CEREREA SI OFERTA

economie

Cererea si oferta

 

Caz	Pret $/cutie P	Cantitate ceruta milioane cutii pe an Q
A
B
C
D
E

Daca CC este curba initiala a cererii si se modifica unii dintre factorii care influenteaza marimea ei (gust, preferinte, venitul consumatorului etc.), ea se transforma în curba C1C1. Fiecare punct al acesteia din urma e mai îndepartat de axa OY comparativ cu curba CC. Astfel,la orice valoare a pretului,cererea e mai puternica. Produsul fiind în cantitate insuficienta (Q1) preturile urca de la P1 la P2. Aria OQ1 P2P2, reprezentând venitul cheltuit al consumatorului, este mai mare decât aria OQ1 P1P1 astfel ca cei ce detin o cantitate mai mare din produsul cerut la noile preturi P2, vor înregistra un profit mai mare. Verticala ridicata dintr-un punct al abscisei corespunzând cantitatii Q1 se comporta ca o oferta rigida.

Daca CC este curba initiala a cererii iar Q1 este cantitatea care se cumpara la pretul P1, venitul încasat de catre producatori este cel simbolizat de aria OQ1 P1P1. Modificarea gustului, iesirea din moda a produsului, de exemplu, va conduce la reducerea cererii pentru acesta. Curba C1C1 reprezinta curba cererii micsorate deoarece pentru orice valoare a pretului cantitatile, corespunzând punctelor de pe curba C1C1, sunt mai mici. Surplusul aparut pe piata din acest produs va conduce la scaderea pretului acestuia de la P1 la P2, astfel ca venitul total va scadea la OQ1P2P2.

3.1.4. Curbele regresive ale cererii

Curbele regresive sunt acele curbe ale cererii care se întorc si încep sa se desfasoare în sens invers. Acest comportament poate sa apara la ambele capete ale curbei.

Regresia la capatul de sus al curbei o întâlnim la bunurile de parada si la cele al caror pret se asteapta sa creasca si care vor deveni probabil deficitare, ca în figura 3.1.4.a.

La P1 cantitatea ceruta este Q1. La pretul P2 >P1 cantitatea Q2 ceruta este mai mare decât Q1. Deci, nu se respecta legea generala a cererii deoarece pe masura ce pretul creste, cererea creste si ea. Bunurile de parada sunt acele bunuri ce sunt cumparate nu pentru valoarea lor intrinseca, ci sunt solicitate pentru a evidentia o anumita stare (bijuterii, modele de masini la moda etc.). În cazul în care se asteapta majorarea preturilor la produse comerciantii se tem. Deoarece în lume lipsurile se dezvolta , ei vor cumpara orice se gaseste, chiar daca marfurile respective sunt mai scumpe.

Regresia la capatul de jos al curbei e caracteristica bunurilor inferioare si bunurilor pentru care se asteapta o ieftinire în viitor si apare în figura 3.1.4 b.

Când cererea pentru un produs "X" scade o data cu cresterea veniturilor, avem de-a face cu un coeficient mic de elasticitate în functie de venit. El poate avea chiar valori negative în cazul produselor inferioare. S-a constatat ca pentru multe bunuri de larg consum, cum ar fi îmbracamintea, cererea creste proportional cu venitul.

3.2. Principiile de baza ale ofertei

Modelul ofertei evidentiaza legatura între cantitatea de bunuri si servicii pe care producatorii sunt dispusi sa o aduca pe piata într-o anumita perioada de timp si pretul pietei, ceilalti factori (costul de productie, pretul bunurilor substituibile si politica economica a statului) ramânând nemodificati. Urmatorul exemplu numeric ne va permite sa construim curba ofertei.

Modelul ofertei de fulgi de porumb

Caz	Pret $/cutie P	Cantitate oferita milioane cutii pe an Q
A
B
C
D
E

Costul de productie

Stadiul dezvoltarii tehnologiei sau avansul tehnologic. Acesta consta în realizarea unor schimbari care sa duca la scaderea cantitatii de resurse folosite pentru producerea aceleiasi cantitati de bunuri. Termenul are multiple semnificatii: descoperiri stiintifice, mai buna aplicare a tehnologiilor existente si nu în ultimul rând simpla reorganizare a muncii. O tehnologie avansata reduce costurile unitare si conduce la realizarea productiei de masa. De regula, cu cât tehnologia este mai performanta cantitatea de produse adusa pe piata este mai mare. Aceasta constatare nu este valabila însa si pentru tehnologiile de avangarda (rachete de explorare a spatiului cosmic, servicii de criogenie etc. ) extrem de costisitoare.

Pretul factorilor de productie, adica intrarile în sistem (imput-uri = materii prime, materiale, combustibil, energie etc.). Scaderea pretului combustibilului, de exemplu, va avea influenta asupra costurilor în sensul micsorarii lor si rezultatul poate fi cresterea ofertei de produse alimentare.

Conditiile externe afecteaza atât productia propriu-zisa cât si sistemul de distributie. Ele pot fi naturale (uragane, tornade, grindina, înghet, zapada, seceta) sau generate de interventia omului (razboaie, incendii, greve, instabilitati sociale etc.)

Politica economica generala a statului, masura a influentei guvernelor asupra pietei.

a)      Reglementarile fiscale si cele referitoare la salariul minim pot reduce profitabilitatea firmelor. Daca taxele sunt mari, o firma cu costuri si asa ridicate ajunge în situatia în care profitul scade sub cel normal de pe urma capitalului investit. Rezultatul va fi parasirea industriei de catre aceste firme, soldata cu reducerea ofertei. Se impune clarificarea notiunii de profit normal. Acesta este profitul necesar si suficient pentru a retine o firma într-o industrie si totodata profitul insuficient pentru a atrage în industria respectiva o firma care se gaseste în afara ei.

b)      Tehnologiile care pot fi folosite în anumite ramuri (telecomunicatii, aviatie etc.) sunt stabilite indirect, prin masuri de politica economica care impun canoanele în domeniul protectiei mediului înconjurator, în cel al ocrotirii sanatatii etc. Daca guvernul scade pretentiile sale în privinta standardului pe care trebuie sa-l atinga echipamentul de protectie într-una din aceste ramuri, oferta va creste deoarece fondurile economisite pe seama echipamentului de protectie vor fi destinate cresterii nivelului productiei..

c)      Încurajarea spiritului inovational ca masura de stimulare a ofertei se poate exemplifica cel mai bine prin situatia din industria calculatoarelor unde, în ultimii ani ,a fost o avalansa de tipuri noi de calculatoare.

3.2.2. Extinderea si contractia ofertei

Atunci când pretul se modifica în sensul cresterii sau descresterii, oferta se modifica si ea si vorbim de o deplasare de-a lungul curbei ofertei, miscare ascendenta când oferta creste si miscare descendenta când aceasta scade. În acest caz vorbim de extinderea, respectiv contractia ofertei asa cum apare în fig. 3.2.2.

3.2.3. Modificarea ofertei

Elasticitatea de pret a ofertei este definita ca fiind capacitatea de reactie a cantitatii oferite la modificarile de pret. (si se calculeaza ca raport între variatia cantitatii oferite si variatia procentuala a pretului).Oferta perfect elastica (destul de improbabila în viata reala) arata ca în figura 3.2.5.a.

Oferta este relativ elastica atunci când factorii de productie pot fi procurati cu usurinta. Exemplul industriei textile când, daca creste putin pretul de vânzare de piata, productia poate fi marita fara greutate, este edificator.

Un factor care influenteaza oferta este timpul. Este posibil ca, imediat dupa cresterea pretului, firmele sa nu poata spori volumul de munca, materiale si capital necesar pentru productie, oferta fiind foarte inelastica în raport cu pretul. De cele mai multe ori oferta nu se poate adapta instantaneu la semnalul trimis de piata prin intermediul pretului de vânzare de piata, deoarece producatorii au nevoie de timp pentru a organiza un nou ciclu de productie (exemplul producatorilor de carne este expresiv - turmele trebuie întâi crescute!).

3.2.4. Curba regresiva a ofertei pentru forta de munca

Pret ($/cutie)

Cererea anuala a consumatorilor

Nr.de cutii de fulgi de porumb oferite anual

Presiunea asupra pretului

A

în jos

B

în jos

C

neutra

D

în sus

E

în sus

Cererea pentru fulgi de porumb este slaba când pretul e ridicat si mare când pretul e scazut. Oferta pentru acest produs e mica când pretul e scazut si mare când pretul e ridicat. În punctul E cererea si oferta sunt în echilibru. Numai la pretul de 3 $/cutie toate cele 12 milioane de cutii de fulgi de porumb aduse pe piata îsi vor gasi cumparatori si piata se va goli. Peste pretul de echilibru furnizorii sunt pregatiti sa ofere dar cumparatorii nu sunt pregatiti sa ceara.Sub acest pret, consumatorii sunt cei pregatiti sa ceara în timp ce furnizorii nu sunt dornici sa ofere. Pretul care egalizeaza cererea si oferta este pretul pietei. Semnalul pe care piata îl transmite agentilor economici (gospodarii casnice, firme, stat) este tocmai acest pret de piata ! Cererea si oferta reactioneaza în mod diferit la modificarea pretului de piata. Astfel, cererea poate reactiona prompt la schimbarea pretului deoarece consumatorii îsi pot regla instantaneu cererea. Oferta, în schimb, nu poate reactiona prompt deoarece exista întotdeauna o diferenta de timp de când cererea se modifica pâna când oferta se adapteaza la aceasta schimbare. Antreprenorul trebuie sa-si refaca planurile de activitate, sa treaca la fabricarea altui produs, sa construiasca o noua fabrica, sa însamânteze, sa foreze etc. înainte de a produce ceva.

3.3.1. Modificarea pretului de piata ca urmare a

schimbarii cererii si ofertei

Aceste schimbari determina modificarea pretului de piata deoarece pozitia de echilibru se schimba. Distingem 4 modificari posibile: a) cresterea cererii; b) descresterea cererii; c) cresterea ofertei; d) descresterea ofertei.

Oferta nu se poate adapta instantaneu deoarece antrepre-norul are nevoie de timp pentru a-si modifica planul de activitate. În consecinta, se manifesta penuria pentru produsul respectiv ceea ce conduce la cresterea pretului de piata de la P1 la P2. (P2 corespunde noului punct de echilibru E2 format la intersectia noii curbe de cerere C1C1 cu oferta rigida, cantitatea Q1). Aceasta crestere a pretului de piata procura profituri excelente pentru cei ce furnizeaza produsul în cantitatea Q1. Profiturile mari determina firmele sa-si extinda productia si oferta creste de la cantitatea Q1 la Q3 (deplasare de-a lungul curbei de oferta). Noul punct de echilibru E3 apare la intersectia curbei majorate a cererii (C1C1) cu oferta extinsa si îi corespunde pretul de piata P3. Deci, pretul de piata scade de la P2 la P3. În concluzie, cresterea cererii ridica pretul de piata si, în final, mareste cantitatea furnizata de producatori (Q3 > Q1).

b) Figura nr.3.3.1b prezinta grafic efectul micsorarii cererii asupra pretului de piata.

Curba C1C1 este curba cererii micsorate, rezultat al modificarii factorilor ce influenteaza cererea. Deoarece antreprenorii care furnizeaza marfa nu pot opri imediat producerea acesteia, pe piata oferta va devansa cererea ,ceea ce va conduce la scaderea pretului de piata de la P1 la P2, sinonim cu înregistrarea de pierderi de catre producatori. P2 devine pentru scurt timp pretul de piata, corespunzând punctului de echilibru E2 aflat la intersectia curbei cererii micsorate cu oferta rigida (Q1). Sub influenta pierderilor oferta se contracta (productia se reduce de la Q1 la Q3). Pe masura ce aceasta se contracta preturile încep sa-si revina si urca de la P2 la P3. Noul pret de piata este P3 si corespunde punctului de echilibru P3, aflat la intersectia curbei cererii micsorate cu cea a ofertei contractate. Deci, o scadere a cererii micsoreaza pretul de piata si în final conduce la o oferta mai mica din partea furnizorilor.

Sub influenta factorilor care determina cresterea ofertei (schimbarea tehnicilor de productie, cresterea productivitatii muncii etc.) curba OO se transforma în curba ofertei majorate, O1O1. Oferta sporita determina aparitia unui surplus pe piata, urmarea fiind scaderea preturilor. Consumatorii reactioneaza rapid (cererea se adapteaza prompt), cererea extinzându-se pentru a prelua noua oferta la pretul P2. Acest nou pret de piata corespunde punctului de echilibru E2, aflat la intersectia curbei cererii extinse cu curba ofertei majorate. Cresterea ofertei determina deci, o scadere a pretului (P2<P1) si o crestere a cantitatii cerute (Q2 > Q1).

d) Graficul din figura nr. 3.3.1.d prezinta efectul scaderii ofertei asupra pretului de piata.

În concluzie, sumarul legilor cererii si ofertei se prezinta astfel:

La reducerea costului conduce si progresul tehnologic. În aceste cazuri se produce ca în figura 3.4.3 o translare a curbei si nu o deplasare în lungul ei.

La început a avut loc deplasarea ofertei O1O1 de-a lungul curbei cererii CC provocata de trecerea la productia de masa sau la o noua tehnologie. În locul lui E1 a aparut un nou punct de echilibru, E2. Se realizeaza însa, în acelasi timp, si deplasarea curbei cererii de-a lungul curbei de oferta. Din aceasta cauza pretul nu va scadea prea mult, ci se va stabili la P3, pret care, ca si P2, este de asemenea mai mic decât cel corespunzator punctului de echilibru E1, dar mai aproape de acesta.

Utilizarea curbelor de cerere si oferta este foarte vasta si nu se reduce numai la cazurile de adaptare instantanee. În multe cazuri întâlnim un dinamism accentuat al unor oscilatii datorate unor adaptari întârziate. Se presupune ca un bun competitiv cum este carnea de porc se vinde cu ajutorul licitatiei. Deci pretul se stabileste pe baza raportului cerere-oferta al unui moment dat si se afla la intersectia verticalei ridicata dintr-un punct al axei "cantitate" cu curba CC. Cu ajutorul acestui pret se stabileste cantitatea de carne de porc care va fi produsa si pusa în vânzare în viitor. Daca pretul este ridicat, atunci producatorii vor produce si vor veni pe piata cu o cantitate mai mare de carne, corespunzatoare noului pret. Deci, curba OO face legatura între pretul actual si cantitatea de carne de care va avea nevoie piata în viitor. Daca în cazul curbelor de cerere si oferta cu adaptare întârziata intervine reducerea brusca a cantitatii de carne datorata unei epidemii declansate în crescatoriile de porci, acest eveniment se reprezinta grafic ca în figura 3.4.4.

Raspunsul ofertei la noile preturi, rezultate dintr-o situatie de penurie, va fi întârziat de durata ciclului de productie al carnii de porc. Dificultatile de raspuns vor genera o accentuare a penuriei, o crestere exacerbata a pretului si implicit o sporire peste necesar a ofertei în noul ciclu de productie.

Echilibrarea pietei, în conditiile modelului prezentat, se va produce numai dupa mai multe iteratii si va fi în functie de înclinatia curbei de cerere si a celei de oferta precum si a unor factori stabilizatori cum sunt politica guvernamentala, manifestari de cartelare a pietei si altele. În graficul din figura 3.4.4 se reduce brusc cantitatea de carne pusa în vânzare, de la Q* la Q1. Noua cantitate Q1, mult mai mica, va avea un pret mai mare corespunzator noului echilibru E₁. Noul pret P₁ va determina acea cantitate de carne care va fi produsa si pusa în vânzare într-un viitor apropiat. Noua cantitate de carne F₂ este mai mare decât cea produsa înaintea pierderilor din cauza epidemiei. Aceasta situatie va determina scaderea preturilor de la P₁ la P₂. În consecinta va avea loc reducerea cantitatii de carne pusa în vânzare, ceea ce din nou va duce la majorarea preturilor pâna la P₃. Deci, treptat, prin diminuarea oscilatiilor de preturi si cantitati se ajunge din nou la punctul de echilibru existent initial. În lumea contemporana statul intervine în viata economica cu mijloace variate. Cazurile prezentate în continuare sunt mostre ale interventiei guvernelor în economie.

Cine va suporta impozitul aplicat la pretul benzinei?

Cu ajutorul ecuatiilor de cerere si oferta se poate calcula exact împartirea impozitului (introdus în pretul benzinei) între consumatori si producatori. Guvernul american, de exemplu, a stabilit un impozit de 1 dolar pentru fiecare gallon de benzina vândut (1 gallon SUA = 3,785 l). În conditiile noilor preturi curba de cerere nu va cunoaste nici o modificare. Consumatorii sunt dispusi în continuare sa procure o cantitate apropiata de aceea pe care au cumparat-o înaintea majorarii pretului la benzina. Deci, curba ofertei va transla de-a lungul curbei de cerere ca în figura 3.4.5.

daca se afla peste nivelul de echilibru al cererii si ofertei de munca. În conditiile când guvernul fixeaza prin lege nivelul minim admis al salariilor patronii nu vor angaja noi muncitori deoarece salariul stabilit este prea ridicat în raport cu nivelul general al preturilor si va genera o scadere a rentabilitatii ramurilor care folosesc munca de calificare redusa si necalificata. Astfel multe persoane, în special tineri, vor ramâne fara slujbe, vor deveni someri. Aceasta situatie este prezentata în graficul din figura 3.4.7.

Salariul minim, RR, este stabilit la un nivel care depaseste cu mult nivelul de echilibru al pietei libere. Noul punct de echilibru, fortat, este punctul J. Din aceasta cauza numarul muncitorilor figurat prin segmentul JK intra în categoria somerilor. Desigur, renuntarea la plafonarea salariului ar permite miscarea de-a lungul curbei OO a ofertei de munca si atragerea în productie de noi muncitori. Deseori masurile de protectie sociala au si efecte contrare intentiilor guvernantilor.

Stabilirea de catre guvern a plafonului chiriei

În graficul din figura 3.4.8 nivelul maxim al chiriei se gaseste pe linia CC. Ea se situeaza sub nivelul punctului de echilibru E al pietei libere. Distanta dintre punctele J si K indica cerere nesatisfacuta de spatiu locativ. O data cu miscarea nivelului chiriei în sus de-a lungul curbei OO, începe constructia de locuinte si folosirea mai eficienta a spatiului existent.