie de directa proportionalitate. Cresterea cererii pentru diverse marfuri se face în proportii diferite, deoarece volumul cererii de marfuri nu se suprapune peste cel al veniturilor, ci reprezinta doar o parte din acesta. Uneori este posibil ca cresterea veniturilor sa determine unele deplasari absolute ale cererii de la o grupa de produse la alta sau de la un sortiment la altul.

c) preturile influenteaza formarea si modul de manifestare al cererii de marfuri. În conditiile unei oferte bogate de marfuri, exista multiple posibilitati de satisfacere a necesitatilor consumatorului si vor fi alese doar acele marfuri care satisfac cât mai complet nevoile sale, în limita bugetului sau de consum. Astfel, preturile influenteaza puterea de cumparare a populatiei si modul în care oferta se coreleaza cu cererea.

d) elementele demografice prin particularitatile sale diverse influenteaza volumul si structura cererii de marfuri. Cererea de marfuri depinde de numarul populatiei datorita caracterului individual al nevoilor. Atunci când unele marfuri satisfac necesitati colective (locuinte, automobile, produse electronice, etc) unitatea de consum devine familia, iar cererea depinde de numarul si de componenta familiilor.

Structura pe vârste, sexe si profesii a populatiei influenteaza volumul si structura cererii de marfuri. Aceste diferentieri se manifesta, în special, la marfurile alimentare în functie de necesarul de calorii, structura elementelor nutritive, etc. si în cazul articolelor de îmbracaminte si încaltaminte dupa marimi, talii, grosimi, culori etc.

Cererea de marfuri se manifesta sub forma unor preferinte individuale si este influentata de trasaturile psihologice ale fiecarui consumator cum ar fi: înclinatiile artistice, gustul pentru frumos, preocuparea pentru confort, economicitate, etc.

De asemenea, caracteristicile zonale ale elementelor demografice datorate dezvoltarii inegale de la o zona la alta, a conditiilor naturale, climei, solului etc. influenteaza volumul si structura cererii de marfuri a populatiei.

e) fenomenele sociale influenteaza într-un mod hotarâtor cererea de marfuri. Dimensiunea cererii pentru anumite marfuri este influentata de cresterea gradului de urbanizare concretizata în schimbari ale nevoilor legate de transport, petrecerea timpului liber, conditiile de munca etc. Daca la aceste fenomene se adauga intensificarea mobilitatii populatiei, dorinta crescânda de recreare sau de petrecere a timpului liber în alte localitati, practicarea turismului la sfârsit de saptamâna etc., ierarhia acestor nevoi în structura cererii de marfuri a populatiei se va modifica radical, dezvoltând si cererea pentru alte produse.

În mediul rural se constata o influenta ridicata a traditiilor si a obiceiurilor de consum în ceea ce priveste tinuta vestimentara sau consumul alimentar, o conservare a vechilor traditii, conturând o anumita zonare etnografica în structura macroeconomica a cererii de marfuri. În mediul urban, fluctuatia si mobilitatea populatiei este mai ridicata, existând o eliberare fata de traditii si o orientare spre noutate si schimbare.

Moda determina o mobilitate ridicata a cererii si o abundenta a produselor pe piata, micsorându-se durata lor de viata. Moda are influente puternice în mediul urban si este un atribut al vietii moderne, fiind izvorâta din necesitati estetice si practice.

Starea de sanatate a populatiei influenteaza atât direct cererea de marfuri, determinând consumatorul sa realizeze un consum rational, cât si indirect datorita descoperirilor si recomandarilor profilactice ale sistemului de asigurare a sanatatii publice.

Un alt factor social al carei amploare a crescut substantial în perioada contemporana o reprezinta comunicatia publicitara. Pentru firme, comunicatia publicitara transmite consumatorilor informatii despre produsele pe care le realizeaza, marca sub care sunt produse în vederea modificarii nivelului de informare si a atitudinii fata de ele.

Promovarea este o forma particulara de comunicatie publicitara, având drept scop de a influenta comportamentului consumatorului prin tehnicile sale specifice. Desi se constituie ca parti componente ale factorului social cu influenta asupra cererii de marfuri, comunicatia, informatia si publicitatea reprezinta mijloace de natura diferite, care cer o anumita prudenta si decenta în utilizarea lor concomitenta[6].

f) sistemul taxelor si impozitelor este un factor restrictiv al cererii de marfuri. Populatia are o serie de obligatii financiare materializate prin participarea la sistemul de taxe, impozite sau alte contributii sociale (somaj, sanatate, pensii, etc). Aceste obligatii financiare diminueaza veniturile disponibile care pot fi alocate consumului de orice natura, diminuând astfel nivelul cererii de marfuri.

g) factorii naturali, climaterici influenteaza cererea de marfuri în mod direct si indirect. Fenomenele naturale influenteaza în mod direct asupra dimensiunilor si structurii cererii de marfuri, locul diferitelor produse în ierarhia nevoilor prin formele de relief si de clima specifice. Acesti factori naturali determina modificari ale structurii demografice a populatiei, a consumului natural, astfel influentând indirect cererea de marfuri.

h) factorii sezonieri datorati productiei sau consumului ca reflectare a posibilitatilor de satisfacere în timp a nevoilor de consum, precum si a modului de manifestare a lor determina variatii ale cererii de marfuri.