Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




COMERTUL CU AMANUNTUL

economie


Desfasurând o activitate bine delimitata în procesul distributiei marfurilor, comertul cu amanuntul prezinta o anumita specificitate, data de urmatoarele elemente

Analiza rolului economic al comertului cu amanuntul trebuie sa plece de la ideea ca vânzarea cu amanuntul este indispensabila în viata economica a unei unitati, deoarece prin intermediul acesteia, produsele sunt puse la dispozitia consumatorilor acolo unde acestia se gasesc si sunt oferite potrivit posibilitatilor de cumparare ale acestora. Rolul este acelasi fie ca este vorba de comertul traditional, realizat prin intermediul micilor magazine cu o suprafata redusa, fie ca se au în vedere noile suprafete comerciale ale caror dimensiuni ating zeci de mii de metri patrati.


- comertul alimentar;

- alimentatia publica;

- comertul nealimentar.


A. Comertul alimentar

Mai mult, marea distributie alimentara europeana se diversifica, se repozitioneaza în raport cu specialistii non-alimentari, în particular cei puternici. Aceasta modificare a mediului concurential al societatilor comerciale este însotita de o importanta munca de restructurare interna pentru integrarea noilor functii ale acestei activitati si reconversia similara a personalului. Astfel:

I. Un magazin de tip discount cumpara si revinde la un pret nu foarte mare produsele cu rotatie accelerata, pentru obtinerea rapida a unor profituri maxime, singurul mijloc constând în a pune în practica o strategie bazata în exclusivitate pe preturi.

Tipuri de magazine cu discount:

a)      Prima categorie este reprezentata de magazinele de marime modesta care distribuiau cu reduceri mari (care depasesc 20%) produse electrocasnice, fotografii, discuri, radio si TV (Fnac a fost cel mai cunoscut dintre aceste magazine);

b)      A doua categorie de magazine sunt cele "uriase", "hipermagazinele" sau magazinele "cargo", "Carrefour", "Mammouth", se aseamana între ele si practica reduceri dupa aceleasi metode de gestiune. Ele apartin independentilor care actioneaza singuri sau în "franciza", sau în cadrul societatilor Marilor Magazine sau Sucursale. Detin o suprafata foarte mare de vânzare, sunt pozitionate central sau periferic, în unele predomina produsele alimentare (hipermagazine), altele au preponderenta la "marfuri generale" (cargouri), toate ofera un sortiment foarte vast de marfuri. Ex. Leclerc, magazinele Saveco, magazinele Gro.

c)      Al treilea tip de discounteri reprezentati de marii distribuitori actuali (hipermagazine, cargo-uri). Hipermagazinul a cunoscut un avânt fulgerator pentru ca a marcat un moment esential - cel al evolutiei consumatorului. Hipermagazinele au cunoscut un fel de ciclu: la începutul crearii lor erau hangare vaste care propuneau marfuri la preturi scazute, fara nici o prezentare. Ulterior, ele au abordat o extindere caracteristica, o decorare mai luxoasa, o arhitectura mai costisitoare. Au aparut astfel "cargo-ul", (uzina de vânzare). Nascut în SUA, cargo-ul îsi facuse deja aparitia în Belgia, Germania înainte de a se multiplica în Franta sub diferite marci (Carrefour, Mammouth, Rollye, Record, Auchan). Particularitatea cargo­ului francez consta în atragerea de servicii suplimentare în acelasi teren beneficiind de parcari comune si creând un adevarat centru comercial.

2. Hard discount-ul a aparut dupa al doilea razboi mondial - atât în Europa cât si în Statele Unite - ca raspuns la încercarea de a "proteja" populatia defavorizata. Acest concept a evoluat mult, fiind preluat de magazinele ce comercializeaza largi sortimente de produse de calitate, în general, inferioara, la preturi joase si ulterior, de magazinele specializate.

Comerciantii de tip hard discount si-au focalizat eforturile în:

concentrarea punctelor de vânzare în jurul centrelor de distributie sau a depozitelor;

implantarea de magazine în zone atractive comercial; aceste implantari au fost facute în functie de suprafata de vânzare a fiecarei unitati;

implantarea originala a magazinelor în zonele cele mai sensibile, cu putere scazuta de cumparare, populatie imigranta, regiuni afectate economic;

Urmarind principalele sale obiective de pret si calitate, reteaua hard discount progreseaza în pofida tuturor împotrivirilor. Acest nou concept face sa apara alte lacune ale distributiei traditionale: falsele actiuni promotionale; înselatoria, prin prezenta produselor de referinta si a produselor cu marja de profit exagerata; publicitatea zgomotoasa cu cadouri, în timp ce preturile sunt mai ridicate; etc.

Strategia de dominare prin preturi a avut ca scop mentinerea unui avans substantial asupra concurentei pâna la obtinerea unui avantaj concurential durabil.


8.4. Merchandising-ul. Tehnica moderna utilizata în procesul vânzarii marfurilor



Merchandisingul semnifica un concept si, în acelasi timp, un complex de tehnici comerciale moderne vizând dezvoltarea vânzarii marfu­rilor în conditiile unei cât mai bune prezentari, sub diferite aspecte, a acestora catre consumator.

Etimologic, termenul "merchandising" este format din substantivul "merchandise" care semnifica, într-un sens larg, marfa, respectiv ansamblul produselor ce constituie asortimentul unui magazin si radicalul "ing" care exprima actiunea voluntara a comerciantului de organizare a activitatii sale, în scopul rentabilizarii magazinului.

Punctele cardinale ale merchandisingului pot fi considerate cele din figura 8.2:

Sursa: Ristea, A. L., Tehnologie comerciala, p. 113




Prelucrare dupa Putz, E., Bazele comertului interior, Editura Mirton, Timisoara, 2003.

Ibidem.

Ristea, A.L. s.a. Op .cit .p. 41-42.

Patriche, D., Tratat de economia comertului, Editura Eficient, Bucuretti, 1998, p. 348-354.

Ristea A.L., Purcarea Th., Tudose C., Distributia marfurilor Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1996, p. 98.

Patriche, D., s.a. Op. cit., p. 355-367.

Costea, C., Bazele administrarii afacerii comerciale, Editura Uranus, Bucuresti, 2002.

Saint, C., La pratique du merchandising, Les Editions d Organisation, Paris, 1993, p.28

Ristea A.L., Tudose C., Tehnologie comerciala, Editura Expert, Bucuresti, 1995, p.112.

Preluare Ristea, A.L.,Op. Cit., 1995.


Document Info


Accesari: 26659
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )