[1] pe care le prezinta pentru partenerii īntre care intervine: producatori si detailisti.
Comertul cu ridicata lanseaza si plateste comenzi īn partizi mari de marfuri, alimentānd constant fluxurile financiare ale producatorilor, permitānd acestora continuarea fara īntrerupere a activitatii;
Avantaje pentru comertul cu amanuntul
Comertul cu ridicata fractioneaza partizile mari si livreaza unitatilor cu amanuntul īn partizi mici, īn cantitati pe care acestia le pot stoca si vinde īntr-o unitate de timp;
Comertul cu ridicata, formeaza asortimentul comercial necesar comerciantilor cu amanuntul, pregatesc marfurile pentru vānzare, tin pe stoc produsele cu caracter sezonier (operatii care ar imobiliza spatiile unitatilor cu amanuntul);
Comertul cu ridicata, ofera informatii despre noile prod 12212t193m use aparute pe piata, despre evolutia preturilor, despre activitatile concurentilor etc;
Comertul cu ridicata, simplifica activitatea administrativa a detailistilor (comenzi, facturi, corespondenta etc.) prin faptul ca acestia din urma pot colabora cu un singur angrosist si nu cu o multime de producatori;
Comerciantii cu ridicata pot asigura asistenta de specialitate īn organizarea magazinelor. El asigura odata cu livrarea marfii si diferite materiale promotionale sau mobilier specific cu dublu rol, atāt promotional cāt si utilitar (rafturi specifice, mijloace de pastrare a alimentelor etc.)
Brokerii (curtierii) au ca functie principala intermedierea relatiilor dintre cumparatori si vānzatori si sprijinirea lor īn cursul negocierilor. Ei sunt comercianti independenti, nu detin marfuri īn stoc, nu au legatura cu procesul de transport si finantare si nu īsi asuma riscuri fiind platiti de cei care i-au angajat. Cele mai frecvente exemple de brokeri sunt cele din industria alimentara, agentii imobiliari, brokerii de asigurari si agentii de garantii financiare.
Comerciantii de gross furnizeaza si asistenta financiara atunci cānd: suporta costurile transportului marfii; reduc cheltuielile de depozitare si investitiile producatorului tinānd marfurile īn stoc; acorda credite si īsi asuma pierderile de la cumparatorii care se dovedesc a fi insolvabili; cumpara īntreaga productie a producatorului si platesc imediat (sursa de capital de lucru). Īn plus, en grosistii actioneaza ca furnizori de informatii īn interiorul canalului de distributie, oferind date despre dezvoltarea pietei si realizarea planurilor promotionale ale producatorilor spre celelalte verigi.
Activitatea de concentrare, pastrare si de sortare a marfurilor pentru aprovizionarea continua a consumatorilor, are loc īn depozite.
Depozitul de marfuri, unitate de baza a īntreprinderii comerciale cu ridicata, poate fi definit, din punct de vedere economic, ca o unitate comerciala operativa, cu sau fara personalitate juridica, care, prin functiile pe care le īndeplineste transforma sortimentul de marfuri industrial īn sortiment comercial.
Pornind de la functia principala a depozitului, aceea de acumulare, pastrare si livrare a marfurilor, se pot desprinde si alte functii, cum ar fi
Alaturi de cele doua mari categorii de functii - de miscare si de alimentare-depozitele de distributie pot exercita si alte functii suplimentare, cum sunt:
[7] Rolul sau consta īn accelerarea miscarii marfurilor si reducerea la minim a duratei de depozitare. Īn cazul centrelor de distributie, pastrarea are doar un caracter temporar.
Berkowitz E.N., Kerin R., Rudelius W., Marketing Channels, Dryden Pres, Chicago, 1991, p. 158.
|
