Rentabilitatea este unul dintre primele patru criterii care
exprima eficienta economica în sectorul serviciilor.
Rentabilitatea consta în capacitatea unei întreprinderi de a
Un profit cu 20% mai mare în perioada curenta ar fi:
14 87500 x 20% = 2937500 lei
14687500 + 2937500 = 17625000 lei
17625000 = 55 mil lei - X (cheltuieli)
X (cheltuieli) în perioada curenta = 37375000 lei din care 9375000 sunt cheltuieli fixe
Cheltuielile variabile în perioada curenta: 28000000 lei
Y x10% + Y = 28000000 lei unde Y - cheltuielile variabile în perioada de baza
= 28000000 Y = 25454545,45 lei
Cheltuielile variabile în perioada de baza ar trebui sa fie de 25454545 lei.
O unitate de reparatii de aparate electrocasnice are patru lucratori, cu un salariu mediu lunar de 2800000 lei. Cheltuielile cu salariile reprezinta 60% din totalul cheltuielilor anuale de functionare ale unitatii.
Ce volum anual de încasari trebuie sa obtina unitatea pentru ca rata rentabilitatii ( în raport cu încasarile) sa fie de 20% ?
Raspuns:
Cheltuielile anuale salariale sunt: 2800000 x 4 x 12 = 134400000 lei
Acestea reprezinta 60% din cheltuielile totale.
Atunci cheltuielile totale sunt: 224000000 lei
20% = P = 20xCA
P = Încasari (CA) - Cheltuieli
20xCA = CA - 224000000 CA = 280000000 lei
Propuneri:
Vânzarile cu amanuntul ale unui magazin au fost, în perioada de baza, de 50 mil. lei si au crescut cu 10% în perioada curenta. Cota de adaos comercial practicata de magazin a fost de 30% în perioada de baza si 40% în perioada curenta.
Cheltuielile magazinului au reprezentat o treime din încasari în perioada de baza, din care 30% au fost cheltuieli fixe.
a. Ce profituri si ce rate ale rentabilitatii a înregistrat magazinul în cele doua perioade ?
b. Cu cât ar trebui sa creasca încasarile în perioada de baza, pentru o crestere a ratei rentabilitatii cu 20% ?
O unitate de alimentatie publica a realizat în perioada curenta încasari de 100 mil. lei, cu 15% mai mari decât în perioada de baza. Adaosul comercial al unitatii si cel de alimentatie publica este de 120% în perioada de baza si 150% în perioada curenta.
Cheltuielile totale ale agentiei au fost de 15 mil. în perioada curenta, din care 75% sunt cheltuieli variabile.
a. Sa se calculeze profiturile si ratele entabilitatii în cele doua perioade.
b. Cu cât ar trebui sa creasca veniturile sau sa scada cheltuielile pentru ca profitul în perioada curenta sa fie cu 45% mai mare decât în perioada de baza ?
Evaluarea concentrarii prezinta interes în studiile macroeconomice în vederea ilustrarii: intensitatii unor fenomene pe categorii socio-profesionale, a preponderentei unor firme pe piata, a raspndirii teritoriale a unor fenomene etc. Pe lânga acestea, coeficientul de concentrare permite comparabilitatea datelor între fenomene identice sau diferite, pornind de la acelasi numar de unitati sau unul diferit, pentru aceiasi ani saui diferiti etc.
Masura în care unu numar restrans de unitati detin o parte disproportionat de mare dintr-o resursa sau activitate, poate fi exprimata prin coeficienti specifici.
Corrado Gini a obtinut coeficientul de concentrare, care se mai numeste "coeficientul Gini":
,
unde
- un element component al colectivitatii totale; (i = 1,...n)
- greutatea specifica;
- totaslul colectivitatii.
Un coeficient de concentrare mic înseamna o dispersie mare a unitatilor colectivitatilor cercetate în unitatea teritoriala.
- Daca elementele colectivitatii se concentreaza într-o singura grupa, seria are un singur termen,
- Daca elementele se distribuie în parti egale între cele n variante ale caracteristicii, fiecare termen are ponderea ,
dispersia este perfecta .
O varianta îmbunatatita a coeficientului Gini este coeficientul Gini-Struck, cel mai utilizat:
Rezultatul obtinut comporta discutii. Asa cum am vazut, apropierea de 1 înseamna grad de concentrare mare, iar apropierea de 0 arata grad de dispersie mare. Acest interval (0,1) poate fi împartit si el pe segmente.
Aplicatie:
1. Avem situatia situatia centrelor de comercializare a laptelui în zona Oradiei. Sa se stabileasca masura în care aceste centre asigura o buna acoperire a orasului.
Zona |
Numarul centrelor de comercializare |
Rangul |
Ponderea zonelor în totalul pe oras (gi) |
Coeficientul de greutate specifica |
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
Rezultatul obtinut reflecta un grad de concentrare mic al centrelor de comercializare a laptelui.
Nr. crt. |
Ţara |
Sosiri turistice (mii pers.) |
Rangul tarii |
Ponderea tarii în total sosiri (gi) |
gi2 |
|
|
Austria |
|
|
|
|
|
|
Belgia |
|
|
|
|
|
|
Danemarca |
|
|
|
|
|
|
Finlanda |
|
|
|
|
|
|
Franta |
|
|
|
|
|
|
Germania |
|
|
|
|
|
|
Grecia |
|
|
|
|
|
|
Irlanda |
|
|
|
|
|
|
Italia |
|
|
|
|
|
|
Luxemburg |
|
|
|
|
|
|
Olanda |
|
|
|
|
|
|
Portugalia |
|
|
|
|
|
|
Regatul Unit |
|
|
|
|
|
|
Spania |
|
|
|
|
|
|
Suedia |
|
|
|
|
|
|
Belarus |
|
|
|
|
|
|
Bulgaria |
|
|
|
|
|
|
R. Ceha |
|
|
|
|
|
|
Iugoslavia |
|
|
|
|
|
|
Macedonia |
|
|
|
|
|
|
R. Moldova |
|
|
|
|
|
|
Polonia |
|
|
|
|
|
|
Federatia Rusa |
|
|
|
|
|
|
Slovacia |
|
|
|
|
|
|
Turcia |
|
|
|
|
|
|
Ucraina |
|
|
|
|
|
|
Ungaria |
|
|
|
|
|
|
Egipt |
|
|
|
|
|
|
Statele Unite |
|
|
|
|
|
|
Israel |
|
|
|
|
|
Total |
|
|
|
|
||
Aceasta valoare a coeficientului ne arata un anumit grad de concentrare, de altfel observam din tabel ca primele 4 tari (R. Moldova, Bulgaria, Ucraina, Ungaria) detin 58,57% din totalul sosirilor înregistrate.
Aceasta ne sugereaza ca scopul vizitatorilor straini din aceste tari nu este în principal turismul si faptul ca ei provin din tarile învecinate ne conduc mai degraba la ideea ca sosesc pentru motive personale, mic trafic de frontiera sau pentru a-si vizita rudele.
1. Pe baza situatiei populatiei ocupate pe sectoare de activitate din ultimii ani pentru România, identificati cauzele mutatiilor înregistrate. (Punct de pornire: Anuarul statistic al României)
2. Analizati evolutia si consecintele timpului liber pentru România în ultimii 20 de ani. (Punct de pornire: Anuarul statistic al României; Angelescu, C.; Jula, D; Cetina, I, Dezvoltarea serviciilor si timpul liber, Ed. Politica, Bucuresti, 1989)
2. Studiati cauzele si implicatiile ponderii serviciilor în bugetul de consum al populatiei pentru România. (Punct de pornire: Anuarul statistic al României)
3. Identificati legatura existenta între durata de viata a populatiei si sistemul protectiei sociale din diferite tari. (Punct de pornire: Orio Giarini sI Walter. R. Stahel, Limitele certitudinii, Ed. EDIMPRESS-CAMRO, Bucuresti, 1996)
4. Analizati ideea de valoare în economia serviciilor în relatie cu notiunea de utilizare. (Orio Giarini si Walter. R. Stahel, Limitele certitudinii, Ed. EDIMPRESS-CAMRO, Bucuresti, 1996)
5. Identificati solutii la problema deseurilor în economia serviciilor.
6. Dezvoltati notiunile de risc, incertitudine si vulnerabilitate economica .( Orio Giarini si Walter. R. Stahel, Limitele certitudinii, Ed. EDIMPRESS-CAMRO, Bucuresti, 1996).
Grönroos,
Zamfir, C. (coord), Indicatori si resurse de variatie a calitatii vietii, Ed. Academiei, Bucuresti, 1984
Anuarul Statistic al României 1996, Institutul National de Statistica, Bucuresti
Anuarul Statistic al României 2000, Institutul National de Statistica, Bucuresti
|