CONTABILITATEA MARFURILOR IN COMERTUL EN-GROS SI EN-DETAIL LA SC AMBIENT AB SRL

[3] Circulatia marfurilor cu amanuntul

fluxuri de intrare;

fluxuri de iesire care formeaza circuitul marfurilor cu ridicata

marfurile" _x

marfurile"

daca lipsurile sunt imputabile, se înregistreaza concomitent si imputarea lor :  

4426 "TVA deductibil"  

371 "Marfuri"  

4426 "TVA deductibil"

vânzarea acestor marfuri se înregistreaza astfel :

4428 "TVA neexigibil"  

345 "Produse finite"

pret la produse"

pret la produse"

5311 "Casa în lei" = %

4427"TVA colectat"

(Si+Rd) cont de diferente de pret

stocul initial, de la începutul lunii, care va fi cel final din luna precedenta si care nu poate fi decât debitor,

intrarile în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor înregistra în debitul contului,

iesirile din cursul lunii, pe baza documentelor de iesire, vor forma rulajul creditor al contului,

în baza elementelor mentionate: stoc initial, intrari, iesiri - se va stabili în permanenta stocul scriptic al bunurilor, care vor putea în perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a caror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.

utilizarea fiecaruia dintre preturile de înregistrare a stocurilor,

folosirea conturilor de diferente de pret aferente stocurilor,

conducerea unei contabilitati analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitica.

Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflecta bunurile consumate în timpul perioadei, calculate dupa relatia:

la finele perioadei se inventariaza bunurile obtinute din productie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedenta, dar nevânduta, si se înregistreaza asupra conturilor de venituri din productia stocata.

^x

671 "Cheltuieli privind cala-

^{mitatile si alte evenimente 200,0}

^{extraordinare"}

635 "Cheltuieli cu alte impozite, = 4427 "TVA colectat" 45,6

^{taxe si varsaminte asimilate" (240 * 19%)}

Lipsurile de marfuri din perisabilitati sau imputate delegatului :

livrarea marfii si descarcarea gestiunii: ^{(1.700 buc. * 0,3 RON/buc., cost de}

aproviz. = 0,25 RON/buc. ^{se constata lipsa 200 buc.)}

707 "Venituri din vânzarea marfurilor"

^{4427 "TVA colectat"}

x

607 "Cheltuieli privind = 371 "Marfuri" 375,0

^{marfurile"   (1.700 buc. - 200 buc.)*0,25 RON}

^{înregistrarea minusului imputat delegatului la cost de aprovizionare:}

(se imputa delegatului 150 buc)

607 "Cheltuieli privind = 371 "Marfuri" 37,5

^{marfurile"   (150 buc.* 0.25 RON/buc.)}

imputarea delegatului la pret de vânzare : ^{(150 buc.* 0,3 RON/buc.)}

^{4282 "Alte creante în le- = %}

gatura cu personalul 758 "Alte venituri din exploatare"

^{4427 "TVA colectat 8,55}

x

3.2.3. CONTABILITATEA MĂRFURILOR DATE SPRE VÂNZARE ÎN CONSIGNAŢIE

^{Unitatile patrimoniale cu activitate de consignatie asigura desfacerea unor marfuri apartinând unor persoane fizice sau juridice.}

^{Marfurile pot fi evaluate la urmatoarele preturi :}

pretul de evaluare (pretul platit deponentilor) putând fi micsorat cu retinerile datorate pastrarii marfurilor peste termenul stabilit, sau cu reducerile datorate nevânzarii marfurilor;

pretul de vânzare, care cuprinde : pretul de evaluare, comisionul consignatiei si eventual TVA (daca unitatea este platitoare de TVA) la comision.

^{Comisionul inclus în pretul de vânzare asigura unitatii, dupa acoperirea propriilor cheltuieli si un profit.}

^{În comertul de consignatie mai poate fi asimilata si vânzarea de catre producatori sau comercianti a marfurilor prin intermediul unor comisionari.}

^{Participantii în cazul comertul în consignatie sunt:}

consignatorii (deponentii);

consignatarii (comisionarii).

^{Consignatarii beneficiaza de un comision si suporta toate cheltuielile legate de pierderile de marfuri din vina lor.}

^{Preturile aplicate în acest caz sunt:}

costul de achizitie al marfii la consignator;

pretul de vânzare, care poate fi fixat de consignator sau consignatar.

^{Comisionul consignatarului se poate aplica fie asupra pretului de cumparare, fie asupra pretului stabilit de consignatar ca pret de vânzare pentru marfurile proprii.}

^{Documentele necesare evidentierii intrarii de marfuri în consignatie sunt:}

Bon de primire al marfurilor în consignatie ^{serveste la evidentierea marfurilor aflate în pastrare temporara si ca si document de plata, în cazul vânzarii marfurilor sau pentru retragerea acestora de catre deponent;}

Avizul de însotire al marfii ^{în cazul trimiterii marfurilor de catre consignatori, document pe baza caruia se descarca gestiunea de marfuri si simultan consignatarul evidentiaza primirea pentru pastrare a marfurilor pâna la vânzare; este document de insotire a marfii pe timpul transportului, sta la baza intocmirii facturii fiscale .}

Centralizatorul intrarilor ^{, document cumulativ, servind la evidenta contabila a intrarilor de marfuri în consignatie.}

^{Documentele necesare evidentierii iesirilor de marfuri din consignatie sunt:}

Bonul de vânzare^{, Factura, care consemneaza vânzarile fie în numerar, fie prin virament;}

Jurnalul pentru vânzari^{: se întocmeste numai daca unitatea este platitoare de TVA}

Contul de vânzari^{, întocmit de consignatar, prin care se justifica venitul net obtinut si care urmeaza a fi decontat consignatorului. Venitul net se calculeaza ca diferenta între pretul de vânzare si cheltuielile efectuate în contul consignatorului plus comisionul încasat de consignatar.}

^{Se primesc 200 buc. marfuri trimise de consignatori, cost de achiz. unitar = 20 RON/buc, pret vânz. unit.= 25 RON/buc, comisionul consignatorului = 15%, marfuri vândute - 150 buc.}

A.       ^{La consignator (deponent) au loc urmatoarele înregistrari contabile:}

trimiterea marfurilor spre vânzare consignatarului: ^{(200 buc.* 20 RON/buc)}

primirea decontului si contabilizarea vânzarilor: ^{(150 buc.* 25 RON/buc.)}

încasarea sumei aferente vânzarilor: (cost de achiz. + profit brut)

Profitul brut = 3.750 - (3.000 + 450) = 300 RON.

^{5311 "Casa în lei" = 4111 "Clienti" 3.300}

x

scaderea din gestiune a marfurilor vândute: (la cost de achizitie)

marfurile"

închiderea conturilor de cheltuieli:

121 "Profit / pierdere" = % 3.450

si onorariile"

închiderea conturilor de cheltuieli:

707 "Venituri din vânzari = 121 "Profit / pierdere" 3.750

de marfuri" x

B.       ^{La consignatar (comisionar) au loc urmatoarele înregistrari contabile:}

^{primirea marfurilor în gestiune: (200 buc.* 25 RON/buc.)}

D8033"Valori materiale primite în pastrare sau custodie" 5.000

vânzarea la pret de vânzare (pret de evaluare + comision):

5311 "Casa în lei" ^{% 3.750}

scaderea din gestiune a marfurilor vândute:

C ^{"Valori materiale primite în pastrare sau custodie"}

plata consignatorului (deponentului):

462 ^{"Creditori diversi" = "Casa în lei"}

înregistrarea cheltuielilor proprii si plata acestora:

"Cheltuieli privind = ^{"Casa în lei"}

^{energia si apa"}

^{"Furnizori" = "Casa în lei"}

închiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

"Venituri din prestari = ^{"Profit / pierdere"}

^servicii"

^{"Profit / pierdere" = "Cheltuieli privind energia si apa"}

Societatea AMBIENT nu vinde marfuri în consignatie, neavând în statutul societatii trecuta aceasta activitate de comert.

3.2.4. CONTABILITATEA MĂRFURILOR VÂNDUTE CU PLATA ÎN RATE

^{Unele societati comerciale, a caror obiect de activitate este comertul, în vederea atragerii cumparatorilor, pot aplica un sistem de vânzari cu plata în rate. În general, acest sistem de vânzari se foloseste pentru produsele cu o valoare ceva mai mare si cu termen de garantie îndelungat (imobile, aparate electrocasnice, aparatura electronica etc.).}

^{Acest sistem de vânzare cu plata în rate presupune încheierea unui contract de vânzare - cumparare în rate, între vânzator si cumparator. Cumparatorul care poate fi persoana fizica sau juridica, este necesar sa faca dovada posibilitatii achitarii ratelor esalonate la termenele scadente prevazute în contract. La încheierea contractului se poate achita sau nu, în functie de facilitatile oferite de unitatile care efectueaza comertul cu plata în rate, un avans de 20% - 40% din valoarea bunului, iar diferenta se împarte în rate egale. Pentru vânzarile în rate la care intervine si creditul comercial se percepe o dobânda scadenta odata cu ratele. Aceasta dobânda are mai multe variante: dobânda aplicata la marimea ratei, dobânda aplicata la restul de plata, dobânda aplicata la restul de plata în suma fixa.}

^{În situatia în care ratele nu sunt platite la termen se percep penalitati.}

*In contabilitatea clientului - persoana fizica, cumpararea marfurilor cu plata în rate se înregistreaza:

receptia marfurilor achizitionate:

^{% = 401 "Furnizori"}

^{371 "Marfuri"}

^{4426 "TVA deductibil"}

^{înregistrarea adaosului comercial si a TVA - lui aferent:}

^{x 4428 "TVA neexigibil"}

plata marfurilor:

x

facturarea si livrarea marfii cu plata în rate:

4111 "Clienti" = %

^{707 "Venituri din vânzarea   marfurilor"}

^{4428 "TVA neexigibil"}

înregistrarea dobânzii:

4111 "Clienti" = 472 "Venituri înregistrate în avans"

descarcarea gestiunii:

x

^{% = 371 "Marfuri"}

^{607 "Cheltuieli privind}

^marfurile"

^{378 "Diferente de pret}

^{la marfuri"}

^{4428 "TVA neexigibil"}

^{x încasarea avansului:}

5311 "Casa în lei" = 4111 "Clienti"

regularizare TVA:

4428 "TVA neexigibil" = 4427 "TVA colectat"

încasare rata + dobânda (de câte ori este cazul) stabilite în contract:

5311 "Casa în lei" = 4111 "Clienti"

trecerea la venituri a dobânzii (de câte ori este cazul):

^x

x

regularizarea TVA - ului (de câte ori este cazul):

4428 "TVA neexigibil" = 4427 "TVA colectat"

"n" ori (câte rate sunt)

S.C. AMBIENT AB SRL comercializeaza marfuri cu plata în rate, deoarece comercializeaza marfuri cu valoare mare si cu termen de garantie îndelungat.

3.2.6. CONTABILITATEA MĂRFURILOR DATE SPRE VÂNZARE ÎN COMISION

^{Societatile comerciale pot trimite marfuri spre vânzare în comision prin alte societati comerciale, de regula a marfurilor cu vânzare lenta si a celor greu vandabile. Pentru aceasta se încheie între parti contract sau conventie în care se precizeaza felul marfurilor si modul de decontare.}

^{Beneficiarul marfurilor trimite marfurile spre vânzare în comision pe baza de Aviz de expeditie. Pe masura vânzarii, unitatea ce a primit marfurile ia legatura cu societatea proprietara a marfurilor în vederea facturii si decontarii.}

^{Marfurile se deconteaza de catre societatea care le-a primit spre vânzare în comision numai dupa ce ele s-au vândut si s-au primit documentele de la beneficiarul lor.}

^{Principalele înregistrari contabile sunt :}

^{înregistrarea trimiterii marfurilor spre vânzare în comision:}

evidenta marfurilor se tine la pretul de cumparare:

357 "Marfurile aflate la terti" = 371 "Marfuri"

evidenta marfurilor se tine la pretul de vânzare:

x

^{357 "Marfurile aflate la terti"}  

^{378 "Diferente de pret}

la marfuri"  

înregistrarea încasarilor virate prin viramente bancare de catre comitet; pe masura ce acesta a vândut marfurile date spre vânzare în comision:

^x

^{5121 "Conturi la banci = %}

în lei" 707 "Venituri din vânzarea marfurilor"

x 4427"TVA colectat"

înregistrarea cheltuielilor cu marfurile vândute de catre comitet:

607 "Cheltuieli privind = 357 "Marfurile aflate la terti"

^marfurile"

În contabilitatea comitetului, înregistrarea operatiunilor privind marfurile primite spre vânzare în comision, se face similar marfurilor primite în consignatie.

^{marfurile trimise spre vânzare în comision sunt însotite de Avizul de însotire, reflectându-se în contabilitatea unitatii ce le-a primit spre vânzare astfel:}

^{D 8033 "Valori materiale primite în pastrare sau custodie"}

pe masura vânzarii lor si a primirii facturii, se reflecta încasarea si receptia acestora, dupa care au loc operatiile de descarcare a gestiunii de marfuri primite spre vânzare în comision, de achitare a valorii acestora, mai putin comisionul cuvenit ori de scoatere în evidenta astfel:

^{C 8033 "Valori materiale primite în pastrare sau custodie"}

3.3 CONTABILITATEA CIRCULAŢIEI MĂRFURILOR EN DETAIL

^{(CU AMANUNTUL)}

3.3.1. EVIDENŢA OPERATIVĂ sI ANALITICĂ A MĂRFURILOR ÎN UNITĂŢILE COMERCIALE CU AMANUNTUL

^{La unitatile de desfacere cu amanuntul, evidenta operativa se tine cu ajutorul documentelor justificative.}

"Factura" si "Avizul de însotire a marfii" sunt documente cu regim special, emise de furnizorii de marfuri, care însotesc valorile materiale aprovizionate; un exemplar al acestor documente se arhiveaza în firma care aprovizioneaza marfurile, fiind anexa a "Notei de receptie si constatare de diferente".

La unitatile de desfacere cu amanuntul, evidenta operativa se tine cu ajutorul Raportului (sau Registrului) de gestiune, în care se consemneaza:

soldul la începutul perioadei, separat pentru marfa si ambalaje;

intrarile de marfuri pe baza de documente: Aviz de însotire, Factura, Nota de intrare, receptie si constatare de diferente, Inventar, Proces - Verbal etc. ;

vânzari de marfuri si ambalaje, în functie de modalitatea de vânzare;

soldul la sfârsitul perioadei, separat pentru marfa si ambalaje.

^{Deci, raportul sau registrul de gestiune se conduc numai valoric, reprezentând un document de evidenta operativa privind miscarea de marfuri si ambalaje în unitatile cu amanuntul}

La sfârsitul fiecarui luni se întocmeste Balanta de verificare prin care se asigura controlul înregistrarilor în contabilitatea analitica, fie pe sortimente, fie global - valoric.

^{Controlul efectiv asupra gestiunii marfurilor se realizeaza prin inventariere.}

^{Inventarierea în cadrul societatii se realizeaza trimestrial.}

^{S.C. AMBIENT AB S.R.L. si-a organizat depozite proprii de repartizare, evidenta stocurilor de marfuri tinându-se global - valoric.}

3.3.2 CONTABILITATEA MĂRFURILOR ÎN UNITĂŢILE CU AMĂNUNTUL

^{Societatile comerciale specializate în comertul cu amanuntul constituie veriga finala a distributiei marfurilor catre populatie. Unitatea operativa generica este magazinul de desfacere cu amanuntul care poate fi specializat în desfacerea diferitelor categorii de marfuri: alimentare, nealimentare, mixte, etc. Marile magazine comerciale cu amanuntul sunt de regula structurate pe raioane de marfuri specializate unui sortiment restrâns de marfuri cum ar fi: textile, confectii, încaltaminte, parfumerie, marochinarie etc.}

^{S.C. AMBIENT AB S.R.L. este un magazin de desfacere cu amanuntul care comercializeaza, marfuri nealimentare.}

^{Factorul specific care particularizeaza filierele de înregistrari contabile a fluxurilor de intrare - iesire a marfurilor în magazinele cu amanuntul, este evaluarea stocurilor din contul 371 "Marfuri" la preturi de vânzare cu amanuntul, inclusiv TVA, din necesitati de control gestionar. Întrucât TVA-ul cuprins în preturile de vânzare cu amanuntul este exigibil la decontare cu statul numai în momentul vânzarii efective a marfurilor prin magazinele cu amanuntul, pe durata stocarii acestora, se va evidentia cu ajutorul contului 4428 "TVA neexigibil". Aceasta modalitate de evaluare a stocurilor în magazinele cu amanuntul îsi pune amprenta doar asupra filierelor de înregistrari din contabilitatea financiara în care se realizeaza inventarul permanent a stocurilor de marfuri.}

^{Filierele de înregistrari contabile sunt:}

Receptia marfurilor primite de la furnizori evaluate la preturi de vânzare cu amanuntul, inclusiv TVA, compuse din:

a.         ^{pretul de vânzare fara TVA 1.500,0}

b.        ^{adaosul comercial (10% * rd. a) 150,0}

c.         ^{pretul de vânzare cu amanuntul, 1.650,0}

exclusiv TVA (rd. a. + rd. b.)

d.        ^{TVA aferent (19% * rd. c.) 313,5}

înregistrarea contabila se poate realiza prin formula complexa:

la marfuri"

4428 "TVA neexigibil" 313,5

4426 "TVA deductibil" = 4428 "TVA neexigibil" 285,0

x

factura marfurilor la intern:

x

4111 "Clienti" = % 4.502,96

^{401 Furnizori" 3.200,0}

^{408 Furnizori - facturi nesosite" 320,0}

^{446 Alte impozite, taxe si varsa- 193,6}

^{minte asimilate" (rd.d + rd.e)}

^{704 Venituri din lucrari executate 70,4}

^{si servicii prestate"}

^{4427 TVAcolectat" 718,96}

x

achitarea în vama a TVA - ului si a taxei vamale, conform extrasului de cont:

x

% = 5121 "Conturi la banci în lei" 899,18

^{446"Alte impozite, taxe si 193,6}

^{varsaminte asimilate"}

4426 "TVAdeductibil" 705,58

x

înregistrarea facturii unitatii pentru prestatii având în vedere diferenta de curs ce se regularizeaza cu beneficiarul de marfa din import, prin contul 461 "Debitori diversi":

$ ^{* 3,2 RON/ = 320 RON ; 100 $ * 3,25 RON/$ = 325 RON}

% = 401 "Furnizori" 325

^{408 "Furnizori - facturi 320}

x

plata facturii unitatii prestatoare de servicii se va face tinând cont de cursul valutar de la data platii ^{(100 $ * 3,3 RON/$ = 330 RON)}

% = 5124 "Conturi la banci în devize" 330

^{401 "Furnizori" 325}

^{461 "Debitori diversi 5}

plata facturii furnizorului extern, conform extrasului de cont la cursul valutar de la data platii, care este acelasi cu cel de la data înregistrarii obligatiei:

neratia personalului" datorate"

x

^{cheltuieli cu utilitati, facturii furnizorilor:}

^x

^{605 "Cheltuieli privind = 401 "Furnizori" 200}

^{energia si apa" x}

închiderea conturilor de cheltuieli si venituri:

^{închiderea conturilor de cheltuieli:}

x

^{121 "Profit si pierdere" = % 1.000}

605 "Cheltuieli privind 200

^{energia si apa"}

641 "Cheltuieli cu remu- 800

^{neratia personalului"}

x

^{închiderea conturilor de venituri:}

x

Unitatea comerciala AMBIENT AB nu importa marfuri, în prezent, dar pe viitor are în perspectiva si exportul acestora.

3.4. STUDIU DE CAZ LA S.C. "AMBIENT AB " S.R.L.

CALCULAREA sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO - FINANCIARI LA UNITATEA AMBIENT

În cursul lunii se achizitioneaza marfuri în valoare de 22.000 RON, TVA 19%. Adaosul comercial practicat este de 20%.

(22.000 + 4.400) * 19% = 5.016 RON

R_{C 378} - rulajul creditor al contului 378 "Diferente de pret la marfuri"

S_{i 371} - soldul initial al contului 371 "Marfuri"

R_{D 371} - rulajul debitor al contului 371 "Marfuri"

S_{i 4428} - soldul initial al contului 4428 "TVA neexigibil"

R_{C 4428} - rulajul creditor al contului 4428 "TVA neexigibil"

c.         ^{valoarea în vama (rd. a. + rd. b.)   3.520}

^{d.        taxe vamale (rd. c. * 10%)   352}

^{e.         accize [(rd. c. + rd. d.) * 100%] 3.872}

Nr.

crt.

Denumire indicatori

Anul

Anul

Active imobilizate - total

1.1. Imobilizari necorporale

1.2. Imobilizari corporale

1.3. Imobilizari financiare

Active circulante de exploatare, din care:

2.1. Stocuri

2.1.1. Marfuri

2.1.2. Ambalaje

2.2. Creante

2.3. Conturi de regularizare

Disponibilitati banesti

Active circulante - total

TOTAL ACTIV

Capitaluri permanente, din care:

5.1. Capitaluri proprii, din care:

5.1.1. Capital social, din care:

5.1.1.1. Capital subscris nevarsat

5.1.1.2. Capital subscris varsat

5.1.1.3. Patrimoniul regiei

5.1.2. Rezerve si fonduri

5.1.3. Rezultatul exercitiului financiar

5.1.4. Repartizarea profitului

5.2. Împrumuturi pe termen mediu, scurt

Datorii de exploatare

Datorii totale

Credite de trezorerie

Conturi de regularizare

TOTAL PASIV

Tabelul 3.2. - lei-

R_S Stocuri

A_t

b. rata stocurilor de marfuri (R_mf) reprezinta ponderea marfurilor în totalul activelor circulante si se calculeaza ca raport dintre stocul de marfuri si activele circulante.

R_mf Stocuri de marfuri

A_c

R_{mf 2006} = 3987562/ 10009836 * 100 = 39,84%

Stocurilor de marfuri ocupa o pondere însemnata în activele circulante în anul 2006; se constata o reducere a stocului de marfuri în totalul activelor circulante.

R_mf Stocuri de marfuri

A_t

R_mf Stocuri de marfuri

Stocuri

CAPITOLUL IV.

^{CONCLUZII SI PROPUNERI}

^{Societatile comerciale specializate în comertul cu amanuntul si cu ridicata constituie veriga finala a distributiei marfurilor catre populatie;}

^{Societatea utilizeaza documentele justificative prevazute de legea în vigoare pentru aceasta activitate (ordinul 425/1998 de aprobare a Normelor metodologice de întocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila si modelele acestora);}

^{Procesele economice implica o complexitate a documentelor si a operatiilor contabile care sa reflecte circulatia valorilor materiale si transformarea lor în bani;}

^{În conditiile cresterii concurentei pe piata si reducerii puterii de cumparare a populatiei, este necesar a se utiliza si un nivel rezonabil, accesibil, al preturilor de vânzare cu amanuntul al marfurilor.}

^{In prezent, in Romania are loc o similare a elementelor sistemelor de recompensare din tarile cu economie de piata, pe fondul existentei unor reportari juridice, a unor metode de lucru si a unor mentalitati din vechiul sistem. Fiecare firma isi stabileste raportarile salariale cu angajatii prin negocieri directe, dar continua cu mici exceptii sa foloseasca si vechile grile de salarizare, specifice economiei centralizate.}

^{SC AMBIENT AB Alba Iulia, aplica si un sistem de premiere a salariatilor  cu ocazii deosebite si pentru rezultate deosebite. Acordarea premiilor are un efect favorabil daca se realizeaza pe baza evaluarii corecte a salariatilor si daca sumele sunt semnificative.Pe langa sistemul de salarizare, Ambient AB SRL, utilizeaza un sistem flexibil de avantaje acordate salariatilor. Acestea contribuie la reducerea fluctuatiei personalului si reducerea cheltuielilor pentru angajarea si instruirea noilor salariati. Vârsta, educatia, experienta în munca, satisfactia profesionala, situatia familiala, sunt factori de luat în considerare la stabilirea "pachetului" de avantaje ce va fi folosit pentru cresterea productivitatii, ridicarea calitatii produselor si construirea unui climat favorabil întreprinderii.}

^{Din prezentarea aspectelor teoretice a circulatiei marfurilor în sistemul de vânzare cu amanuntul si cu ridicata, din analiza datelor furnizate de bilantul firmei, precum si din interpretarea indicatorilor economico-financiari calculati la S.C. "AMBIENT AB" S.R.L., se desprind urmatoarele concluzii:}

^{Societatea a înregistrat în anul 2006 un nivel al cifrei de afaceri de 26058829 RON, integral din vânzarea marfurilor, în timp ce profitul brut este de 511487 RON;}

^{Profitul net realizat de societate în anul 2006 este de ridicat desi rata profitului brut la cifra de afaceri este relativ redusa (2,01%), obtinerea acesteia în conditiile în care puterea de cumparare a scazut si a crescut concurenta pe piata obiectului de activitate a firmei, denota o buna conducere a societatii; Din analiza situatiei nete, se poate observa ca societatea AMBIENT are o situatie neta pozitiva, fiind crescatoare de la un exercitiu financiar la altul, consecinta a investirii unei parti din profitul net în extinderea spatiului comercial si în agregate frigorifice. In anul 2006 ANC a crescut cu însemnul fructificarii superioare a ANC; Din analiza fondului de rulment rezulta ca, ce reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare sau ciclice pentru finantarea unor utilizari permanente, crescând Ai prin investirea în imobilizari, respectiv diminuându-se Cpe prin restituirea împrumuturilor pe termen mediu si lung.}

^{În anul 2006 are loc o crestere a FR ,determinata de cresterea Cpe si de contractarea de împrumuturi pe termen mediu si lung; se constituie un dezechilibru financiar la închiderea celor doua exercitii, necesitatea fondului nefiind finantata în întregime din resurse permanente, deficitul de trezorerie trebuind acoperit din credite de trezorerie care sunt mai costisitoare datorita dobânzilor bancare.}

Ponderea activelor circulante a crescut în anul 2006 fata de anul 2005, ca urmare a modificarii valorii activelor circulante într-o proportie mai mare decât cea a activelor totale.

Se constata o reducere a stocului de marfuri în totalul activelor circulante în anul 2006 fata de anul 2005, ceea ce duce la cresterea beneficiului firmei;

Se constata ca rata rentabilitatii financiare a crescut în anul 2006 fata de anul 2005, prin sporirea profitului nerepartizat, cresterea rezervelor si lichidarea unor datorii;

Se constata ca rata de îndatorare a scazut în anul 2006 , semnificând o reducere a datoriei firmei si cresterea autonomiei financiare a societatii AMBIENT AB. Din analiza metodelor de evaluare a stocurilor la iesirea din unitate, se desprind urmatoarele concluzii: metoda CMP ofera rezultate medii, fiind considerata impartiala atât pentru organismele fiscale, cât si pentru agentii economici; metoda FIFO determina cheltuielile cele mai mici cu stocurile la iesirea din patrimoniu, conducând la rezultatul final (profitul), cel mai mare. Acesta atrage dupa sine impozitul pe profit cel mai mare, dar si diminuarea cea mai semnificativa a trezoreriei; metoda LIFO genereaza cheltuielile cele mai mari la înregistrarea iesirilor de stocuri, determina rezultatul final cel mai mic si în consecinta un impozit pe profit mic si o diminuare nesemnificativa a trezoreriei;

Acordarea unei atentii sporite la întocmirea manuala a documentelor primare, unde s-au constatat corecturi este una dintre propunerile cele mai importante aduse de inspectori in cadrul societatii. Prelungirea programului de lucru, mai ales în timpul verii; reducerea pretului de vânzare a marfurilor prin achizitionarea de produse de la furnizori situati la mica distanta de unitate; diversificarea ofertei de produse;

Promovarea programului de functionare si a ofertei de produse a magazinului prin toate mijloacele de informare în masa;

Conducerea contabilitatii marfurilor mai riguros, tinand seama de actualizarea legislatiei în vigoare; practicarea unui adaos comercial mai mic la marfuri pentru atragerea clientilor si totodata marirea veniturilor

Anexa1

Circuitul comercial al marfurilor cu ridicata.

SHAPE \* MERGEFORMAT