COMPORTAMENTUL INVESTIŢIONAL LA NIVEL MACRO sI MICROECONOMIC

Aplicatia nr.l.

Principalii indicatori ai eficientei investitiilor la nivel macroeconomic

Aplicatia are la baza datele statistice din Anuarul Statistic al României, 2006 (pentru serii de date pe perioada 2002-2005), precum si datele din Raportul Bancii Nationale a României (pentru serii de date pe perioada 2002-2005).

Rezolvare

Asa cum s-a prezentat în partea de teorie (paragraful 3.2.), analiza eficientei trebuie realizata pentru cele 2 mari categorii de investitii: în piata reala si în piata financiara, dar se va face si o analiza distincta a investitiilor straine în România.

A. INVESTIŢII ÎN ACTIVE REALE

Indicatorii de analiza sunt grupati pe 3 categorii (I,II,III) si se insista pe investitiile economice din principalele ramuri ale economiei nationale.

bI.Comportamentul investitional la nivelul întregii economii nationale este analizat prin mai multi indicatori privind formarea si utilizarea produsului intern brut (PIB).

În primul rând, conform cu metoda de productie (PIB = VAB + IP + TV - SP), este importanta analiza evolutiei PIB si a contributiei fiecarei ramuri cu valoare adaugata, conform cu datele din tabelul nr.1.

Tabelul nr. l. mil.RON

PIB a crescut permanent (eliminând din calcul inflatia), astfel: +5,1% în anul 2002 fata de 2001, +5,2% în 2003 fata de 2002, +8,5% în 2004 fata de 2003 si +4,1% în 2005 fata de 2004.

Ponderea valorii adaugate în PIB pe total economie si ponderea principalelor ramuri în total VAB este calculata în tabelul nr.2.

Tabelul nr. 2. %

VAB a avut ponderi relativ constante de 88-89% în total PIB, ceea este un aspect pozitiv.

VAB pe ramuri a avut însa o scadere în agricultura si în industrie, fata de evolutiile din constructii si servicii.

►2)În al doilea rând, prin metoda cheltuielilor, structura utilizarii PIB pe perioada 2002-2005 apare în Tabelul nr. 3, pornind de la formula PIB=CF+FBCF+Exn+Vs.

Tabelul nr. 3. mil.RON

Calculând ponderea acestor elemente în total PIB rezulta Tabelul nr.4.

Tabelul nr.4.-%-

Aceste ponderi arata ca FBCF reprezinta în jur 21-22% din totalul PIB, fiind tendinta de crestere, deci exista o activitate inv 949g619j estitionala crescânda. Calculele arata însa si o crestere a ponderii consumului final la 87,6%, dar pe seama cresterii importurilor fata de exporturi, astfel ca în anul 2005, exportul net negativ a echivalat cu o "iesire" de PIB de 10,4% din total, ceea ce a afectat capacitatea de finantare. Un alt aspect negativ a fost reducerea stocurilor, echivalând cu consumul din rezerve.

Marimea si ponderea investitiilor I în total FBCF este prezentata , de asemenea, pe perioada 2002-2005 în Tabelul nr.5.

Tabelul nr.5.

Rezulta ca nu toate bunurile si serviciile cuprinse în FBCF au fost concretizate în investitii, investitiile având o pondere de 82-83%, cu trend descrescator, diferenta putând fi cheltuieli care nu se mai regasesc în investitii (de exemplu, anumite studii de restructurare sau de privatizare), dar pot fi si resurse irosite.

Structura populatiei civile ocupate pe forme de proprietate în 2002 era de 18,5% în sectorul majoritar de stat, în scadere, cu cresterea persoanelor ocupate în sectorul majoritar privat (81,5%).

. S-a modificat structura populatiei civile ocupate pe activitati ale economiei nationale, astfel ca în anul 2005 au existat urmatoarele ponderi: 31,9% în agricultura (în scadere); 23,5% în industrie (în scadere); 5,5% în constructii (în crestere); restul de 39,1% în servicii (în crestere).

f) Balanta investitiilor economice se determina conform formulei:

Datele statistice nu permit aplicarea acestui calcul, dar din balanta imobilizarilor corporale se poate observa ca exista ani în care intrarile de imobilizari corporale IMC sunt mult mai mari decât investitiile realizate Ir, ceea ce se explica prin existenta unor lucrari neterminate N1 foarte mari si care sunt finalizate în anul respectiv, marind valoarea IMC (din punct de vedere contabil, lucrarile neterminate fiind imobilizari în curs si care prin finalizare devin imobilizari corporale IMC sau alte tipuri de imobilizari sau chiar pierderi care se pot regasi în M).

Astfel, în anul 2005, IMC intrate în balanta IMC în România au fost de 184961,7 mil.RON, desi volumul Ir în anul 2005 a fost 54566 _{mil.RON. Deci, intrarile de IMC au fost de 3,4 ori mai mari decât decât Ir.}

B.INVESTIŢII FINANCIARE DIN ROMÂNIA

Investitiile financiare pot fi analizate în contextul unor evolutii foarte complexe pe planul pietei financiare, cu segmentele sale legate de piata monetara, piata de capital sau piata derivatelor.

Concret, sistemul financiar românesc deruleaza plasamente în urmatoarele componente ale institutiilor de intermediere financiara:

-institutiile de credit, cele mai importante fiind bancile comerciale;

-societatile de asigurari;

-fondurile de investitii;

societatile de investitii financiare;

-societatile de leasing;

-alte societati financiare.

La acestea trebuie adaugate institutiile pietei de capital:

-bursa Bucuresti -BVB

-bursa electronica- RASDAQ

-bursa de la Sibiu-BMFMS

Aceste ultime 3 componente vor fuziona.

Principalele evolutii monetare influenteaza institutiile de credit, iar pentru anii 2002-2005 sunt prezentate în tabelul nr.13.

Tabelul nr.13.- mil.RON

Sporirea ponderii masei monetare M₂ în PIB (30% în anul 2005) arata cresterea gradului de monetizare a economiei, concomitent cu reducerea ponderii masei M₁ (reamintind ca primele doua elemente formeaza M₁), toate având implicatii pozitive. Totodata, a crescut ponderea creditului neguvernamental în PIB, demonstrând o îmbunatatire a gradului de intermediere financiara. BNR a avut permanent în vedere stapânirea ratei inflatiei înca ridicate (rata medie anuala a inflatiei a scazut de la 22,5% în anul 2002, la 9% în anul 2005).

Aceste masuri legate de agregatele monetare au fost completate cu masuri în domeniul ratei dobânzii. Practic, rata dobânzii s-a redus permanent pe perioada 2002-2005, ceea ce stimuleaza creditarea investitiilor.

Tabelul nr.14.

Totusi, evolutia cursului valutar a fost sinuoasa, mai ales în anii 2003-2004, când a avut loc chiar o apreciere a leului fata de dolar si euro, cu consecinte negative pentru exportatorii români. Volumul tranzactiilor pe piata valutara interbancara s-a situat în anii 2002 si 2003 la circa 3 mild. Euro, la care se adauga alte 4-6 mild. Euro. Derulate prin casele de schimb valutar de la banci sau separate.

Alte plasamente financiare sunt legate de piata asigurarilor, si anume:

- în anul 2002 au existat 50 de societati de asigurare, iar în anul 2003 au existat 46 de societati, activitatea fiind supusa unor reguli din ce în ce mai riguroase cerute de Uniunea Europeana;

-activitatea de asigurari este înca restrânsa;

-în anul 2003 s-au încheiat 9,7 milioane contracte, din care 8,5 milioane contracte pentru asigurari generale (88%), restul fiind pentru asigurari de viata;

-primele brute subscrise pentru toate genurile de asigurari au fost în anul 2003 de 650 milioane euro, cu o crestere de aproape 40% fata de 2002;

primele brute subscrise pentru asigurari generale continua sa fie preponderente (499,5 milioane euro), comparativ cu restul care reprezinta prime pentru asigurari de viata.

Evolutiile fondurilor de investitii sunt legate preponderent de fondurile mutuale de investitii. În anul 2003 au fost 22 fonduri (din care 2 au fost închise), dar ca element de noutate au aparut primele 2 fonduri monetare la BRD si BCR si primele 2 fonduri de actiuni (Intercapital si Napoca); unele fonduri au avut câstiguri usor peste dobânzile bancare, dar altele au fost sub aceste dobânzi, considerând ca este vorba de stabilizarea si maturizarea acestor fonduri.

Societatile de investitii financiare- SIF au continuat sa joace un rol important pe piata de capital, ele fiind urmarite în cadrul tuturor evolutiile bursiere la BVB. Concret:

-sunt tranzactionate cele 5 SIF-uri;

-numarul total de societati tranzactionate la bursa a fost de 65, pentru care au existat 19 actiuni la categoria I, apoi 46 la categoria II, 6 obligatiuni municipale si 67 de societati de valori mobiliare;

-datele sintetice pentru 2000-2003 sunt prezentate în tabelul urmator:

Tabelul nr.15.

La RASDAQ, au fost tranzactionabile în anul 2003, 2460 societati, grupate pe 2 categorii RAQ-1 si RAQ-2, iar datele sintetice pentru 2000-2003 sunt prezentate în tabelul urmator:

Tabelul nr.16.

-Tranzactii se mai realizeaza la Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS), cu indici SIBEX si urmarind evolutiile unor derivate de tip FUTURES, OPTIONS pe evolutiile RON/USA, RON/EURO, EURO/USA sau pe rata dobânzii.

Analiza investitiilor financiare arata faptul ca piata financiara a început sa functioneze în economia româneasca, fiind mai dezvoltata piata monetara (cu tendinte negative de economisire în valuta, dar si cu tendinta pozitiva de reducere a numerarului din circulatie). Piata de capital este slab dezvoltata atât pe piata primara (emisiuni de titluri de valoare, astfel ca în anul 2003 au fost doar 8 emisiuni noi de obligatiuni în valoare de 138,5 mild. lei, din care 7 ca obligatiuni municipale), dar cu o activitate în crestere pe piata secundara (cu tranzactii la bursa si extrabursiera), precum si pe piata asigurarilor, a contractelor si a altor tranzactii financiare modeme.

C.INVESTIŢIILE STRĂINE în România sunt prezentate în tabelul urmator (datele de la pasive externe la finele perioadei).

Tabelul nr.14.- mil.EURO   

Se observa o crestere a volumul investitiilor straine directe mult mai mult decât cresterea investitiilor de portofoliu, iar ca investitii de portofoliu strainii le prefera mai ales pe cele de natura obligatiilor, si mai putin pe cele de natura actiunilor. Starea de tranzitie a determinat orientarea spre plasamente prin piata de credit înca preponderent prin împrumuturi si credite.

Aplicatia nr.2.

Modele structurale utilizate în optimizarea repartizarii investitiilor la nivel macroeconomic

Modelul balantei legaturilor dintre ramuri B.L.R.

Se considera o balanta a legaturilor dintre ramuri (B.L.R.) formata din 2 ramuri R₁ -agricultura si silvicultura, iar R₂ - industria, pentru care în anul 2005 s-au înregistrat urmatoarele date statistice prezentate în tabloul din Tabelul nr.1.

B.L.R. -2005 Tabelul nr.1. - mild.lei.-

I.-Determinarea produsului final Y atunci când se prevede cresterea produsului global DX.

Pentru anul 2006 se prevede o crestere a produsului global pe ramuri, astfel:

-în ramura 1, o crestere DX₁=50 mild. lei.;

-în ramura 2, o crestere DX₂=100 mild. lei

Sa se întocmeasca tabloul B.L.R. pentru anul viitor, având în vedere datele din anul de baza si cresterea preconizata pentru cele 2 ramuri.

Rezolvare

Formula de calcul este Y=(E-A)X

Calculele pornesc de la prevederile privind cresterile produselor globale în cele 2 ramuri, astfel ca în anul 2006 se vor înregistra urmatoarele valori:

X₁= 100+50=150 mild. lei

X₂=400+100=500 mild. lei

În continuare, pe baza BLR din anul 2005 sunt determinati cei 4 coeficienti, având în vedere formulele lor de calcul:

coeficientii cheltuielilor directe (a_ij), rezultând matricea A.

Deci, matricea A este:

coeficientii cheltuielilor de amortizare (a_0j):

coeficientii salariilor (s_0j):

coeficientii profiturilor (p_0j):

Deci, pe coloana, suma acestor coeficienti este egala cu 1:

pentru R1 :0,2+0,6+0,05+0,1+0,05=1

pentru R2:0,1+0,6+0,05+0,15+0,1=1

Semnificatia acestor sume este aceea ca o unitate valorica (1), de exemplu pentru agricultura cuprinde: 0,2 unitati valorice aprovizionate din agricultura, 0,6 unitati din industrie, 0,05 cheltuieli de amortizare, 0,1 salarii si 0,05 profituri.

Elementele balantei pentru anul 2006 se determina prin aplicarea acestor coeficienti (considerati constanti pentru perioada analizata) la valoarea produsului global prevazut pentru 2006.

Deci, valoarea consumului intermediar x_ij este:

x₁₁= a₁₁· X₁=0,2·150=30    x₁₂= a₁₂· X₂=0,1·500=50

x₂₁= a₂₁· X₁=0,6·150=90    x₂₂= a₂₂· X₂=0,6·500=300

Valoarea amortizarii aj este:

a₁= a₀₁· X₁=0,05·150=7,5    a₂= a₀₂· X₂=0,05·500=25

Valoarea salariilor Sj este:

S₁= s₀₁· X₁=0,1·150=15    S₂= s₀₂· X₂=0,15·500=75

Valoarea profiturilor Pj este:

P₁= p₀₁· X₁=0,05·150=7,5    P₂= p₀₂· X₂=0,1·500=50

Marimea produselor finale Y se determina conform formulei :Y=(E-A)X

Mai simplu, calculul lui Y₁ se face prin scaderea din produsul global din agricultura X₁ a sumei consumurilor intermediare (Σ xij ). Deci:

Y₁ = 150- (30+50)=70.

Y₂ = 500- (90+300)=110.

Completând aceste elemente în noul tablou al B.L.R. pentru anul 2006 se obtine Tabelul nr.2.

B.L.R. -2006 Tabelul nr.2.- mild.lei.-

Din acest tablou se pot observa dezechilibrele, astfel ca produsul final Y ≠aj+Sj+Pj si anume:

pentru agricultura 70 >7,5+15+7,5, deci PIB creat de agricultura este cu ­40 mai mare decât valoarea adaugata;

pentru industrie 110 < 25+75+50, deci +40, pe seama salariilor si profiturilor foarte mari.

Deci, cele 40 mild.lei în plus la o ramura se regasesc în minus la cealalta ramura, respectiv în industrie, iar aici se va observa o reducere a cresterii lui Y în anul 2006 fata de 2005. Aceste dezechilibre au existat deja si în B.L.R. din anul 2005, ele accentuându-se în anul 2006 si trebuie analizate pe termen mai lung pentru a nu se ajunge situatii negative.

II.-Determinarea produsului global X atunci când se prevede cresterea produsului final DY

Daca se porneste de la aceeasi B.L.R. din anul 2005, dar pentru anul 2006 se prevede o crestere a produsului final pe ramuri, astfel:

-în ramura 1, o crestere DY₁=30 mild. lei.;

-în ramura 2, o crestere DY₂=10 mild. lei

Sa se întocmeasca tabloul B.L.R. pentru anul 2006, având în vedere datele din anul de baza si cresterea preconizata pentru cele 2 ramuri.

Rezolvare

Formula de calcul este X=(E-A)^-1Y

Calculele pornesc de la prevederile privind cresterile produselor finale în cele 2 ramuri, astfel ca în anul 2006 se vor înregistra urmatoarele valori:

Y₁= 40+30=70 mild. lei

Y₂=100+10=110 mild. lei

În continuare, sunt determinati cei 4 coeficienti, având în vedere formulele lor de calcul (dar având în vedere ca este aceeasi B.L.R., coeficientii sunt aceiasi din Aplicatia I, dupa care se continua rezolvarea).

Dupa determinarea matricei A , trebuie calculata (E-A)^-1, pornind de la (E-A):

În continuare se procedeaza la operatiile de inversare a acestei matrici.

Se stabileste determinantul matricei (E-A):

D (E-A)= 0,8·0,4 - (-0,1·-0,6) =0,26

Se determina (E-A) transpusa:

Apoi asociata lui (E-A):

Ultima operatie determina matricea inversa, prin împartirea elementelor din asociata cu determinantul D (E-A), rezultând

Aceasta matrice se mai noteaza si cu B, iar elementele ei sunt b_ij.

În final, se trece la calcularea produselor globale X, aplicând formula:

Fiind vorba despre aceleasi date statistice ca în Aplicatia I s-au obtinut aceleasi produse globale, iar mai departe, calculele continua cu aplicarea coeficientilor la aceste produse globale, ajungând la aceeasi B.L.R. pentru anul 2006, prezentata în Tabelul nr.2.

III.-Determinarea investitiei specifice totale la nivelul fiecarei ramuri (S₁,S₂)

Se porneste de la aceeasi B.L.R. din anul 2005, specificând faptul ca din produsele finale Y, cele doua ramuri au stabilit sa aloce ca investitii directe (Id) urmatoarele sume:

ramura 1- Id₁=10 mild. lei;

ramura 2- Id₂=40 mild. lei.

Pe seama acestor investitii directe se estimeaza cresterea produsului global, prezentata în Aplicatia I, astfel:

-în ramura 1, o crestere DX₁=50 mild. lei.;

-în ramura 2, o crestere DX₂=100 mild. Lei.

Sa se determine care este investitia specifica directa si investitia specifica totala în cele 2 ramuri, stabilind care va fi volumul total de investitii ca urmare a legaturilor dintre ramuri.

Rezolvare

Formula de calcul pentru investitia specifica totala este bazata pe investitia specifica directa si matricea cheltuielilor totale:

S^T= e^T · (E-A)^-1.

Mai întâi se determina investitia specifica directa:

Matricea (E-A)^-1 este aceeasi din aplicatia precedenta-Apl.II.

Investitia specifica totala va fi:

Daca s-ar avea în vedere doar investitiile specifice directe, investitiile necesare pentru cresterea produsului global în cele 2 ramuri se obtin prin aplicarea coeficientilor investitiilor directe e la crestere DX

-în ramura 1: 0,2 x 50 = 10 mild.lei

-în ramura 2: 0,4 x 100 = 40 mild.lei.

Total = 50 mild.lei

În realitate, trebuie luati în seama coeficientii investitiilor totale. Deci:

-în agricultura ar fi nevoie nu doar de 0,2 lei investitii la 1 leu crestere de produs global, ci de 1, 23 lei investitii totale;

-în industrie, ar fi nevoie nu doar de 0,4 lei investitii la 1 leu crestere de produs global, ci de 1, 23 lei investitii.

Rezulta ca investitiile totale necesare pentru cresterea produsului global în cele 2 ramuri ar fi:

-în ramura 1: 1,23 x 50 = 61,5 mild.lei

-în ramura 2: 1,31 x 100 = 131 mild.lei.

Total = 191,5 mii mild.lei

Deci, investitiile specifice totale sunt mult mai mari decât cele directe, diferenta dintre ele reprezentând investitii specifice indirecte (sau conexe), determinate de legaturile dintre ramuri. Deci:

-în agricultura:1,23-0,2=1,03 lei sunt investitii indirecte sau conexe;

-în industrie:1,31-0,4=0,91 lei investitii indirecte.

Dupa cum se observa, aceste investitii sunt de câteva ori mai mari decât cele indirecte, demonstrând deficiente de corelare între ramurile economiei nationale. De exemplu, investitiile directe prevazute de ramura turismului genereaza necesitati cu mult mai mari pentru rezolvarea unor probleme de infrastructura si de productie agro-alimentara.

IV. -Repartizarea unui fond de investitii suplimentar având în vedere o ramura prioritara

Pornind de la aceeasi B.L.R. din anul 2005 si pe baza investitiilor specifice totale din Aplicatia III se considera ca economia nationala va beneficia de un fond de investitii de un organism financiar international în valoare de 60 mild.lei, care va fi repartizat ramurii care are investitia specifica totala cea mai redusa, considerata ca fiind ramura prioritara.

Rezolvare

Formula de calcul este:

În exemplul dat, agricultura are investitia specifica totala cea mai mica, S=1,23, iar daca ea ar primi întregul fond de investitii de 60 mild.lei, s-ar obtine:

Concret, aplicând formula de calcul, se înmulteste vectorul lui ej cu prima coloana din matricea B, corespunzatoare primei ramuri considerata prioritara si rezulta:

Deci, 15+45=60 mii mild.lei

Datorita legaturilor dintre ramuri, fondul de investitii trebuie repartizat nu doar în agricultura, ci o parte trebuie alocat si industriei pentru respectarea unor relatii de interdependenta, deoarece industria trebuie sa realizeze unele investitii pentru producerea de masini agricole, produse chimice etc.

Deci, pentru reabilitarea agriculturii apare ca fiind necesara mai întâi crearea unor utilaje sau alte servicii oferite de industrie pentru agricultura.

Aplicatia nr. 3.

Modelul dinamic al lui O.Lange

Datele statistice la nivel macroeconomic pentru anul ,,t" 2005, sunt aceleasi prezentate în tabelul sintetizat al B.L.R. de la Aplicatia 2 (fara specificarea amortizarii, salariilor si a profitului), cu 2 ramuri de activitate:

Tabelul nr.3-anul ,,t" =2005 - mild.lei

Sa se determine cresterea produsului global în anul ,,t+1"(2006) pe baza formulei lui O.Lange.

Rezolvare

Formula de calcul este:

Se determina matricea coeficientilor investitiilor D, pe baza coeficientilor d_ij.

Deci, se inverseaza matricea D (la fel ca la matricea A).

Matricea D^-1 este:

Vectorul Y²_i(t) este cel din tabelul BLR nr.3 prezentat, adica:

Cresterea produsului global pentru anul 2005 se obtine prin înmultirea matricii D^-1 cu coloana produsului final pentru investitii Y²_i(t):

Aceste cresteri se adauga la produsul global din anul 2005, astfel ca în anul 2006, produsul global va înregistra urmatoarele valori:

X₁= 100+50=150 mii mild. lei

X₂=400+100=500 mii mild. lei

Aplicând coeficientii a_ij, se va completa balanta pentru anul 2006 pentru elementele x_ij, obtinând tabelul BLR nr.4 (în care x_ij si produsul final se determina similar cu Aplicatia I):

Y₁= 150 (30+50)=70 mild. lei

Y₂=500 (90+300)=110 mild. lei

Tabelul nr.4-anul ,,t - mild.lei

Cea mai importanta este acum repartizarea acestui produs final pentru consum si pentru investitii, punând cele 2 restrictii.

. O restrictie este ca :

Se ajunge la practic la 2 inecuatii în care necunoscutele sunt produsele finale destinate investitiilor pe cele doua ramuri. Rezolvarea impune decizia ca o ramura sa fie considerata prioritara, astfel ca cealalta ramura va primi practic restul de investitii conform unei relatii stabilite matematic prin rezolvarea sistemului de inecuatii.

În acest exemplu, se considera ca ramura 1 este prioritara, deci se vor da valori pentru Y₁², astfel ca se ajunge la limitele între care trebuie stabilit Y₂²

Y₁² - 0,8474·Y₂² 0, deci Y₁² 0,8474 Y₂²

-6,3559 Y₁² Y₂² 0, deci 3,3898 Y₂²6,3559 Y₁²

Rezulta ca: sau:

Aceasta relatie, la fel ca si matricea D, alaturi de matricea A si de ceilalti coeficienti se considera constante, pe baza carora se pot construi scenarii de evolutii pe mai multi ani.

. Desigur, atunci când se stabilesc valori pentru investitiile din ramura 1 se tine seama de cealalta restrictie, si anume: , deci valoarea investitiei nu poate depasi marimea produsului final al ramurii respective.

Revenind la exemplul dat, din Tabelul nr.4. se va considera ca în anul 2006, investitiile Y₁² =20 mild.lei (produsul final fiind 70 mild.lei). Înlocuind în relatia , rezulta : .

Deci: . Având în vedere marimea produsului final total în ramura a 2-a (110 mild.lei) si proportiile normale dintre investitii si consum se va stabili Y₂² =40 mild.lei. Prin scaderea produsului final pentru investitii din total produs final se stabilesc valorile pentru consum, completând necunoscutele din tabelul nr.4 si stabilind noul tabel nr.5.

Tabelul nr.5-anul ,,t - mii mild.lei

Determinarea cresterii economice pentru anul ,,t 2007 se face revenind la metodologia prezentata pentru anul 2006, dar cu investitiile din anul 2006 (coloana), adica:

Se observa ca ambele ramuri au obtinut o crestere, dar pastrarea vechilor corelatii arata ca industria are tendinta de restrângere a cresterii, deoarece fie aloca prea putine resurse pentru investitii, fie eficienta lor este mult mai redusa comparativ cu agricultura.