COMBATEREA SI PREVENIREA ABUZULUI DE PUTERE

COMBATEREA sI PREVENIREA ABUZULUI DE PUTERE

3.1. ASPECTE NORMATIVE PRIVIND COMBATEREA sI PREVENIREA CORUPŢIEI

Trebuie sa avem în vedere si anumite aspecte normative ale combaterii si prevenirii coruptiei, pentru a vedea mai bine ce ar trebui sa se faca în vederea stomparii acestor abuzuri de putere si care sa fie de o eficienta maxima pentru a avea si rezultate pozitive. De aceea asa cum am mai mentionat , în celeleate capitole ale acestei lucrari, cadrul legal are o importanta speciala pentru prevenirea si combaterea fenomenelor de coruptie . fara reglementarea, clara a, activitatilor institutiilor publice sau private , a responsabilitatiilor si atributiilor factorilor de deczie , fara prevederea unei sanctiuni ferme în cazul savârsirii unor infractiuni de coruptie , fara aceste lucruri nici nu se poate vorbi despre o lupta împotriva coruptiei.

Daca stam sa ne gândim, putem afirma ca, globalizarea economiilor nationale si expansiunea societati internationale , cum ar fi de exemplu : internetul, serviciile financiare electronice, faxul etc., toate aceste lucruri au adus tuturor natiunilor beneficii si avantaje economice si sociale incontestabile. Dar cei care beneficiaza de existenta noilor oportunitati si înlesniri, nu sunt numai cetatenii de rând ai tarii, ci toata lumea care are acces la aceste lucruri, cei care lucreaza în anumite domenii si sunt nevoiti sa foloseasca aceste servicii, care bineînteles le usureaza si munca . Dar aceste servicii au si puncte negative , daca stam sa ne gândim la coruptie, la crima organizata, care opereaza cu usurinta , trecând frontierele nationale si exloateaza libera circulatie a bunurilor fizice, finantelor , persoanelor si imperfectiunile sistemului juridic. Din aceste , câteva, motive , în luna mai a anului 1998, Oficialitatile Uniunii Europene , au semnat un pact cu tarile candidate la integrarea europeana , printre care si Ronania, privind combaterea coruptiei de orice fel si la orice nivel.

În vederea pactului încheiat în luna mai 1998, era vorba despre coruptia privira ca o amenintare serioasa la adresa valorilor fundamentale ale democratiei drepturilor omului si ale statului de drept , fapte care pot duce la patrunderea , la contaminarea si coruperea structurilor guvernelor , a afacerilor comerciale si financiare legitime , precum poate corupe societatea la toate nivelele, lucru care nu este prea bine ca sa fie pus în practica, motive pentru care trebuie sa se faca ceva în acesata privinta, lucruri despre care vom vorbi în continuare. 13113d315n

În catrea lui Manuel Gutan, " Etica si coruptie în administratia publica " , am observat doua categorii de reglementari , care ajuta la prevenirea si combaterea coruptiei, si anume : prima ar fi cele care se refera la prevenirea fenomenelor de coruptie si altele care se refera la sanctionarea fenomenelor de coruptie. În aceasta categorie, se încadreaza acele norme care prescriu comportamente , respectiv obligatii si interdictii speciale , norme de deontologie profesionala , norme care materializeaza obiectul politicilor anticoruptie.

Cea dea doua catrgorie de reglementari , aici se încadreaza acele norme care stabilesc tratamentul sanctionator al infractiunilor de coruptie , normele procedulare privind , descoperirea , urmarirea si judecarea infractiunilor de coruptie etc. . Dar cu toate acestea, simpla existenta a unei legislatii ,în domeniu, nu asigura rezolvarea problemelor implicate de fenomenele de coruptie. În premul rând, trebuie avuta în vedere , corelarea legislatiei ,în domeniu, cu restul legislatiei penale , administrative, comerciale , civile etc., apoi trebuie sa se asigure o transpunere cât mai adecvata în tremeni juridici a politicilor anticoruptie nationale, regionale sau locale.În privinta, prevenirii si combaterii coruptiei , doctrinele juridice sunt înca la început de drum.

Deoarece nu exista un cadru teoretic bine definit al fenomenlor de coruptie, nu exista o perspectiva interdisciplinara în privinta acestora , apar mai multe dificultati în rezolvarea acestor probleme, si anume , daca avem o legislatie, care este prea rigida sau prost conceputa , ea poate sa duca la scadera calitatii proceselor economice sau administrative . Un alt aspect care trebuie luat în considerare , privind modalitatile de combatere si prevenire a abuzului de putere , este acela ca legislatia în vigoare din acest domeniu, trebuie, interpretata si aplicata în asa fel încât sa

dea randament. Din pacte , momentan nu exista reglementari speciale în privinta luptei contra coruptiei , ci exista doar niste legi care se refera la instituirea unei proceduri urgente de urmarire si judecare a faptelor de coruptie si legea pentru modificarea prevederilor din Codul penal în domeniul faptelor de coruptie.

Ca sa dam câteva exemple de combatere si prevenire a abuzului de putere , ne putem referi la o metoda de evitatre a coruptiei , în momentul în care ne gândim la angajarea într-o functie publica. În acest domeniu, la angajare , ar trebui ca angajarea candidatilor sa se faca de catre o alta institutie publica , alta decât aceea la care urmeaza a fi încadrata persoana respectiva, de pilda, examinarea candidatilor pentru ocuparea functiilor în administratia centrala sau locala , sa fie facuta la nivelul unui departament guvernamental sau al unui minister ( muca, justitie etc.).

O alta posibilitate de a stompa abuzul de putere , ar fi ca autoritatea administratiei publice , sa apleaza periodic la o echipa de specialisti din afara institutiei în care lucreaza functionarii . Aprecierea pe care o face echipa de specialisti , trebuie luata în considerare de catre seful autoritatii publice în cazul promovarii sau schimbarii unuia dintre angajatii sai. Aceste doua exemple ar fi foarte bune în evitarea coruptiei , dar , nu foatre multi sunt deacord cu aceasta, deoarece , poate, chiar ei sunt coruptii, si atunci nu le va conveni sa vina altii, din exterior ,sa vada ce se întâmpla acolo, ca ei sa nu mai poate sa-si faca "treburile". Dar aceste aspecte, reman de vazut , ce se va întâmpla cu ele pe parcursul timpului , când totusi speram ca se va mai schimba ceva.

Au fost înfiintate mai multe comisii de lupta împotriva coruptiei , atât la nivel local ,cât si national. Initial au fost înfiintate comisii locale de lupta împotriva coruptiei si a crimei organizate, organisme care functionau pe lânga Consiliile Judetene. Aceste comisii locale au fost înfiintate pe baza Adresei Presedintiei României nr.F/123, din 20.10.1997.

Din aceasta comisie a facut a facut exceptie capitala tarii, deoarece ,aici, comisia a fost înfiintata pe lânga Prefectura Bucuresti , prin Ordinul Prefecturii nr.50/4.02.1997.[4]

La nivel national a fost înfiintata Comisia Nationala de Actiune Împotriva Coruptiei si a Crimei Organizate (CNAÎCCO ), organism care functiona pe lânga Presedintia României.[5]

Prin ordinele de înfiintare ale acestor comisii , au fost stabilite componenta lor si organul administratiei publice pe lânga care erau înfiintate , neexistând cadru legal pentru stabilirea procedurilor de lucru. Ulterior , unele comisii locale , organizate pe lânga Consiliile judetene , au fost desfiintate si reorganizate pe lânga Prefecturile de judet , folosind drept cadrul legal , care era necesar functionarii acestor comisii .Ca da dam un exemplu ,în acest sens, trebuie sa ne amintim cazul fostei Comisii locale de actiune împotriva coruptiei si a crimei organizate din Prahova , înfiintata in1997, care mai apoi a fost desfiintata . locul fiind preluat de Colectivul de coordonare teritoriala, înfiintat cu scopul combatreii evaziunii fiscale si a impulsionarii încasarii veniturilor bugetare . Este de mentionat , aici, faptul ca acest Colectiv de coordonare teritoriala , a fost înfiintat ca si organ tritorial al Grupului de lucru , la nivel central, dar care nu mai reprezinta un organism anticoruptie , având un scop dine determinat , dar restrâns doar la domeniul evaziunii fiscale si al încasarilor venituriloe bugetare . Alte Comisii judetene, au ramas asa cum au fost înfiintate la începutul anului 1997, desi au avut în vedere lipsa unui act normativ , în baza caruia sa-si desfasoare activitatea , acuma functia lor este discutabila.

În prezent, Parlamentul României are pe agenda sa o lege pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie, lege care a fost înaintata spre adoptarea Senatului si Camerei Deputatilor . Necesitatea unui asemenea act normativ era foarte evidenta , desi existau pareri , care considerau ca problema coruptiei din România nu ar consta în cadrul juridic existent. În prezent , ne aflam din nou în situatia paradoxala în care faptele de coruptie , desi cunosc o agravare de care toata lumea este constienta , apar în datele statistice , în cifre nesemnificative; iar cele câteva acuzatii de dare de mita(zisa si coruptia activa ) , luarea de mita ( zisa si coruptia pasiva ) aflate în cercetare si pe care s-a batut atâta moneda , se refera la faptele marunte , aplicate unor oameni mai putini importanti.

Ca si o alta solutie , în vederea combaterii coruptiei si pentru diminuare coruptiei politice, ar fi reglementarea cabinetului politic ; astfel între seful unei autoritati administrative ( ministru, prefect, primer,) si aparatul de executie , va exista un " tampon" , o structura formata din functionari publici care vin si pleaca odata cu seful lor. Doar ca este evident ca o asemenea

solutie , trebuie garantata printr-o lege a functionarului public care sa garanteze stabilirea în functie a oricarui angajat , astfel , indiferent de partidul /coalitia care câstiga alegerile , functionarii publici ramân pe posturile lor.

Ca un alt exemplu pentru prevenirea coruptiei, Fundatia CONCEPT împreuna cu Transparency Intrenational România, Asociatia Editorilor de Presa Online, Asociatia de Comunicatii prin Cablu, Oops Media si Teatrul pentru Copii si Tineret Târgu Mures, lanseaza campania NU DA sPAGĂ, prima campanie nationala de promovare a anui comportament civic de recunoastere si respingere a coruptiei. Acest proiect a fost realizat din marea dorinta de a stompa coruptia , speram sa aiba un efect foarte benefic pentru cetatenii tarii, iar acestia sa dea dovada de întelepciune ti sa nu uite ca acest proiect a fost creat pentru ajutorul nostru , tocmai pentru a nu mai fi nevoiti sa dam spaga, pentru lucruri care deja sunt platite. Cetatenii trebuie sa coopereze la aceasta campanie , pentru a putea reduce cel putin coruptia

, nu trebuie sa mai dam unui functionar , o mica atentie pentru a ne rezolva problema. Pentru ca acel functionar este platit din banii publici, la care noi toti contribuim, nu mai trebuie sa platim de doua ori acelasi produs. Aceste lucruri trebuie sa înceteze, fapte realizabile doar cu ajutorul tuturor cetatenilor , prin acest proiect Nu Da spaga.

Dupa cum am putut observa, din cele mentionte , avantajul acestor probleme ale coruptiei , ne permit fixarea dialogului politic, catre acele domenii unde este nevoie de reforme , iar prin transparenta acestor lucruri, se poate ajunge la o crestere a participarii societatii civile in reformele aduse în vedere.

3.2. STRATEGIA ANITCORUPŢIE

Oricând se pune problema eliminarii , sau cel putin a reducerii , coruptiei din sectorul public, iar dupa cum am vazut , primele solutii avute în vedere , recomanda adoptarea unei legislatii specifice, menita a pune capat fenomenelor de coruptie , schimbarea mentalitatii populatiei ,care este foarte importanta si care joaca un rol major în aceste strategii . Nimeni nu poate nega , fara îndoiala , improtanta unui cadru legal adecvat pentru eficienta luptei împotriva coruptiei, însa ca sa condideram , în mod excesiv , legea sau diferitele forme de control ca fiind solutia atât dorita a tuturor problemelor , solutia miracol pentru eliminarea tuturor fenomenelor de coruptie , reprezinta , evident, o abordare gresita.

Atât în cazul României , cât si cum este peste tot în lume unde coruptia pândeste la orice pas, simpla abordare a unor legi anticoruptie este o conditie necesara dar nu si suficienta. Întradevar este nevoie de o strategie anume care trebuie luata în calucul si vizata de toti membrii care participa la aceste fenomene anticoruptie, dar trebuie sa recunoastem ca nu este suficient doar sa se voteze legea respectiva si sa fie lasata de izbeliste, pentru ca asa nu se va rexolva nimic , ci doar îsi vor face altii ceva de lucru ca sa nu stea acasa si sa ia banii degeaba.

Deci, prin urmare, daca se doreste sa se puna capat coruptiei , trebuie sa se actiuoneze la nivelul tuturor cauzelor coruptiei , or, cadrul legal reprezinta doar una din multiplele cauze generatoare ale ei. Astfel, o directie ar ahuta la îmbunatatirea transparentei si a comunicarii în sectorul public; o alta distinctie ar fi reducerea pozitiei de monopol a functiei publice ; o alta ar fi reprezentata de reformele necesare în administratia publica , pentru a reduce exercitarea unei puteri discretionare ;o alta directie ar fi stabilirea unor responsabilitati concrete si detaliate ale autoritatilor publice etc.

S-au facut anumite demonstratii în urma carora a rezultat faptul ca , coruptia este un delict de calcul , si nu unul pasional, asa cum mai credeau unii, atâta vreme cât balanta dintre integritate si coruptie se înclina în favoarea acesteia din urma , atunci cad ecuam variabilele coruptiei ( mita- sansa de a fi prins si sanctiunea ) , ispita de a fi corupt apare " rentabila " ( mita- este suficient de mare, sansa de a fi prins mica, iar sanctiunea , în cazul în care ar exista , " ghinionul " de a fi prins, toate acestea pâna la urma devin nesemnificative). Din acest punct de vedere o abordare realista are sanse mult mai mari de a produce anumite rezultate . Practica a demonstrat ca simpla modificare sau dezvoltare a cadrului legal nu a avut impactul dorit asupra descurajarii fenomenelor de coruptie. Întotdeauna, în cazurile în care au fost obtinute anumite rezultate , îmbunatatirea cadrului legal a fost acompaniata de masuri manageriale eficiente , pentru reducerea riscului de a ceda tentatiilor coruptiei.

Mai mult, atunci când se pune problema cadrului legal adecvat anticoruptie, accentul cade pe adoptarea unui pachet normativ care sa prevada si sa înaspreasca sanctiunile aplicabile în cazul fenomenelor de coruptie , ignorandu-se adesea amendarea legislatiei deja existente , fapt care este la fel de necesar ca si celelate masuri care trebuie luate; din moment ce nu se respecta anumite norme , valori , chiar din partea celor care le adopta, este destul de jenant sa ceri unui functionar din administratia publica sa respecte acele norme , daca ,chiar ei nu si le respecta, dar mai grav este faptul ca pe functionar îl pot amenda daca îl prind ca nu respecta legea, dar pe ei care nu o aplica, o las balta , pâna uita toti de ia si asta este , trecem mai departe si tot asa pâna cine mai stie unde se va ajunge si în final se va constata ca tot nu s-a facut nici o schimbare în privinta combaterii si prevenirii abuzului de putere.

În ceea ce priveste Europa central si de est, avem mai multi autori ( pritre care se numara si Verheijen si Dimitrova), care au identificat mai multe cauze generatoare ale coruptiei ; dar de fapt aceste cauze sunt mai mult neajunsuri ale sistemului managerial existent în sectorul public . În acest domeniu un pachet d reforme anticoruptie , trebuie sa cuprinda o serie de masuri care sa modifice conditiile de munca în administratia publica, masuri care sa întareasca controlul din serviciile publice si sa inhibe comportamentul corupt si masuri care sa modifice cultura institutionala din administratia publica locala , adica sa modifice atitudinea politicienilor în privinta functionarilor publici , cât si a cetatenilor fata de serviciile publice. Din alte puncte de vedere , în acest domeniu, mare lucru nu mai este de facut, deoarece instrumentele juridice de lupta împotriva coruptiei exista si sunt suficiente, doar ca trebuie sa sa fie aplicate cum trebuie , nu sa se tot aduca legi peste legi si nici care sa nu fie dusa pâna la capat si tot sa nu se rezolve nimica.

Având în vedere ca perioada de tranzitie , de la un sistem , la alt sistem politic, economic si social

aceste perioade creaza un plus de conditii favorabile dezvoltarii fenomenului de coruptie , la proiectul legii se face o reglementare cadru în domeniul prevenirii , combaterii si sanctionarii faptelor de coruptie , indiferent de natura si gravitatea acestora, de modalitatile si sectoarele în care ele se savârsesc sau de câtul normativ , care le prevede.

Proiectul a fost gândit, tinând cont de actele internationale referitoare la lupta împotriva coruptiei , crimei organizate , spalarea banilor , traficul de stupefiante , precum si cele privind prevenirea si combaterea criminalitatii.

Reglementarile proiectului au avut la baza , principiile si prevederile Programului de actiune împotriva coruptiei , adoptat de catre Comitetul de Ministrii al Consiliului Europei, prevederile Conventiei, recomandarile si rezolutiile în domeniu, ale acestor organizatii internationale.

O obiectie , s-ar putea ridica în privinta tratamentului sanctionator al acestor infractiuni de coruptie, data fiind gravitatea acestor fapte , cât si valorile sociale ocrotite prin aceste texte de lege penala , sporul ridicat pedepselor risca sa nu constituie un impediment real împotriva savârsirii lor.Prin urmare , credem ca sanctiunile penale ale acestor infractiuni ar trebui

reexaminate si stabilite în raportcu gravitatea fenomenului de coruptie , fara raportarea lor la pedepsele prevazute în Codul penal, care ar urma sa ramâna aplicabile acelor fapte în cazul savârsirii lor într-un alt context decât cel al coruptiei.

O alta problema, considerata majora, o reprezinta masurile instituite prin lege, în favoarea procurorului ori instantei de judecata , în timpul cercetarii penale ori judecatoresti sau ali identificarii faptuitorului , în vederea facilitarii descoperirii si sanctionarii infractiunilor .Prevedereaunor astfel de masuri , controlul unor contrui bancare , suprevegherea unor linii telefonice, accesul la sistemele informationale pot atinge unele drepturi si libertati fundamentale , consacrate de Constitutia României. Fiind vorba despre un subiect atât de vast , exista prinejdia extinderii acestor masuri la alte cazuri ori persoane decât cele pe care l-am avut în vedere.

Ţinând cont de faptul ca aceste norme instituie , un regim derogator , ar fi de preferat sa se respecte principiul de drept conform caruia exceptiile trebuie expres prevazute dar si ele pâna la o anumita limita.

Deci, în principiu , masurile care trebuie incluse într-o strategie anticoruptie, sunt acele legi pe care le avem deja , nu ne mai trebuie altele acte normative îndreptate împotriva coruptiei , întrucât acestea exista deja si sunt mai mult decât suficiente , ce este cel mai important este faptul ca ele sa fie bine folosite.

Având în vedere atitudinea reprezentantilor politici fata de functionarii publici, ne gândim la situatia în care practica curenta a politicienilor a fost folosirea acuzatiilor de coruptie existente la adresa administratiei publice , ca arma în disputele politice. De exemplu, in Bulgaria 1995, a fost conceputa o astfel de strategie , adica a fost înfiintata o comisie parlamentara împotriva coruptiei , care si-a fixat printe obiectivele principale , îmbunatatirea serviciilor publice si îmbunatatirea relatiilor dintre reprezentantii politici si administratia publica. Totusi contextul economic si politic care a urmat , a reprezentat o piedica în calea aplicarii acestei strategii. O idee interesanta , este aceea de a implica mass- media , în " repararea" imaginii proaste a administratiei publice . Desi dificil de pus în practica acesta strategie, ideea are în vedere sprijinul presei de a prezenta si acele" cazuri fericite" din administratia publica, mentionându-se comportamentul etic al unor functionari publici. În acest fel, imaginea negativa creata de presa , prin specularea acuzatiilor de

coruptie aduse administratiei publice, ar fi balansata cu aceste modele pozitive.

O alta masura ce trbuie avuta în vedere , în cadrul unei strategii anticoruptie, este aceea de a implica cetatenii în mod direct în identificarea si sesizarea cazurilor de coruptie la nivelul administratiei publice . Un lucru ce tine de mostenirea comunismului este atitudinea pasiva a cetatenilor în raport si cu administratia publica , ori unul din elementele care favorizeaza coruptia este si golul existent între administratia publica si cetateni. Daca se doreste sa avem o strategie anticoruptie eficenta, trebuie sa propunem redare încrederii cetatenilor de a avea un cuvânt de spus despre felul în care administratia publica functioneaza. S-a început lucrarea la asa ceva, dar la noi în tara nu are , înca, chiar asa mare succes, cum a avut în alta parti ale lumii , dar acest lucru , nu trebuie sa ne descurajeze, ci din contra trebuie sa ne încurajeze sa mergem mai departe cu lupta împotriva coruptie , prin strategiile pe care le avem , caci ele sunt bune , doar ca trebuie sa stim si cum sa le folosim mai bine ca sa dea rezlutate.

3.3 CONDIŢII DE MUNCĂ ÎN ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

Se poate considera ca acest subcapitol este unul din cele mai importante ale acestei lucrari, deoarece mediul de munca , în care lucreaza orice autoritate publica, are importanta sa în motivarea oricarui functionar public si în special , în crearea acelor conditii necesare promovarii unui comportament integru. Astfel ,conditiile de munca existente în Europa centrala si de est au contribuit ,foarte mult , la încurajarea unui climat favorabil asupra coruptiei. Instabilitatea locului de munca , politizarea excesiva a structurilor executive ale administratiei publice locale , nivelul modest de salarizare , lipsa unor criterii de performanta profesionala, ambientul placut care ar trebui sa fie în orice unitate de lucru , adica sa vi de placere la servici , nu sa te trezesti dimineata si sa te gândesti :oare în ce stare o sa fie seful/a astazi? oare o sa tipe la noi? iar îi vad

fata lui cutarica? si multe astfel de exemple mai putem adauga, toate acesta mai sus mentionate sunt doar câteva dintre problemele care trebuie rezolvate în privinta conditiilor de munca , daca dorim sa nu mai fie coruptie sau macar sa o reducem cât se poate.

Fara o schimbare radicala a acestor conditii de munca , este iluzorie speranta unei schimbari de mentalitate necesara promovarii unui climat de integritate .

Din analiza tuturor conditilor de munca care poate sa existe în administratia publica locala, rezulta ca un rol deosebit de important îl are salarizarea personalului care lucreaza la acest nivel. Este si mormal faptul ca daca ai un salariu bun , vom face în asa fel încât sa ne pastram locul de munca, dar daca salariul nu acopera munca depusa , este si normal faptul ca ne vom gândi ce am putea face ca sa ne acoperim munca depusa , chiar daca vom ajunge la coruptie si chiar daca stim ca e posibil sa ne pierdem locul de munca , aceste lucruri nu mai conteaza daca nu suntem motivati pe partea baneasca din partea angajatorului.

Este chiar banal sa mai afirmam ca exista o corelatie între nivelul salarizarii unui functionar si capacitatea de a rezista tentatiilor coruptiei. Exista , totusi, un raport direct proportional între cresterea nivelului de salarizare si promovarea unui comportament integru , acest lucru fiind valabul oriunde si oricând, daca sunt respestate anumite norme si valori.

În ceea ce priveste sistemul de salarizare , exista multiple solutii , însa , indiferent de solutia preferata , atâta vreme cât nivelul salarizarii personalului din administratia publica locala din Europa centrala si de est , nu se aliniaza unor standarde decente ,este putin probabil ca acesta sa aduca o contributie semnificativa pentru eliminarea ori reducerea coruptiei.

Pâna în prezent au fost identificate trei posibile solutii cu privire la sistemul de salarizare ; doua dintre cele trei solutii , au fost luate în considerare de Hood & Peters[10] la care Verheijen si Dimitrova au mai adaugat una si asa au ajus sa fie identificate trei posibile solutii referitoare la salarizarea functionarilor publici. Primele doua solutii vizeaza fie alinierea salariilor functionarilor publici cu salariile functionarilor politici din administratia publica locala , fie stabilirea salariilor functionarilor publici în conformitate cu performantele obtinute.

Aceasta prima solutie este considerata ca determina o crestere a loialitatii functionarilor publici,

prin faptul ca se creaza un interes comun , atât al functionarilor publici , cât si al politicilor .

Cea de-a doua metoda , desi aparent este de preferat, este si cea mai dificila de aplicat în conditiile existente , datorita lipsei de transparenta din administratia publica , la care s-ar mai adauga si dificultatea prectica, întâlnita uneori în stabilirea criteriilor de performanta pentru functionarii publici. Totusi avantajul teoretic al acestei de- a doua solutii , este evident, deoarece s-ar evita prin aceasat manipularea nivelului salarizarii functionarilor publici de catre politicieni în scopuri electorale.

Cea de-a treia solutie i-a în considerare situatia concreta existenta în Europa centrala si de est , astfel, desi ea nu este recomandata în conditiile unei economii stabile si cu un oarecare gard de dezvoltare, aceasta solutie ar putea oferi , macar pe perioada acestei tranzitii catre o economie de piata , o solutie provizorie , echitabila.

Astfel, desi cei doi autori avertizeaza asupra posibilelor pericole implicate de adoptarea acestei solutii , este acceptabil ca acelor functionari foarte competenti , care sunt în stare sa aduca beneficii mari pentru respectivele institutii, de exemplu un contract foare bun care aduce o suma foarte mare în firma respectiva si multe alte beneficii pe lânga bani, sa li se ofere acelor functionari, posibilitatea legala de a avea si venituri extra salariale legale , având în vedere posibilitatile financiare limitate ale statului pentru a ridica nivelul de salarizare. Posibilele pericole ce ar putea fi implicate prin adoptarea unei asemenea solutii , ar putea fi eliminate prin elaborarea unui cod clar privind rezolvarea conflictelor de interese Astfel , prin cele trei solutii de salarizare propuse de cei patru autori , ei mai remarcau si faptul ca daca avem în vedere situatia din centru si din est , ar fi de preferat sa se suspende , fie doar si temporar, sistemul weberian, care se referea la faptul ca functia publica trebuie sa fie unica , sau cel putin principala sursa de venit a functionarului public.

Ca o parere personala , nu este de acceptat aceasta ultima varianta , adica un functionar sa aiba doar o singura sursa de venit sau functia pubica sa fie principala, deoarece daca unul sau mai multi functionari sunt capabili de mai mult si pot face în asa fel încât pe cale legala sa mai aiba un venit, nu vedem unde ar fi problema, atâta timp în care nu se încalca legea si respectivul venit care e din alt sursa e impozitabil. Asa ar fi normal sa se întâmple, dar din pacate , la noi în tara si nu numai , cu cât ai mai mult cu atât de mult îti doresti si mai mult ,lucru care e posibli sa se

ajunga la coruptie , pentru ca din mai multe motive , suntem obisnuiti sa facem bani peste noapte, cum se mai zice, lucru care ne dezavantajeaza foarte mult.

Suntem deacord cu plata în plus , fata de salariu, a unui functionar care merita , în adevaratul sens al cuvântului, sau cu nivelurile de salarizare , în functie de pregatire , de vechime , de prosperitate etc., adica unii au salarii mai mari decât altii, lucru foarte normal de altfel, dar nu vom fi deacord cu un lucru : cum de politicienii pot sa-si dea prime de 1 miliard( bani vechi) de Craciun, iar la clasa de mijloc a societatii au vreut sa scota pâna si bonurile cadou , care nu erau mai mari de 500 de ron... o sa lasam asa acest subiect , sa tragem concluziile fiecare cum doreste, cu toate ca as putea sa dezvolt acest subiect , cât toata lucrare la un loc , ceea ce nu are rost pentru ca sunt sigura ca fiecare dintre noi cunoastem raspunsurile la mult mai multe întrebari si cu toate aceste nu putem face mai nimic pentru ca suntem prea " mici".

3.4. CONTROLUL sI STIMULAREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI

Un rol deosebit de important în privinta coruptiei din administratia publica locala , îl constituie elaborarea unui cod de etica profesionala a functionarului public . La elaborarea unui astfel de cod trebuie sa fie implicati toti cei carora li se va adresa , iar implicarea acestora trebuie sa fie una activa. sansa unui astfel de cod de a avea un impact major depinde de masura în care la el adera toti functionarii publici. Ajutorul si implicarea tuturor la redactarea unui cod de etica profesionala, constituie esenta succesului sau . De asemenea, functionarii publici din vârful

ierarhiei administrative, trebuie sa asigure instruirea tuturor functionarilor din subordinea lor

pentru respectarea principiilor etice enuntate în cod. Tot lor le revine si sarcina de a da primii exemplul personal privind comprtamentul etic, lucru de altfel normal , pentru ca daca ei vor face lucrurile cum trebuie si or sa fie un exemplu bun pentru restul, normal ca asa se vor adapta si ceilalti , în functie de sistemul care le este prezentat , de modul în care se lucreaza si se fac treburile în respectiva unitate, lucru care ar duce la eliminarea sau macar la rarirea abuzului de putere,la ceea ce se si vrea de fapt sa se ajunga . [12]

Controlul si stimulentele din administratia publica locala trebuie sa vizeze tocmai respectarea acestui cod de etica profesionala . Va fi de preferabil ca la numirea în functie a acelor functionari publici din vârful ierarhiei administrative , ca ei sa semneze o scrisoare de intentie prin care sa se angajeze la la respectarea pervederilor codului eitc, iar daca nu vor respecta aceste reguli, sa fie trasi la raspundera , în functie de gravitatea situatiei. Prin controlul ierarhic superior , trebuie sa se asigure alpicarea standardelor etice stabilite în cod , iar acei functionari care nu se pot conforma regulilor , trebuie identificati, izolati , iar în cazul în care persevereaza , sa fie demisi din functie. Sistemul trebuie sa aiba în vedere masuri drastice , inclusiv intrezicerea angajarii functionarilor publici, care au fost demisi pe motiv de coruptie, oriunde în administratia publica. Astfel de masuri , daca vor fi aplicate cu strictete , vor contribui si ele la reducerea semnificativa a fenomenelor de coruptie.

Odata cu trecerea timpului este posibil ca sa se mai diminueze numarul coruptiilor în România, deoarece sunt prea multe cazuri prezentate si la televizor si nu se mai poate asa, sa fim o tara de corupti si de corupatori.

STUDIU DE CAZ

STRATEGIA DE PREVENIRE sI COMBATERE A CORUPŢIEI

Functionarul " în actiune"

I Obiective

Obiectiv general

Tema propusa este de foarte mare actualitate, care are un impact direct sau indirect cu toti cetatenii tarii. Coruptia este una dintre marile probleme cu care se confrunta România în eforturile ei de a construi o democratie matura si o economie de piata functionala.

Obiectiv specific

Coruptia are o putere negativa asupra structurii de rezistenta a societatii romanesti. Este un fenomen atât de larg raspândit încât este nevoie de eforturi nu numai din partea guvernului, ci si din partea întregii societati civile , ca sa se uneasca, pentru a fi mai eficiente în lupta împotriva coruptiei.Coruptia constituie o amenintare pentru democratie, pentru suprematia dreptului, echitatii sociale si a justitiei, afecteaza principiile unei administratii eficiente, submineaza economia de piata si pune în pericol stabilitatea institutiilor statale.

Ipoteze generale

Aria tot mai larga, complexitatea si continua diversificare a formelor de manifestare a acestui fenomen, împreuna cu tendintele de globalizare, impun conceperea si elaborarea unor strategii adecvate, în privinta combaterii si prevenirii abuzului de putere al autoritatilor publice.Este nevoie de o strategie care sa se ocupe de aceasta lupta împotriva coruptiei aducând câteva reguli care ar fi bine sa fie respectate cu rigurozitate pentru o mai buna eficienta a rezultatelor care se pot obtine . Trebuie sa existe un cadru normativ bine stabilit, cu o coerenta legislativa bine pusa la punct, adica sa se înteleaga exact ceea ce se cere, si o consolidare a institutiilor cu atributii decisive în domeniu.

Ipoteze de lucru

Ne vom axa pe o pe o problema, deja cunoscuta si practicata destul de des de functionarii publici, si anume abuzul de putere. Coruptia implica utilizarea abuziva a puterii publice, în scopul obtinerii, pentru sine ori pentru altul, a unui câstig necuvenit:

. abuzul de putere în exercitarea atributiilor de serviciu;

. frauda (înselaciunea si prejudicierea unei alte persoane sau entitati);

. utilizarea fondurilor ilicite în finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale;

. favoritismul;

. instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii în domeniul privatizarii sau achizitiilor publice;

. conflictul de interese (prin angajarea în tranzactii sau dobândirea unei pozitii sau unui interes comercial care nu este compatibil cu rolul si îndatoririile oficiale);

· treficul fe influenta, etc.

II Definitii si precizari

Coruptia este definita ca fiind strea de abatere de la moralitate , de la cinste, de la datorie, desfrânare ,depravare, stricaciune, venalitate ,imoralitate sau viciu.

Legea nr, 78/2000, stabileste ca element central utilizarea functiei publice ca sursa de venituri, de obtinere a unor avantaje materiale, sau de influenta personala, pentru sine sau pentru altul. Aceasta abordare converge spre definitia data coruptiei în cadrul Programului Global împotriva coruptiei derulat de ONU : "esenta fenomenului coruptiei consta în abuzul de putere savârsit în scopul obtinerii unui profit personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, în sectorul public sau în sectorul privat"

Functia publica este elemental esential care exprima felul activitatii la prestarea careia o anumita persoana s-a obligat prin raport juridic de drept public.

Numirea functionarul public se face de catre :

a. Guvern, pentru functiile de - secretar general al Guvernului

- prefect

b. Primul-ministru, pentru functia publica de - consilier de stat

- subprefect

- secretar general si secretar general adjunct din ministere si alte organe de specialitate ale administratiei publice, etc.

Functionarul public depune juramântul de credinta, la intrarea în corpul functionarilor publici, în termen de trei zile de la emiterea actului de numire în functia publica respectiva.Chiar daca a depus un juramânt , în care ar trebui sa-si asume anumite responsabilitati, dupa un anumit timp e posibil sa fie "nevoit "sa recurga la abuz de putere din mai multe motive :

implementarea deficitara a legislatiei anticoruptie;

- utilizarea restrânsa a instrumentelor administrative de combatere a coruptiei;

- coordonarea insuficienta între structurile de control si organele de ancheta penala în domeniul coruptiei;

- lipsa de autonomie reala a procurorilor;

- inflatia legislativa si institutionala în domeniu;

Acestea sunt unele din motivele , care ajuta la încurajarea coruptiei, deoarece nu sunt realizate bine, nu sunt aplicate cum trebuie si astfel , stiind ca nu este verificat de nimeni , functionarul se poate misca în voie furându-ne pe noi toti.

Datorita lipsei de profesionalism , si datorita faptului ca prea multe cazuri de coruptie au început sa iasa la iveala, au fost nevoie de mai multe legi anticoruptie, de o mai buna organizare a celor care doreau sa lupte împotriva coruptiei, oamenii respective trebuiau sa fie bine pregatiti si bine înteles sa aplice legea pentru toti cetatenii care o încalcau, indiferent daca era ruda cu cine stie cine, sau daca era un simplu portar care lasa pe vizitatorii bolnavilor si dupa program ,primind o mica atentie pentru aceasta fapta, nineînteses ca fiecare fapta are gradul ei de gravitate si se pedepseste ca atare.

III Strategii anticoruptie

Guvernul României - combaterea coruptiei prin masuri radicale, care sa determine o reducere efectiva a ariei de manifestare a acestui fenomen.

Politica globala anticoruptie se exprima- printr-un program national de prevenire a coruptiei, articulat în strategii sectoriale de prevenire orientate spre cele mai vulnerabile tinte: politica, administratia si justitia.

Prin punerea în practica a programului de prevenire a coruptiei, se urmareste largirea preocuparilor pentru limitarea acestui fenomen, ceea ce nu va afecta politica penala represiva în domeniu.

O importanta parte a resurselor alocate programului anticoruptie va avea tintele în acest sector, urmarind sa limiteze raspândirea fenomenului, sa refaca încrederea cetatenilor în eforturile Guvernului pentru controlul fenomenului coruptiei si sa promoveze un parteneriat cu societatea civila.

Acest obiectiv vizeaza cresterea gradului de întelegere a mecanismelor coruptiei si stimularea unei atitudini civice anticoruptie atât a cetatenilor adulti si platitori de taxe, cât si a tinerilor. Asadar, o componenta fundamentala a prevenirii fenomenului coruptiei consta în activitatea de informare a cetatenilor atât cu privire la obligatiile legale ale institutiilor si ale functionarilor publici, cât si cu privire la modalitatile de lupta împotriva fenomenului coruptiei, prin mijloacele legale si civice de care fiecare cetatean dispune.Constatând ca în perioada 2001-2004 au fost facute prea putine eforturi în ceea ce priveste informarea diferitelor categorii de cetateni cu privire la cauzele, mecanismele si consecintele coruptiei, Auditul independent asupra SNA I recomanda derularea unor campanii de informare, cu implicarea organizatiilor neguvernamentale.

Totodata, consecvente angajamentelor asumate fata de Uniunea Europeana, autoritatile române vor continua organizarea de campanii de constientizare privind efectele devastatoare ale coruptiei la scara larga. Temele vor viza, între altele, transparenta decizionala, codurile de conduita a functionarilor publici, constientizarea de catre opinia publica a costurilor administrative suplimentare reprezentate de coruptie, conflictele de interese si incompatibilitati.

Amintim cea mai cunoscuta campanie Nu da spaga , o campanie foarte cunoscuta, care întradevar,vrea sa ne ajute sa nu mai fim complici coruptiei, de aceea adaugam câteva fraze care ar trebui sa ne dea de gândit daca mai vrem sau nu sa facem jocul altora , în care singurii pierzatori sunt cei care dau spaga, de aceea -spaga este un cost dublu - serviciul pe care l-ai "plati" dând spaga este deja achitat din taxele si impozitele care ti se retin. Daca îti cumperi un CD, platesti o singura data, daca scoti o autorizatie, de ce sa platesti de doua ori?

Salariatii statului sunt platiti pentru a te servi din taxele si impozitele platite de catre tine. Sau poate crezi ca ei merita mai mult decât meriti tu? Tu câte salarii primesti pentru aceeasi munca?

Acestea sunt doua ipostaze care ar fi suficiente pentru a ne demonstra cîa nu mai trebuie sa încurajam coruptia.

Controlul coruptiei prin preventie produce efectele scontate atacând în primul rând baza piramidei fenomenului, faptele din categoria coruptiei mici, care au cel mai puternic nivel de impact pentru perceptia publica.

Masurile propuse în planul de actiune împotriva coruptiei se refera la:

. Procurorul sa aiba acces la toate informatiile necesare anchetei privind savârsirea faptelor de coruptie, inclusiv la cele detinute de structurile informative si de investigatie

Toate aceste strategii prezentate , ne ajuta foarte mult în prevenirea si combatera coruptiei, atâta timp cât respectivele reguli sunt aplicate asa cum trebuie .

CONCLUZII

În finalul acestei lucrari de licenta, dupa ce am abordat subiecte foarte interesante , din continutul lucrarii, care ne-au ajutat sa întelegem mai bine cum se prezenta coruptia în timpul lui Constantin Brancoveanu, si cum este ea privita si realizata în zilele noastre , putem trage unele concluzii privitoare la modalitatile de combatere si prevenire a abuzului de putere al autoritatilor publice. Strategia Nationala Anticoruptie , ne sugereaza ca politica s-a angajat în acest proiect pentru lupta împotriva coruptiei si a adus câteva elemente esentiale si de foarte mare ajutor pentru eliminarea coruptiei.

Dupa cum am mai mentionat , rolul pe care îl are aceasta strategie este acela de combatere a coruptiei prin aducerea unor cadre normative, prin stabilirea unor legi, prin perfectionarea si aplicarea riguroasa si corecta a acestor masuri. si activitatiile institutiilor , publice sau private, au un rol foarte important în prevenirea si combaterea coruptiei, dar fara reglementarea clara a acestor activitati, fara responsabilitatile si atributiile factorilor de decizie, fara prevederea unor sanctiuni ferme în cazul savârsirii unor infractiuni de coruptie, fara consacrarea unor principii de deontologie profesionala, nici nu putem vorbi despre o lupta împotriva coruptiei.De aceea exista multe articole si legi care sunt împotriva coruptiei si care ar trebui respectate si aplicate , daca vrem sa mai eliminam din coruptie, lucru care s-a cam prins si la noi în România, deoarece functionarii tineri, nu mai au acelasi tupeu ca sa se arunce cu capul înainte, pentru ca au început sa mai fie verificati, sa nu se mai poata misca asa cum o faceau înainte,însa sa nu uitam ca cei batrâni , înca mai practica abuzul de putere pentru ca asa au facut tot timpul si le este greu sa revina la normal

Au fost infiintate anumite campanii anticoruptie, iar una din cele mai cunoscute si importante , este campania NU DA SPAGĂ.

Aceasta campanie ,chiar, are o reclama foarte interesanta si foarte adevarata , în care ne este prezentata casa casa celui care primeste mita( vila cu piscina ) , si casa celui care da mita( chirias , într-un bloc vechi de peste 40 de ani ). Aceasta reclama trebuie sa ne dea foarte mult de gândit , daca nu vrem si noi sa ajungem asa.

Exista si doua categorii de reglementari al;e fenomenelor de coruptie , si anume : una care se refera la prevenirea fenomenelor de coruptie, unde se încadreaza acele norme care prescriu comportamente , obligatii si intredictii sepciale, norme de deontologie profesionala, norme care materializeaza obiectul politicilor anticoruptie; iar cea de-a doua catrgorie de reglementare, se refera la sanctionarea fenomenelor de coruptie , categorie în care intra acele norme care stabilesc tratamentul sanctiunilor , al infractiunilor de coruptie , norme procedurale privind descoperirea , urmarirea si judecarea infractiunilor de coruptie.

Au mai fost infiintate comisii de lupta împotriva coruptiei, atât la nivel national, cât si local, organisme care functionau pe lânga Presedintia României.

Exista numeroase infractiuni de coruptie , dar care sunt si ele împartite în functie de codul penal,de caracteristici, de legi, etc,. Cele mai importante , si de fapt, cele despre care am vorbit în aceasta lucrare sunt; luarea si darea de mits , primirea de foloase necuvenite, traficul de influenta; iar infractiunile comexe coruptiei sunt : abuz în serviciu contra intereselor personale,, abuz în serviciu contra intereselor publice, neglijenta în serviciu, etc.

Am remarcat anumite situatii , care pot duce la abuz de putere si anume: întreprinderile ar plati mai multe impozite daca ar elimina coruptia , decât sa suporte sarcina fiscala a platilor subterane; coruptia loveste saracii într-o maniera disproportionata; functionarii platesc pentru a obtine posturi bine renumerata, cu constiinta ca îsi vor recupera banii pe parcurs. Acestea sunt câteva aspecte a ceea ce se întâmpla cu coruptia la noi în tara, lucru care nu este de laudat. Dar , din alt punct de vedere se vede ca se încearca sa se lupte cât mai mult pentru a elimina coruptia , acest lucru realizându-se doar cu aplicarea legilor în egala masura tuturor cetatenilor, fara exceptii, normele sa fie bine organizate si tot ceea ce contribuie la o strategie anticoruptie , trebuie facut cu garija si aplicat cu strictete.