Categoriile mondoeconomice

F 1. Categoriile mondoeconomice reprezinta simple prelungiri teritoriale ale unor categorii macroeconomice.

A 2. Economia nationala este, în acelasi timp, atât o categorie macroeconomica, cât si o categorie mondoeconomica.

A 3. Subdezvoltarea economica relativa exprima o analiza comparata a tarilor in curs de dezvoltare, comparatie care se face nu in raport cu pragul de saracie sau gradul de civilizatie determinate pe baza unor standarde fundamentate stiintific, ci in raport cu nivelul de dezvoltare a altor tari si, in special, in raport cu cel al tarilor economic dezvoltate.

F 4. Prin subdezvoltarea economica absoluta intelegem ca nivelul dezvoltarii economice a unei tari sau alteia asigura conditii minime necesare unui trai decent.

F 5. Strategiile nationale de dezvoltare urmeaza un model unic de industrializare, dezvoltare a agriculturii, stiintei si tehnicii etc., intrucat statele nu se deosebesc intre ele.

F 6. Ciclurile economice medii au ca baza economica de declansare criza modului tehnic de productie, iar prin solutionarea crizei are loc procesul de trecere de la un mod teh 16516c28q nic de productie la un alt mod tehnic de productie.

F 7. ONUDI apreciaza ca in multe zone ale lumii subdezvoltate exista o puternica criza alimentara care in mod sintetic cunoaste urmatoarele forme de manifestare: subnutritie, malnutritie, si foamete.

F 8. In ceea ce priveste raportul dintre industria prelucratoare si cea extractiva se observa o predominare a industriei extractive si o scadere a ponderii industriei prelucratoare , aceasta din urma producandu-se dupa revolutia industriala si in procesul industrializarii.

F 9. Mediul ambiant este format din mediul natural la care nu se adauga rezultatele activitatilor umane.

F 10. Ritmul cel mai inalt il cunoaste cresterea populatiei din tarile dezvoltate.

F 11. Investitiile straine de portofoliu reprezinta acele investitii ale unor firme straine care urmaresc sa detina pachetul de control si decizie asupra firmelor in care fac investitii.

A 12. Un rol deosebit în evaluarea economiei internationale îl au studiile de conjunctura economica internationala si comparatiile internationale.

A 13. Comparatiile internationale stabilesc masura dezvoltarii, permit fiecarei tari sa se edifice asupra locului pe care-l ocupa în economia mondiala, sa-si elaboreze o ordine de prioritati, o strategie adecvata de dezvoltare.

F 14. Alimentatia în lume este asigurata într-o mica proportie de catre agricultura.

F 15. Cresterea economica este necesara pentru ca ea da posibilitatea comunitatii sa nu consume foarte multe bunuri si servicii, ducând astfel la îmbunatatirea reala a standardelor de viata.

F 16. Ecodezvoltarea reprezinta o noua strategie de evolutie a economiei mondiale, care are drept scop îmbunatatirea calitatii vietii si protejarea naturii, în paralel cu mentinerea unor ritmuri de crestere economica in descrestere.

F 17. Institutia internationala este un instrument secundar al colaborarii multilaterale.

F 18. Organizatiile neguvernamentale sunt create printr-un instrument juridic care stabileste acordul statelor implicate (tratat, pact, constitutie, carta etc.).

F 19. Organizatiile guvemamentale sau asociatiile internationale sunt institutii create printr-o initiativa privata sau mixta.

F 20. Relatiile societatilor transnationale cu tara lor de origine nu apar ca relatii între parteneri. Statul nu poate intervini pentru a tempera politica economica agresiva a vreunei firme nationale.

F 21. Relatiile dintre societatile transnationale si statele pe teritoriul carora ele îsi desfasoara activitatea (state-gazda) nu sunt foarte complexe si diferite, si nu tin cont de apartenenta statului-gazda la grupul tarilor dezvoltate sau la acela al tarilor în curs de dezvoltare.

A 22. STN se pot adapta permanent la noile structuri organizatorice, la noile formule manageriale, specifice fie nu numai unei ramuri de activitate, ci si unui anumit segment, dar si fiecarei etape în parte.

F 23. Primul raport catre Clubul de la Roma s-a numit ``Limitele cresterii`` si a fost elaborat de un grup de autori condus de W. Leontif.

F 24. Ritmurile descrescinde ale evolutiei populatiei mondiale, inclusiv in tarile in curs de dezvoltare, conduc la cresterea relativa a populatiei tinere (sub 15 ani) si la scaderea ponderii populatiei de peste 65 de ani.

A 25. Categoriile mondoeconomice reprezinta un ansamblu de relatii care se manifesta in cadrul diviziunii internationale a muncii si circuitului economic mondial.

F 26. Economia internationala poate fi definita ca totalitatea economiilor nationale ale statelor lumii, conectate intre ele prin ansamblul relatiilor internationale generate de participarea obiectiv necesara a statelor lumii la diviziunea nationala a muncii si circuitul economic national, bazate pe o ordine economica nationala specifica unei anumite etape istorice si care se dezvolta in contextul unor probleme globale si sectoriale internationale si al unei conjuncturi economice internationale date .

A 27. La un anumit nivel de dezvoltare, economia nationala inceteaza sa se dezvolte autarhic.

A 28. Dupa criteriul potentialului economic, se deosebesc: state foarte mari, state mari, state mijlocii, state mici si state foarte mici.

A 29. Dupa criteriul calitatii vietii, se deosebesc: tari cu o calitate a vietii foarte prospera, tari cu o calitate a vietii buna, tari cu o calitate a vietii mediocra, tari cu o calitate a vietii slaba si tari care au o calitate a vietii sub orice nivel de decenta, fiind sub pragul saraciei.

A 30. Dupa criteriul gradului de participare la diviziunea internationala a muncii, deosebim: state cu o economie foarte deschisa, state cu o cota ridicata de export, state dependente de piata externa, state avind schimburi economice cu o gama larga de produse si state avind schimburi economice depinzind de 1-2 produse.

F 31. Prin subdezvoltare economica intelegem acea stare a societatii care se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi esentiale:
a. dinamica economica lenta si crestere demografica decelerata;
b. nivel alarmant de scazut al productiei, consumului, acumularii si productivitatii muncii;
c. structuri economice inapoiate, bazate, in principal, pe productia agricola, industria extractiva si produse semifabricate;
d. mecanisme economice externe dezarticulate;
e. excedent de forta de munca necalificata sau slab calificata;
f. dependenta unilaterala economica si, deseori, politica fata de tarile avansate din punct de vedere economic
g. calitatea vietii puternic afectata de malnutritie, subnutritie, habitat precar, nivel deplorabil al asistentei medicale si educatiei;
h. grad ridicat de indatorare fata de strainatate;
i. in diviziunea nationala a muncii, tarile respective constituie surse de aprovizionare cu produse primare si piete de desfacere a bunurilor industriale din tarile dezvoltate;
j. structuri sociale ale capitalismului introductiv.

F 32. Asistenta acordata de comunitatea internationala in favoarea tarilor in curs de dezvoltare se realizeaza prin ONUDI.

A 33. Printre principalele probleme globale ale economiei internationale putem enunta urmatoarele:
- problema energiei;
- problema materiilor prime;
- problemele demografice si demo-economice;
- problema alimentatiei in lume;
- problema ecologica sau a mediului ambiant;
- problemele modului tehnic de productie, tipului de crestere economica si modelelor de dezvoltare economica;
- problemele stiintei si tehnologiei, accesului la tehnologiile noi, de virf, si transferului de tehnologie;
- problemele decalajelor economice, subdezvoltarii si datoriei externe;
- problemele restructurarii diviziunii internationale a muncii si mecanismelor relatiilor economice internationale;
- problema cursei inarmarilor si dezarmarii, a raporturilor politico-militare in lume;
- problema democratizarii organizatiilor economice internationale si a cadrului juridic international;
- problema patrimoniului comun al umanitatii .

F 34. Criza economica mondiala actuala reprezinta o noutate prin cauzele, formele de manifestare si consecintele ei, avind un caracter multicriterial.

A 35. Teoria mondoeconomica este o parte a stiintei economice , avind ca suport teoretic si metodologic teoria economica generala.

A 36. Structurile economice de baza ale economiei internationale sunt : circuitul economic mondial sau relatiile economice internationale, economiile internationale si diviziunea nationala a muncii.

A 37. F.A.O. apreciaza ca in multe zone ale lumii aflate in curs de dezvoltare exista o puternica criza alimentara care in mod sintetic cunoaste urmatoarele forme de manifestare: subnutritie, malnutritie si foamete

A 38. Institutia internationala este un instrument fundamental al colaborarii multilaterale

A 39. Relatiile STN cu tara lor de origine apar ca relatii între parteneri. Statul intervine pentru a tempera politica economica agresiva a vreunei firme nationale.

A 40. Relatiile dintre STN si statele pe teritoriul carora ele îsi desfasoara activitatea (state-gazda) sunt foarte complexe si diferite, în functie de apartenenta statului-gazda la grupul tarilor dezvoltate sau la acela al tarilor în curs de dezvoltare

A 41. Economia internationala este un sistem complex si global care are trei mari subsisteme: a. structurile de baza (economiile nationale, ca celule de baza ale economiei internationale; diviziunea nationala a muncii si relatiile economice internationale reunite in circuitul economic national); b. ordinea economica internationala; c. problemele globalizate ale economiei mondiale.

A 42. In ceea ce priveste factorii reducerii decalajelor si ai lichidarii subdezvoltarii economice, literatura de specialitate ii clasifica in doua mari grupe: a) factori interni si b) factori externi.

F 43. Studiile arata ca in decursul istoriei populatia mondiala cunoaste o tendinta de descrestere absoluta.

F 44. In prezent, populatia mondiala creste anual cu 70-80 milioane de locuitori, ceea ce demonstreaza ca rata mortalitatii este superioara ratei natalitatii .

A 45. Echilibrul unui sistem ecologic exprima concordanta dintre materia organica si materia anorganica.

A 46. Atunci când presiunile externe depasesc pragul de rezistenta, sistemul ecologic intra în stare de dezechilibru, de criza si se poate prabusi în ansamblu.

F 47. Practica arata ca este mai eficienta refacerea poluarii decât prevenirea mediului poluat.

F 48. Degradarea mediului se datoreste în general influentei a doi factori divergenti, si anume:
a) lipsa unei subdezvoltari economice, saracia, suficienta mijloacelor de aprovizionare cu apa, despaduririle, diferite tipuri de degradare a solului, descresterea populatiei si presiunea acesteia sub diverse forme asupra degradarii mediului înconjurator;
b) amplificarea descresterii activitatii economice, cum ar fi poluarea de origine industriala, agricola, si animala, utilizarea abuziva a apei, utilizarea intensiva a terenurilor agricole etc.

Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
C 49. Premisele formarii economiei internationale sunt:

a. problemele globale, marile descoperiri geografice, aparitia diviziunii internationale a muncii, constituirea pietei internationale s.a.
b. aparitia si dezvoltarea natiunilor, aparitia decalajelor economice, marile descoperiri geografice, prima revolutie industriala, aparitia diviziunii internationale a muncii, constituirea pietei internationale s.a.
c. aparitia si dezvoltarea natiunilor, marile descoperiri geografice, prima revolutie industriala, aparitia diviziunii internationale a muncii, constituirea pietei internationale s.a.
d. aparitia crizelor economice, aparitia decalajelor economice, aparitia diviziunii internationale a muncii, aparitia si dezvoltarea natiunilor, globalizarea s.a.


A 50. O economie nationala se caracterizeaza printr-o serie de indicatori ce o deosebesc de alte economii cum ar fi:
a. structura economiei nationale, nivelul dezvoltarii economice, ritmul cresterii economice, pozitia geografica.
b. structura economiei nationale, extinderea schimburilor economice, ritmul cresterii economice, dezvoltarea fortelor de productie.
c. structura economiei nationale, nivelul dezvoltarii economice, ritmul cresterii economice, cota de export.
d. structura economiei nationale, extinderea schimburilor economice, ritmul cresterii economice, pozitia geografica.


B 51. Care dintre criteriile de analiza comparata a statelor in economia internationala (criterii de clasificare a statelor) reflecta marile decalaje existente in lume si ofera elemente pentru o strategie internationala in favoarea tarilor mai putin dezvoltate ?
a. criteriul mecanismului economic
b. criteriul nivelului de dezvoltare economica
c. criteriul potentialului economic
d. criteriul calitatii vietii


C 52. Elementele componente ale ordinii economice internationale sunt:
a. globalizarea, economiile nationale, tipurile si modelele de diviziune internationala a muncii, mecanismul relatiilor economice internationale, criteriile de analiza comparata a statelor, cadrul institutional, cadrul juridic international.
b. raportul de forte in economia internationala contemporana, globalizarea, mecanismul relatiilor economice internationale, normele si regulile de conduita a statelor in raporturile internationale, relatiile politico-diplomatice, cadrul cultural si social international.
c. starea economiilor nationale, tipurile si modelele de diviziune internationala a muncii, formele relatiilor economice internationale, mecanismul relatiilor economice internationale, cadrul institutional, cadrul juridic international, cadrul cultural si social international.
d. starea economiilor nationale, normele si regulile de conduita a statelor in raporturile internationale, relatiile politico-diplomatice, cadrul institutional, cadrul juridic international, cadrul cultural si social international.


D 53. Factorii interni ai reducerii decalajelor si lichidarii subdezvoltarii economice sunt:
a. crearea unor mecanisme echitabile privind nivelul si evolutia preturilor la marfurile exportate si importate de catre tarile in curs de dezvoltare; acordarea de credite financiare in conditii de favoare in ceea ce priveste nivelul dobanzilor, perioada de gratie si durata de rambursare; accesul liber al tarilor in curs de dezvoltare la tehnologiile adecvate dezvoltarii diferitelor ramuri si sectoare economice si sociale.
b. stimularea investitiilor externe de capital in economia tarilor in curs de dezvoltare; acordarea de catre tarile dezvoltate si organismele internationale de asistenta in formarea si pregatirea de cadre, in elaborarea de studii de oportunitate si fezabilitate;acordarea de asistenta financiara, tehnologica; accesul liber al tarilor in curs de dezvoltare la tehnologiile adecvate dezvoltarii diferitelor ramuri si sectoare economice si sociale.
c. populatia apta de munca si gradul ei de calificare; economiile interne din PIB destinate productiei; nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor; dezvoltarea invatamantului; crearea unor mecanisme echitabile privind nivelul si evolutia preturilor la marfurile exportate si importate de catre tarile in curs de dezvoltare;
d. populatia apta de munca si gradul ei de calificare; economiile interne din PIB destinate productiei; nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor; dezvoltarea invatamantului; asistenta sanitara si imbunatatirea starii demografice; dezvoltarea adecvata si in structuri armonioase a industriei, agriculturii si serviciilor; crearea si dezvoltarea unei infrastructuri materiale care sa favorizeze cresterea economica.


D 54. Ciclul economic de tip Kondratieff este :
a. foarte scurt
b. scurt
c. mediu
d. lung


A 55. Cresterea productiei agricole pe calea extensiva consta in :
a. atragerea in cultura agricola a noi suprafete arabile
b. chimizarea agriculturii
c. mecanizarea agriculturii
d. folosirea de forta de munca calificata


B 56. Criza agroalimentara are un caracter :
a. conjunctural
b. structural
c. unic


A 57. Care organism international are ca scop mobilizarea de resurse financiare, materiale si tehnologice destinate tarilor cu deficit alimentar dar si, uneori, acordarea de ajutoare in produse alimentare ?
a. F.A.O.
b. P.A.M.
c. F.I.D.A.
d. P.N.U.D.


B 58. Criza de materii prime are un caracter:
a. ciclic, global, dinamic
b. structural, global, multidimensional
c. conjunctural, multidimensional
d. global, dinamic, multidimensional


B 59. Dupa care criteriu, procesul de industrializare se poate baza pe industria usoara sau pe industria grea?
a. criteriul participarii la diviziunea internationala a muncii
b. criteriul structurii industriei
c. criteriul gradului de diversificare a productiei industriale
d. criteriul surselor de finantare a investitiilor


D 60. Indicatorii investitiilor pentru prevenirea degradarii mediului fac parte din grupa:
a. indicatorilor potentialului natural al mediului inconjurator
b. indicatorilor mediului natural
c. indicatorilor calitatii mediului inconjurator
d. indicatorilor de reglare a mediului inconjurator


C 61. Aceste taxe sunt introduse de Administratia mediului ambiant, pentru inregistrarea firmelor poluante
a. taxe de utilizare
b. taxe pe produse
c. taxe administrative
d. taxe de diferentiere


C 62. Organismul international al carui obiectiv fundamental il constituie protejarea si ameliorarea mediului este:
a. P.N.U.D.
b. O.N.U.D.I.
c. U.N.E.P.
d. U.N.E.S.C.O.


A 63. Care dintre gruparile deschise de militanti in favoarea conservarii naturii si combaterii poluarii are ca scop promovarea conservarii naturii si aplicarea de programe ecologice vizand prezervarea diversitatii genetice, a celei a speciilor si ecosistemelor, dar si utilizarea rationala a resurselor naturale ?
a. WWF
b. UICN
c. Greenpeace
d. Clubul Sierra


B 64. Carui organ principal al O.N.U ii revine coordonarea eforturilor tarilor membre pentru infaptuirea telurilor social-economice ale Cartei ?
a. Adunarea Generala
b. Consiliul Economic si Social
c. Consiliul de Tutela
d. Consiliul de Securitate


A 65. Aceasta organizatie internationala a stabilit un program de actiune practica in domeniul comertului international, urmarind cresterea exporturilor tarilor in curs de dezvoltare si accelerarea dezvoltarii lor economice.
a. PNUD
b. ONUDI
c. UNCTAD
d. UNIAR


C 66. Cauzele crizei agroalimentare sunt:
a. schimbari radicale în sistemul de distribuire a alimentelor, reorientarea politicilor agrare, formarea si dezvoltarea unor deprinderi corecte de consum, existenta mijloacelor financiare necesare în vederea asigurarii hranei.
b. înfaptuirea reformelor agrare; diversificarea productiei agricole; cooperarea sub diverse forme; armonizarea intereselor nationale cu cele comunitare.
c. factorii naturali, cresterea demografica, starea înapoiata a agriculturii în tarile în curs de dezvoltare, interdependenta cu alte probleme globale, sporirea preturilor la petrol, reformele proprietatii, liberalizarea economiei .
d. stagnarea sau restrângerea activitatilor economice în tarile dezvoltate, diminuarea cererii de produse industriale a tarilor în curs de dezvoltare, noile bariere protectioniste ale comertului mondial


B 67. Cooperarea dintre tarile în curs de dezvoltare si tarile dezvoltate implica o serie de cerinte, printre care:
a. armonizarea si coordonarea politicilor economice în domeniul industrial; adoptarea de masuri pentru sprijinirea proceselor de integrare economica; încheierea de acorduri pe termen lung privind specializarea productiei.
b. consultari asupra disponibilitatilor factorilor de productie si a costurilor acestora; consultari asupra posibilitatilor si conditiilor de investitii; reamplasarea unor capacitati de productie din tarile dezvoltate si crearea unor noi instalatii industriale în tarile în dezvoltare; accesul tarilor în dezvoltare la cunostintele tehnice si tehnologice avansate.
c. promovarea comertului direct între tarile în curs de dezvoltare; constituirea unor aparate institutionale care sa permita consultarea si coordonarea în vederea determinarii unor mai bune conditii de achizitionare a tehnologiilor;
d. dezvoltarea economico-industriala bazata pe substituirea importurilor; dezvoltarea economico-industriala orientata spre promovarea exporturilor;accesul tarilor în dezvoltare la cunostintele tehnice si tehnologice avansate.


A 68. Societatile transnationale (STN) sunt societati bazate pe :
a. o strategie gândita la scara mondiala.
b. realitatea obiectiva a relatiilor economice
c. partenariatul economic
d. existenta obiectiva a politicilor economice ale statelor.


C 69. Acest tip de decalaje sunt caracterizate prin diferenta în marime absoluta între indicatorii de nivel.
a. decalaje cantitative
b. decalaje calitative
c. decalaje absolute
d. decalaje relative


C 70. Cooperarea dintre tarile în curs de dezvoltare si tarile dezvoltate implica o serie de cerinte:
1.consultari asupra disponibilitatilor factorilor de productie si a costurilor acestora; .
2.achizitionarea de cunostinte know-how ;
3.reamplasarea unor capacitati de productie din tarile dezvoltate si crearea unor noi instalatii industriale în tarile în dezvoltare;
4. consultari asupra posibilitatilor si conditiilor de investitii;
5. luarea de credite in conditii foarte avantajoase sau cu dobinda minima;
6. accesul tarilor în dezvoltare la cunostintele tehnice si tehnologice avansate.
Variante:
a. 1+2+3+5
b. 3+4+5+6
c. 1+3+4+6
d. 1+2+5+6
e. nici una


E 71. Enumerati criteriile de clasificare a economiilor nationale:
1.criteriul mecanismului economic ;
2.criteriul indicatorilor specifici calitatii vietii si nivelului de trai;
3.criteriul potentialului economic;
4.criteriul participarii la circuitul economic mondial;
5.criteriul gradului de participare la diviziunea internationala a muncii;
6.criteriul virstei populatiei apte de munca;
7.criteriul calitatii vietii;
8.criteriul valutar-financiar;
9.criteriul nivelului dezvoltarii economice.
Variante:
a. 2+4+5+6+8+9
b. 1+2+4+6+8+9
c. 1+3+4+5+6+8
d. 1+3+4+5+7+9
e. 1+3+5+7+8+9


D 72. Care sunt tipurile de economii nationale dupa criteriul mecanismului economic ?
1.tari cu economie de piata;
2.tari sarace;
3.tari cu economie in tranzitie;
4.tari in curs de dezvoltare;
5.tari dezvoltate;
6.tari cu economie planificata centralizat.

Variante:
a. 1+2+4
b. 2+4+6
c. 2+3+5
d. 1+3+6
e. nici una


B 73. Clasificati economiile nationale dupa criteriul nivelului de dezvoltare economica:
1.tari cu economie de piata;
2.tari dezvoltate;
3.tari cu dezvoltare medie;
4.tari cu economie in tranzitie;
5.tari slab dezvoltate;
6.tari foarte dezvoltate;
7.tari cu economie planificata centralizat;
8.tari in curs de dezvoltare.

Variante:
a. 1+3+4+5+7
b. 2+3+5+6+8
c. 1+3+4+5+8
d. 3+4+5+6+8
e. nici una


A 74. Clasificati economiile nationale dupa criteriul potentialului economic:
1.tari foarte mari;
2.tari mari;
3.tari mijlocii;
4.tari mici;
5.tari foarte mici;
6.tari dezvoltate;
7.tari in curs de dezvoltare;
8.tari in tranzitie;
9.tari cu economie de piata;
10.tari sarace.

Variante:
a. 1+2+3+4+5
b. 6+7+8+9+10
c. nici una


D 75. Enumerati directiile de actiune pentru instaurarea unei noi ordini economice internationale:
1. lichidarea subdezvoltarii, a decalajelor economice, apropierea conditiilor de viata civilizata a tuturor popoarelor;
2. implementarea unui nou sistem de functionalitate si dezvoltare a economiei mondiale;
3. restructurarea sistemului juridic si promovarea larga a unor principii, norme si reguli noi de drept international;
4. crearea unor mecanisme echilibrate ale relatiilor economice internationale;
5. ameliorarea cadrului institutional international;
6. crearea unui nou subsistem al economiei internationale;
7.promovarea unor forme avansate de cooperare economica;
8.restructurarea actualei diviziuni internationale a muncii;
9.crearea de noi organizatii economice internationale avind diferite obiecte de activitate.
Variante:
a. 2+4+5+7+8+9
b. 2+3+4+5+6+9
c. 1+2+4+5+7+8
d. 1+3+4+5+7+8
e. nici una


D 76. Enumerati trasaturile esentiale care caracterizeaza subdezvoltarea economica:
1.nivel foarte scazut al productiei, consumului, acumularii si productivitatii muncii;
2.calitatea vietii este puternic afectata de malnutritie, subnutritie, habitat precar, nivel deplorabil al asistentei medicale si educatiei;
3.aducerea de prejudicii tarilor cu care intra in relatii de colaborare;
4.dinamica economica lenta si crestere demografica accelerata;
5.excedent de forta de munca necalificata sau slab calificata;
6.mecanisme economice interne dezarticulate;
7.crearea de organizatii economice internationale avind obiecte de activitate care nu ajutau tarilor sarace;
8.tarile respective constituie piete de desfacere pentru tarile dezvoltate;
9.grad ridicat de indatorare fata de strainatate;
10.dependenta unilaterala economica si uneori si politica fata de tarile dezvoltate;
11.restructurarea diviziunii internationale a muncii;
12.structuri sociale arhaice;
13.structuri economice inapoiate bazate in special pe agricultura, industria extractiva si produse semifabricate;

Variante:
a. 1+2+3+5+7+8+10+11+12+13
b. 2+4+5+6+8+9+10+11+12+13
c. 1+3+5+6+7+9+10+11+12+13
d. 1+2+4+5+6+8+9+10+12+13
e. nici una


C 77. Care sunt principalele probleme globale cu care se confrunta in prezent economia internationala?
1. problema energiei
2. problema ratei mortalitatii la scara planetara
3.problemele demografice si demo-economice
4. problema alimentatiei in lume
5. problema ecologica si a mediului ambiant
6. problemele modului tehnic de productie, tipului de crestere economica si modelelor de dezvoltare economica
7. problemele stiintei si tehnologiei, accesului la tehnologiile noi, de varf, si transferului de tehnologie
8. problema numarului mare de persoane care sunt repartizate la un pat de spital si la fiecare medic in parte
9. problemele restructurarii diviziunii internationale a muncii si mecanismele relatiilor economice internationale
10. problema cursei inarmarilor si dezarmarii, a raporturilor politico-militare in lume
11. problema democratizarii organizatiilor economice internationale si cadrului juridic international
12. problema patrimoniului comun al umanitatii
13. problema materiilor prime
14. problema virstei medii a populatiei care este in crestere
15. problemele decalajelor economice, subdezvoltarii si datoriei externe
Variante:
a. 1+2+4+5+6+7+9+11+12+13+14+15
b. 2+4+5+7+9+12+14+15
c. 1+3+4+5+6+7+9+10+11+12+13+15
d. 1+3+5+7+9+10+12+13+14+15
e. 1+4+5+10+12+13


B 78. Care sunt formele de manifestare a crizei demo-economice?
1.cresterea natalitatii in tarile dezvoltate ale lumii
2. reducerea absoluta a populatiei in multe tari dezvoltate
3. mari dezechilibre in balanta de plati externe a tarilor lumii
4. existenta multor locuri vacante pentru care nu exista forta de munca adecvata din punctul de vedere al calificarii, varstei, sexului etc.
5. migrarea internationala a fortei de munca
6. dezechilibrul dintre natalitate si mortalitate in multiple zone ale lumii
7. somajul total, partial sau lent
8. cresterea numarului de populatie slab calificata profesional
9. explozia demografica in tarile in curs de dezvoltare
Variante:
a. 1+3+5+7+8+9
b. 2+4+5+6+7+9
c. 1+2+3+5+7+9
d. 2+3+4+5+7+9
e. nici una


B 79. Ordinea economica internationala, fiind o parte componenta si complexa a economiei internationale ea exprima si reglementeaza:
a. o necesitate obiectiva determinata de factori reali
b. legaturile si interconexiunile elementelor componente ale economiei internationale



A 80. In prezent asistam la dezvoltarea procesului de mondializare sau globalizare economica, frontierele comerciale devin permeabil sub forme variabile prin :
1) comertul international ;
2) institutiile internationale ;
3) metode administrative ;
4) schimbul reciproc de servicii
Variante:
a. 1+2+4
b. 2+ 3+4
c. 1+ 2+3
d. toate
e. nici una


A 81. Sporirea productiei agricole cunoaste doua cai :
a. calea extensiva si calea intensiva
b. calea intensiva si calea de dezvoltare
c. calea extensiva si calea de dezvoltare


C 82. Populatia mondiala reprezinta una din problemele de baza ale studiului economiei internationale, deoarece de starea populatiei depind in mare sau mica masura celelalte probleme globale, cum ar fi :
1) alimentatia si energia
2) mediul inconjurator
3) cresterea demografica
4) resursele naturale
5) cresterea demo-economica
Variante :
a. 1, 3, 5
b. 1, 2, 3
c. 1, 2, 4
d. 2, 4, 5
e. nici una


C 83. Care sunt cauzele crizei de materii prime si resurse energetice ?
a) consumul foarte mare de materii prime, preponderent de catre tarile in curs de dezvoltare
b) mentinerea in continuare a diviziunii internationale sectoriale
c) risipa mare si indelungata de resurse, cu deosebire in tarile dezvoltate
d) descurajarea indelungata a utilizarii unor inovatii tehnologice indreptate catre economisirea de resurse
e) trecerea la un alt tip de diviziune internationala a muncii
f) lipsa unor tehnici adecvate de purificare si protejare a mediului
g) cursa inarmarilor
h) caracterul limitat si in prag de epuizare al unor resurse
i) lipsa unor metode eficiente de marketing pentru promovarea produselor pe piata
j) prabusirea sistemului colonial si afirmarea dreptului suveran al statului asupra resurselor naturale
k) mentinerea in functionare a unor industrii mari consumatoare de materii prime de baza
l) promovarea unor tipuri de tehnologii energo si materialofage
Variante:
a. a+c+d+f+g+h+j+l
b. a+b+c+e+g+h+i+k
c. b+c+d+f+g+h+j+l
d. a+d+e+g+h+i+k+l
e. toate


D 84. Care sunt caile de protejare a mediului ?
1.exploatarea judicioasa a resurselor naturale
2.apararea si conservarea padurilor
3. aplicarea unor taxe de poluare fabricilor care sunt mari producatoare de bunuri de consum
4. utilizarea rationala a ingrasamintelor chimice, erbicidelor sau pesticidelor
5. stabilirea de standarde ecologice privind nivelul de poluare admis
6. impunerea unor reglementari pe plan international privind sanctionarea poluatorilor
7. creearea si utilizarea de tehnologii antipoluante
8. actiuni de educatie ecologica a publicului
9. combaterea eroziunii solului
10.infiintarea unor organisme la nivel international de monitorizare a nivelului de poluare din atmosfera
11.prelucrarea sau reciclarea stiintifica a reziduurilor si deseurilor
Variante:
a. 1+3+4+6+7+8+9+11
b. 1+3+5+6+7+9+10+11
c. 2+4+5+6+7+9+10+11
d. 1+2+4+5+7+8+9+11
e. toate


E 85. Care sunt criteriile de clasificare a organizatiilor internationale?
1. criteriul numarului membrilor
2. criteriul zonei geografice
3. criteriul principiilor de drept pe baza carora functioneaza
4. criteriul naturii juridice a membrilor
5. criteriul calitatii membrilor
6. criteriul domeniului de activitate
7 criteriul statutului relatiilor cu O.N.U.
Variante:
a. 1+3+5
b. 2+4+6
c. 1+3+5
d. 2+4+6
e. toate


C 86. Enumetati tipurile de organizare a societatilor transnationale:
1. filialele au o libertate totala
2. filialele au o cvasilibertate
3. filialele au o libertate redusa
4. filialele tin de societatea - mama numai din punctul de vedere al finantarii
5. filialele au o libertate redusa numai la aspectul de resurse umane
6. filialele nu au nici un fel de libertate de actiune si sunt in totalitate conduse de catre societatile-mama
Variante:
a. 1+3+4+5+6
b. 3+4+6
c. 1+2+3
d. toate


E 87. Care sunt politicile de gestionare a resurselor naturale?
1.economisirea resurselor prin promovarea progresului tehnic, prin perfectionarea tehnologiilor de prelucrare;
2. intensificarea eforturilor în domeniul cercetarilor geologice;
3. dezvoltarea tehnologiei extractiei si înnobilarii mineralelor;
4. îmbunatatirea proprietatilor unor înlocuitori a caror producere solicita o cantitate mai mica de energie;
5. extinderea activitatilor de reciclare a materialelor;
6. masuri economice si legislative care sa stimuleze prelungirea vietii utile a bunurilor si materialelor.
Variante:
a. 1+3+6
b. 2+4+5
c. 1+2+6
d. 3+4+5
e. toate


C 88. Care sunt strategiile de dezvoltare economica si industriala a tarilor în curs de dezvoltare?
1. dezvoltarea economico-industriala bazata pe substituirea importurilor;
2. dezvoltarea economico-industriala orientata spre promovarea exporturilor;
3. dezvoltarea economico-sociala bazata pe promovarea importurilor si a exporturilor
Variante:
a. 3
b. 1+3
c. 1+2
d. nici una
e. toate


B 89. Care sunt criteriile de la care trebuie sa se porneasca pentru determinarea continutului si sferei de actiune a organizatiilor internationale?
reprezentarea pe care o realizeaza;
obiectul activitatii;
gradul de universalitate;
4. sfera de actiune;
5. tipul de activitate desfasurata
Variante:
a. 3+4+5
b. 1+2+3
c. 1+3+5
d. nici una


D 90. Colaborarea internationala în domeniul protectiei mediului ambiant si-a gasit expresia, printre altele, în conventii, programe si organisme nationale si internationale, conferinte mondiale, precum:
1.ONU - Conferinta mondiala de la Stockholm din anul 1972- Declaratia si Planul mondial de actiune privind mediul ambiant.
2.Fondul Monetar International - conventiile , programele si organismele nationale si internationale, conferintele mondiale afiliate.
3.UNEP - Programul Natiunilor Unite pentru Mediu, organism coordonator al activitatilor desfasurate în alte organisme si institutii specializate ale ONU - FAO, UNESCO, ONUDI, OIM.
4.Sistemul mondial de supraveghere continua a mediului (GEMS).
5.Sistemul international de referinta (INFOTERRA).
6. Banca Mondiala - Programul Banci Mondiale pentru protectia mediului ambiant din anul 2006
7.Organizatii internationale neguvernamentale.
8.UICN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii), Fundatia Mondiala pentru Natura - WWF, Greenpeace .
9.Organizatia Natiunilor Unite pentru dezvoltarea si pretectia mediului .
Variante:
a. 1+3+5+6+7+8
b. 1+2+4+6+8+9
c. 2+4+5+7+8+9
d. 1+3+4+5+7+8
e. toate


E 91. Cooperarea dintre tarile în curs de dezvoltare si tarile dezvoltate implica o serie de cerinte, dupa cum urmeaza:
consultari asupra disponibilitatilor factorilor de productie si a costurilor acestora;
consultari asupra posibilitatilor si conditiilor de investitii;
reamplasarea unor capacitati de productie din tarile dezvoltate si crearea unor noi instalatii industriale în tarile în dezvoltare;
4.accesul tarilor în dezvoltare la cunostintele tehnice si tehnologice avansate.
Variante:
a. 2+3+4
b. 1+2+3
c. 1+3+4
d. nici una
e. toate


D 92. Care sunt strategiile de dezvoltare economica si industriala la nivel subregional si interregional?
1. promovarea comertului indirect între tarile în curs de dezvoltare;
2. constituirea unor aparate constitutionale care sa permita consultarea si coordonarea în vederea determinarii unor mai bune conditii de achizitionare a tehnologiilor;
3. armonizarea si coordonarea politicilor economice în domeniul comercial;
4. adoptarea de masuri si tehnici pentru sprijinirea proceselor de cooperare economica internationala;
5. încheierea de acorduri pe termen scurt si mediu privind specializarea productiei.
Variante:
a. 1+2+3+4
b. 1+3+4+5
c. toate
d. nici una


D 93. Cooperarea dintre tarile în curs de dezvoltare si tarile dezvoltate implica o serie de cerinte:
consultari asupra disponibilitatilor factorilor de productie si a costurilor acestora;
consultari asupra posibilitatilor si conditiilor de investitii;
reamplasarea unor capacitati de productie din tarile dezvoltate si crearea unor noi instalatii industriale în tarile în dezvoltare;
4. accesul tarilor în dezvoltare la cunostintele tehnice si tehnologice avansate;
5. consultari asupra conditiilor de creare a unor programe de ajutor reciproc;
6. accesul tarilor sarace la programele internationale de intr-ajutorare.
Variante:
a. 1+3+4+6
b. 2+3+5+6
c. 1+3+5+6
d. 1+2+3+4
e. toate


B 94. Premisele si procesul formarii economiei internationale sunt strins legate intre ele de :
a. cadrul juridic international, adincirea diviziunii internationale a muncii, dezvoltarea relatiilor economice internationale, diversificarea mecanismelor relatiilor economice internationale, aparitia unei noi ordini a economiei internationale, cresterea importantei ordinii economice internationale in functionarea economiei internationale
b. marile descoperiri geografice, aparitia diviziunii internationale a muncii, revolutia industriala, constituirea pietei internationale, aparitia si dezvoltarea natiunilor si statelor nationale, transformarea unor relatii economice internationale izolate in fluxuri economice internationale


A 95. Componentele economiei internationale sunt :
a. economiile nationale; diviziunea internationala a muncii; circuitul economic mondial
b. circuitul economic mondial; problemele globale ale omenirii ; economiile nationale
c. ordinea economica internationala; problemele globale, sectoriale si conjuncturale; structurile economice de baza
d. economiile nationale; ordinea economica internationala; problemele globale ale economiei mondiale


A 96. Care sunt criteriie de analiza comparata a economiilor nationale ale statelor lumii?
a. criteriul valutar-financiar, criteriul mecanismului economic, criteriul calitatii vietii, criteriul nivelului de dezvoltare economica, criteriul gradului de participare la diviziunea internationala a muncii, criteriul potentialului economic;
b. criteriul potentialului economic, criteriul riscului de tara, criteriul mecanismului valutar-financiar, criteriul gradului de participare la circuitul economic mondial, criteriul nivelului de trai material, criteriul venitului national ;
c. criteriul calitatii vietii, criteriul nivelului de dezvoltare economica, criteriul potentialului economic, criteriul riscului de tara, criteriul mecanismului valutar-financiar,criteriul venitului national;


B 97. Dupa criteriul mecanismului economic, se deosebesc:
a. tari dezvoltate, tari in curs de dezvoltare si tari sarace;
b. tari cu economie de piata, tari cu economie planificata centralizat si tari cu economie in tranzitie.


A 98. Dupa criteriul nivelului dezvoltarii economice, se deosebesc:
a. state foarte dezvoltate, state dezvoltate, state cu o dezvoltare medie, state în curs de dezvoltare si state subdezvoltate;

b. state foarte mari, state mari, state mijlocii, state mici, state foarte mici.


B 99. Care sunt tipurile si modelele de specializare internationala?
a. intraramura, organica, tehnica, intersectoriala, interramura;
b. organologica, intersectoriala, interramura, tehnologica, intraramura;
c. tehnica, organologica, intraramura, interramura, sectoriala.

A 100. Care sunt formele de colaborare economica?
a. privata, guvernamentala, bilaterala, multilaterala;
b. publica, privata, mixta, neguvernamentala;
c. guvernamentala, neguvernamentala, publica, privata.


B 101. Care sunt mecanismele economice internationale?
a. mecanismul financiar, mecanismul valutar, mecanismul relatiilor economice internationale, mecanismul preturilor, mecanismul comercial, mecanismul contabil;
b. mecanismul valutar, mecanismul economic, mecanismul financiar, mecanismul contabil, mecanismul relatiilor economice internationale, mecanismul preturilor;
c. mecanismul relatiilor economice internationale, mecanismul preturilor, mecanismul transferului de tehnologie, mecanismul comercial, mecanismul transporturilor,mecanismul contabil;
d. mecanismul transferului de tehnologie, mecanismul comercial, mecanismul financiar, mecanismul valutar, mecanismul turistic, mecanismul transporturilor;


A 102. Ciclurile economice, dupa durata lor, sunt de mai multe feluri:
a. cicluri scurte ; cicluri medii sau "decenale"; cicluri lungi , "seculare" sau de tip Kondratieff
b. cicluri scurte ; cicluri medii sau "decenale"; cicluri lungi sau ,,multiseculare".
c. cicluri scurte de tip Kondratieff; cicluri medii sau decenale, cicluri lungi sau seculare si cicluri foarte lungi sau inflationiste.


B 103. Trasaturile de baza ale crizei economice internationale contemporane sunt:
a. criza economica internationala are un caracter unilateral, are un caracter international, are un caracter transfrontalier, are un caracter de multilateralism si se resfringe asupra tuturor popoarelor lumii;
b. criza economica internationala are un caracter planetar, are un caracter structural, are un caracter complex, se impleteste, este conditionata si se rasfringe asupra relatiilor politice si strategico-militare internationale;
c. criza economica internationala are un caracter politico-economic, are un caracter mondial, are un caracter dinamic, este structurala si se repercuteaza asupra tuturor relatiilor diplomatice ale statelor lumii.


B 104. Principalii factori care influenteaza dinamica demografica sunt:
a. stabilizarea cresterii demografice, tendintele de stabilizare demografica, politica demografica a statelor, evolutia structurii pe virsta a polpulatiei, factorii demografici
b. conditiile naturale de viata, sporirea sperantei de viata, politica demografica a statelor, evolutia structurii pe virsta a polpulatiei, nivelul de cultura si educatie, nivelul de trai material.
c. nivelul de cultura si educatie, habitatul, evolutia structurii pe sexe a populatiei, sporirea ritmului de crestere economica, factorii ecologici, factorii demografici.


D 105. Legitatile mondoeconomice sunt:
1. transnationalizarea vietii economice mondiale
2. integrarea economica internationala
3. cresterea importantei ordinii economice internationale in functionarea economiei internationale
4. adincirea diviziunii internationale a muncii
5. crearea unui nou sistem relational al ordinii economice internationale la scara planetara
6. diversificarea relatiilor economice in cadrul circuitului economic mondial
7. cresterea interdependentelor economice internationale
8. dezvoltarea economica si politica inegala a statelor
9. crearea de mutatii social-politice, economice si tehnologice la scara mondiala
Variante:
a. 1,2,4,6,7,9
b. 2,3,5,6,7,9
c. 1,3,4,5,7,8
d. 2,3,4,6,7,8


B 106. Categoriile mondeconomice centrale, fundamentale, care se afla intr-o strinsa interdependenta sunt:
1. ordinea economica internationala
2. economia nationala
3. mecanismele economice internationale
4. diviziunea internationala a muncii
5. cadrul juridic si institutional international
6. circuitul economic international
7. relatiile economice, politice, sociale internationale
8. verigile de baza ale unei economii nationale
Variante:
a. 3,4,7,8
b. 1,4,6,7
c. 1,2,4,6
d. 2,4,6,8


A 107. Care sunt tendintele fundamentale in economia internationala contemporana?
1. cresterea interdependentelor economice internationale
2. desfasurarea unei revolutii tehnico-stiintifice fara precedent in istorie
3. impactul pe care il au tranzactiile comerciale contemporane in derularea afacerilor
4. schimbarea raportului de forte in economia internationala contemporana
5. cresterea nivelului de dezvoltare economica in multe tari civilizate ale lumii
6. aparitia si dezvoltarea tendintei de institutionalizare a relatiilor economice internationale
7. cresterea importantei schimburilor economice externe pentru dezvoltarea economica a fiecarui stat
8. ritmul de crestere a productiei il devanseaza pe cel al comertului
9. ponderea comertului exterior in productia nationala are o tendinta de scadere
10.are loc procesul de mondializare economica
11.aparitia unor profunde decalaje economice internationale care despart lumea in tari bogate si tari sarace
12. aparitia unor diferite tipuri de crize economice internationale, dezechilibre, instabilitate si riscuri multiple
Variante:
a. 1,2,4,6,7,10,11,12
b. 1,3,5,7,8,9,10,12
c. 1,3,4,5,8,9,11,12
d. 2,3,4,5,6,7,8,12


B 108. In clasificarea statelor in cele trei grupe de state - economie de piata, economie planificata centralizata si economie in tranzitie - se utilizeaza o serie de indicatori cum sunt:
1. nivelul ratei oficiale a scontului;
2. nivelul taxelor vamale;
3. ponderea venitului national vehiculat (atras si redistribuit) prin bugetul de stat;
4. nivelul dezvoltarii economico-sociale;
5. pirghiile de influentare a preturilor;
6. masurile de criza economica, sociala si politica;
7. marimea fondurilor pentru rescontare;
8.plafoanele bancare la depozitele obligatorii;
9. salariul mediu brut pe economie;
10.criteriul ratei dobinzii.
Variante:
a. 2,4,6,8,9,10
b. 1,2,3,5,7,9
c. 1,3,5,6,8,10
d. 2,4,7,8,9,10


A 109. Indicatorii de masurare ai criteriului nivelului de dezvoltare economica sunt variati, dar cei mai importanti sunt:
1. randamentele agricole la hectar sau pe o persoana ocupata in agricultura;
2. productia nationala totala;
3.valoarea adaugata in industria prelucratoare pe locuitor;
4.consumul de energie pe locuitor sau la 1 dolar productie;
5. exporturile din total productie nationala;
6. structura pe ramuri a productiei si serviciilor;
7. productivitatea in diferite ramuri economice;
8. PIB/locuitor;
9. gradul de alimentatie al populatiei;
10.criteriul calitatii vietii.
Variante:
a. 1,3,4,6,7,8
b. 2,3,5,7,9,10
c. 1,3,5,6,7,8
d. 1,4,7,8,9,10


C 110. Pentru a avea o imagine a potentialului economic al unui stat pot fi utilizati citiva indicatori partiali, cum sunt:
1.exporturile;
2.importurile;
3.populatia si suprafata;
4.productia nationala totala;
5.indicele PIB pe locuitor.
Variante:
a. 2,4,5
b. 1,3,5
c. 1,3,4
d. 1,2,5


B 111. Dintre indicatorii care masoara si caracterizeaza criteriul calitatii vietii, cei mai semnificativi sunt :
1.ponderea stiutorilor de carte in totalul populatiei adulte;
2.ponderea elevilor si studentilor in populatia de virsta scolara;
3.gradul de poluare a apei si aerului in aglomerrrile urbane;
4.consumul de legume si fructe pe an ;
5. PIB pe locuitor;
6. ponderea populatiei de pensionare in total populatie;
7. gradul de alimentatie a populatiei ;
8.suprafata locuibila pe un locuitor;
9.accesul la apa potabila;
10.numarul de locuitori care revin in medie pentru un pat in spitale si pentru un medic;
11.aspectul calitatii vietii.
Variante:
a. 2,3,5,6,7,8,11
b. 1,2,3,7,8,9,10
c. 1,2,4,5,8,9,11
d. 1,3,4,6,8,10,11


D 112. Indicatorii de masurare a gradului de participare a statelor la circuitul economic international sunt :
1.structura fizica a exporturilor si importurilor;
2.evolutia indicelui raporturilor de schimb ;
3.valoarea comertului exterior pe locuitor;
4.PIB pe locuitor;
5.structura pe ramuri a productiei si serviciilor;
6.situatia balantei comerciale si de servicii;
7.cota exportului din productia nationala;
8.productivitatea in diferite ramuri economice;
9.structura geografica a comertului exterior;
10.nivelul ratei scontului;
11.nivelul taxelor vamale;
12.salariul minim pe economie.
Variante:
a. 1,3,4,6,8,10,12
b. 2,4,5,6,7,9,12
c. 3,5,6,7,9,10,11
d. 1,2,3,6,7,9,11


A 113.
Pentru catalogarea statelor lumii in functie de criteriul valutar-financiar sunt utilizati indicatori variati, printre care :
1.balanta capitalului ;
2.nivelul taxelor vamale;
3.serviciul datoriei externe;
4.lichiditatea monetara externa a statului;
5.nivelul ratei oficiale a scontului;
6.situatia balantei creantelor si obligatiilor externe;
7.rezervele valutare ale statului;
8.balanta bunurilor si serviciilor;
9.plafoanele bancare la depozitele obligatorii;
10.solvabilitatea si clasa de risc a tarii din punctul de vedere al investitorilor straini.
Variante:
a. 1,3,4,6,7,10
b. 1,4,5,7,8,10
c. 2,3,5,8,9,10
d. 1,3,5,6,8,10


B 114. Care sunt elementele componente ale ordinii economice internationale?
1. mecanismul relatiilor economice internationale
2. circuitul economic mondial
3. tipurile si modelele de diviziune internationala a muncii
4. cadrul juridic international
5. potentialul economic al tarilor lumii
6. formele relatiilor economice internationale
7. caracterul istoric al relatiilor interstatale
8. cadru institutional
9. starea economiilor nationale
10. modificarile in directia progresului istoric
11. cadrul cultural si social international
Variante:
a. 1,2,3,6,7,9,10
b. 1,3,4,6,8,9,11
c. 1,3,5,7,8,10,11
d. 2,3,4,6,8,9,11


C 115. Care sunt elementele componente ale cadrului juridic international?
1. reglementari
2. conjuncturi
3. tratate
4. organisme
5. norme
6. legitati
7. conventii
8. articole
9. publicatii
10. acorduri
11. principii
Variante:
a. 2,4,5,6,8,11
b. 3,4,6,7,9,10
c. 1,3,5,7,10,11
d. 1,2,6,8,9,10


B 116. Care sunt caile si directiile de edificare a unei noi ordini economice internationale?
1. crearea unor mecanisme echilibrate ale relatiilor economice internationale ;
2. restructurarea actualei diviziuni internationale a muncii;
3. promovarea largt a unor principii, norme si reguli noi de drept international ;
4. ameliorarea cadrului institutional international;
5. apropierea conditiilor de viata civilizata a tuturor popoarelor ;
6. clasificarea problemelor si crizelor contemporane;
7. promovarea unor forme avansate de cooperare economica;
8. ameliorarea cadrului social-cultural si politic international;
9. lichidarea subdezvoltarii si a decalajelor economice;
10. restructurarea sistemului juridic .
Variante:
a. 1,2,4,5,6,7,8,10
b. 1,2,4,5,7,9,8,10
c. 1,2,3,4,5,7,9,10
d. 2,4,5,6,7,8,9,10


B 117. Care sunt coordonatele procesului de instaurare a unei noi ordini economice internationale?
1. ordinea internationala are un caracter mondial, planetar;
2. procesul de instaurare a unei noi ordini economice internationale este de natura subiectiva;
3. instaurarea noii ordini internationale are un caracter constient ;
4. noua ordine economica internationala este o cerinta a progresului ;
5. noii ordini economice internationale i se impune un anumit trend liniar ;
6. instaurarea ordinii internationale are un caracter procesual;
7. procesul de creare a noii ordini internationale este indisolubil legat de diviziunea nationala muncii si de circuitul economic national;
8.ordinea internationala are un caracter multidimensional;
9. instaurarea noii ordini internationale presupune mutatii radicale in ordinea nationala si internationala;
10. ordinea internationala are un caracter istoric, dinamic, evolutiv;
11. procesul instaurarii noii ordini economice internationale trebuie sa se realizeze in mod democratic.
Variante:
a. 2,3,4,5,6,7,9,10
b. 1,3,4,6,8,9,10,11
c. 1,3,5,7,8,9,10,11
d. 1,2,3,4,6,7,8,10


D 118. Printre factorii interni ai reducerii decalajelor si lichidarii subdezvoltarii mentionam:
1. dezvoltarea adecvata si în structuri armonioase a industriei si agriculturii, a comertului intern si extern si a altor servicii;
2. populatia apta de munca si gradul ei de calificare;
3. asistenta sanitara si imbunatatirea starii demografice;
4. economiile interne din P.I.B. destinate productiei ;
5. populatia in virsta de 18 de ani din total populatie si aportul ei la productivitatea muncii;
6. crearea si dezvoltarea unei infrastructuri materiale care sa favorizeze cresterea economica;
7. dezvoltarea adecvata a politicilor si metodologiilor micro-economice;
8. economiile externe din P.N.B. destinate productiei;
9. nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor in economie si in societate;
10. dezvoltarea invatamintului si gradul de cuprindere a populatiei de virsta scolara in forme cerute de dezvoltarea social-economica.
Variante:
a. 1,2,4,6,7,8,9
b. 2,4,5,6,8,9,10
c. 1,2,3,5,7,8,9
d. 1,2,3,4,6,9,10


A 119. Factorii externi ai dezvoltarii, reducerii decalajelor si lichidarii subdezvoltarii sunt:
1. accesul liber al tarilor in curs de dezvoltare la tehnologiile adecvate dezvoltarii diferitelor ramuri si sectoare economice si sociale;
2. dezvoltarea adecvata si in structuri armonioase a industriei si agriculturii, a comertului intern si extern si a altor servicii;
3. crearea unor mecanisme echitabile privind nivelul si evolutia preturilor la marfurile exportate si importate de catre tarile in curs de dezvoltare;
4. acordarea de credite financiare in conditii de favoare in ceea ce priveste nivelul dobinzilor, perioada de gratie si durata de rambursare;
5. acordarea de asistenta financiara, tehnologica si alimentara nerambursabila;
6. nivelul dezvoltarii stiintei si tehnologiei si gradul aplicarii lor in economie si in societate;
7. stimularea investitiilor externe de capital in economia tarilor in curs de dezvoltare;
8. crearea si dezvoltarea unei infrastructuri materiale care sa favorizeze cresterea economica;
9. crearea conditiilor de debuseu pentru marfurile produse si exportate de catre tarile in curs de dezvoltare pe pietele tarilor dezvoltate;
10. indicele de devansare al tarilor in curs de dezvoltare trebuie sa fie superior decalajului relativ si, deci, se va realiza conditia de reducere si a decalajelor absolute.
Variante:
a. 1,3,4,5,7,9
b. 2,4,6,8,9,10
c. 1,3,5,7,9,10
d. 2,4,6,7,8,9


C 120. Principalele trasaturi ale problemelor globale ale economiei internationale sunt urmatoarele:
1. au un caracter major, vital, decisiv pentru progresul national si international al popoarelor;
2. pot fi solutionate numai prin schimbari radicale, prin restructurarea in profunzime a economiilor nationale si a relatiilor economice internationale;
3. nu pot fi solutionate prin forta sau dictat, ci numai prin cooperare internationala, prin gasirea de solutii reciproc avantajoase tuturor statelor;
4. pot fi solutionate numai prin mutatii la nivelul restructurarii diviziunii internationale a muncii si mecanismelor relatiilor economice internationale;
5. au un caracter mondial, global, planetar, international care afecteaza negativ toate statele lumii;
6. pot fi solutionate numai datorita democratizarii organizatiilor economice internationale si a cadrului juridic international;
7. nu pot fi solutionate de un numar restrins de state, ci numai cu participarea tuturor statelor;
8. se afla in stare de criza, in stare conflictuala, critica.
Variante:
a. 1,3,5,6,7,8
b. 2,3,4,5,6,8
c. 1,2,3,5,7,8
d. 1,2,4,5,7,8


D 121. Clasificati crizele economice internationale sectoriale:
1. crize cu caracter ciclic;
2. crize neciclice:
3.conjuncturale ;
4. structurale;
5. unice;
6. perpetue;
7. de sistem.
Variante:
a. 1+3+5+7
b. 2+3+5+6
c. 1+2+3+5
d. 1+2+3+4
e. 4+5+6+7


A 122. Echilibrul ecologic national, zonal si mondial a devenit o problema globala a economiei internationale ca urmare a urmatoarelor cauze:
1. criza ecologica;
2. interdependenta dintre tari;
3.criza energetica;
4. criza de materii prime.
Variante:
a. 1+2
b. 1+3+4
c. 2+3
d. nici una
e. toate


E 123. Formele de manifestare a crizei ecologice sunt urmatoarele:
1.poluarea mediului;
2.depozitele acide;
3.criza apei;
4. o tendinta periculoasa de despadurire;
5.o înrautatire a diversitatii biologice.
Variante:
a. 1+2+3
b. 3+4+5
c. 1+3+5
d. 2+4+5
e. toate


C 124. Care sunt cauzele reducerii diversitatii biologice ?
1. deprecierea faunei
2.supraexploatarea resurselor
3.cresterea accentuata a capturilor marine
4.poluarea prin substante chimice
5.restrângerea suprafetelor de habitat biologic
6.topirea ghetarilor
Variante:
a. 1+2+4+6
b. 2+3+5+6
c. 2+3+4+5
d. 1+3+5+6
e. toate


C 125. Factorii poluarii sunt, în principal,urmatorii:
1. bioxidul de sulf
2. oxidul de azot
3. bioxidul de azot
4. bioxidul de carbon
5. dioxidul de sulf
6. oxidul de carbon
Variante:
a. 2+3+5
b. 1+4+6
c. 1+2+3
d. 1+4+5
e. toate


E 126. Care sunt caile de protejare a mediului ambiant?
1. exploatarea judicioasa a resurselor naturale,
2. utilizarea rationala a îngrasamintelor chimice,
3. combaterea eroziunii solului,
4. utilizarea rationala a erbicidelor sau pesticidelor,
5. prelucrarea si reciclarea stiintifica a reziduurilor si deseurilor,
6. apararea si conservarea padurilor,
7. stabilirea de standarde ecologice privind nivelul de poluare admisibil,
8. actiuni de educatie ecologica a publicului,
9. crearea si utilizarea de tehnologii antipoluante.
Variante:
a. 1+2+5+7+9
b. 1+3+5+6+8
c. 1+2+3+5+7
d. 1+4+5+7+9
e. toate


E 127. Cea mai raspândita forma a crizei ecologice, poluarea mediului, are urmatoarele cauze : 1.dezvoltarea industriilor si tehnologiilor poluante,
2.urbanizarea necontrolata,
3.exploatarea nerationala a resurselor naturale,
4.neglijenta,
5.accidentele .
a. 1+2+3
b. 2+4+5
c. 3+4+5
d. 1+3+5
e. toate


E 128.
Indicatorii care exprima esenta fenomenelor complexe ale mediului înconjurator sunt urmatorii:
1. Indicatorii cadrului natural si geografic al mediului,
2.Indicatorii potentialului natural al mediului înconjurator,
3.Indicatorii mediului natural, transformat de om,
4.Indicatorii entropici ai mediului înconjurator,
5.Indicatorii calitatii mediului înconjurator,
6.Indicatorii de reglare a mediului înconjurator.
Variante:
a. 1+4+5+6
b. 2+3+5+6
c. 1+3+4+6
d. 1+2+4+5
e. toate


E 129. Care sunt functiile majoritatii organizatiilor economice internationale ?
1. culegerea si prelucrarea de informatii si schimbul reciproc de informatii;
2. elaborarea de studii si cercetarii proprii din domeniul respectiv de activitate;
3. întocmirea de proiecte de acorduri, conventii, recomandari sau hotarâri;
4. elaborarea unor norme de conduita, comportament si actiune din domeniul de activitate al organizatiei;
5. mobilizarea si coordonarea eforturilor si resurselor puse la dispozitie de membri în scopul atingerii unor obiective concrete;
6. elaborarea de programe generale sau speciale de activitate în domeniul specific etc.
Variante:
a. 1+3+5+6
b. 2+4+5+6
c. 1+2+4+5
d. 1+2+5+6
e. toate


E 130.Organizatiile economice internationale se particularizeaza prin unele caracteristici de baza, cum ar fi:
1) pluralismul membrilor organizatiei.
2) stabilitatea functionarii organizatiei,
3) existenta unui organ permanent,
4) domeniul de activitate sa prezinte interese reale.
5) organizatia economica internationala se constituie pe baze voluntare,
6) adoptarea unor documente de constituire,
7) existenta unor mecanisme de adoptare a deciziilor si de functionare.
8) organizatiile economice internationale nu au scop lucrativ,
9) convenirea de catre parteneri a surselor de finantare a activitatii organizatiei.
Variante:
a. 1+3+5+7
b. 2+4+5+8
c. 1+4+6+9
d. 2+3+4+5
e. toate

Completion
Complete each sentence or statement.

131. Economia internationala poate fi definita ca totalitatea economiilor nationale ale statelor lumii, legate între ele prin ansamblul relatiilor economice internationale generate de participarea obiectiv necesara a statelor lumii la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic international, bazate pe o ordine economica internationala specifica unei anumite etape istorice si care se dezvolta în contextul unor probleme globale si sectoriale internationale si al unei conjuncturi economice internationale date.


132. Ordinea economica internationala este un subsistem al economiei internationale si are functia principala de a asigura dezvoltarea si functionalitatea economiei internationale si, implicit, a economiilor nationale.
133. organizatiile economice internationale constituie in prezent o importanta componenta a economiei internationale, fiind chemate sa contribuie la dezvoltarea intelegerii si colaborarii intre state.

134. Ecodezvoltarea reprezinta o noua strategie de dezvoltare a economiei mondiale, care are drept scop imbunatatirea calitatii vietii si protejarea naturii, in paralel cu mentinerea unor ritmuri de crestere economica relativ inalte.

135. Criza demo-economica consta in dezechilibrele si rupturile care au aparut intre populatie, pe de o parte, si resursele de forta de munca, resursele alimentare, de materii prime, de mediu si investitii, pe de alta parte.

136. Strategiile nationale de dezvoltare reprezinta un ansamblu de obiective, surse si masuri privind valorificarea factorilor interni si externi ai dezvoltarii.

137. La nivel national si mondial, starea alimentatiei determina stabilitatea economica , politica si culturala.


138. Programul Alimentar Mondial este un organism specializat in cadrul F.A.O. si care are ca scop dezvoltarea si valorificarea resurselor naturale si umane.

139. Fondul International pentru Dezvoltarea Agriculturii are ca scop mobilizarea de resurse financiare, materiale, tehnologice destinate tarilor cu deficit alimentar.

140. Organizatia Internationala pentru Agricultura si Alimentatie.elaboreaza programe de ajustare structurala, acorda asistenta tehnica, sprijina pregatirea si formarea de cadre.

141. Organizatia Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Industriala sprijina tarile in curs de dezvoltare cu programe de tactica si strategie industriala, de tehnologizare a intreprinderilor si de eliminare a barierelor tarifare si netarifare din calea exportului produselor industriale ale acestor tari.

142. Societatile Transnationale reprezinta o corporatie de mari dimensiuni a carei activitate se desfasoara in acelasi timp in mai multe tari; sediul sau central este intr-o singura tara , dar ea actioneaza in mai multe tari prin filialele sale.

143. Performanta unei economii nationale este conditionata într-o masura însemnata de participarea sa la.circuitul economic mondial, la afacerile internationale.

144. Ecodezvoltarea este o relatie complexa între dezvoltarea economica si mediul natural, dezvoltare bazata pe reconcilierea omului cu natura si cu sine însusi, adica acea dezvoltare economica bazata pe respectarea cerintelor echilibrului ecologic, pe asigurarea dezvoltarii durabile.

145. Organizatia Internationala este o asociatie de state, constituita printr-un tratat, dotata cu o constitutie si cu organe comune, având o personalitate juridica distincta de aceea a statelor membre.

146. Strategiile si planurile de industrializare trebuie sa fie elaborate pe termen lung, clar definite, fundamentate în primul rând pe efortul national propriu .

147. Industrializarea rapida ramâne motorul cresterii economice în tarile dezvoltate , o solutie incontestabila si o cale strategica pentru dezvoltarea economica pe termen lung a tarilor în dezvoltare .

148. Resursele naturale sunt bunurile si fortele naturii utilizate ca: mijloace de munca, surse de energie, materii prime si materiale, obiecte de consum.

149. Cresterea economica este necesara pentru ca ea da posibilitatea comunitatii sa consume mai multe bunuri si servicii , ducând astfel la îmbunatatirea reala a standardelor de viata.

150. Caracterul global al problemei alimentatiei a facut sa sporeasca preocuparea statelor lumii pentru gasirea, în afara schimburilor si cooperarii bilaterale, a unor modalitati si cai de intensificare a colaborarii multilaterale, de institutionalizare a acestei cooperari.

151. Raportul dintre populatie si forta de munca este guvernat de factorii demografici, resursele naturale, alimentatia si mediul ambiant.

152. Se constata o reducere a ratei mortalitatii pe plan mondial, urmare a perfectionarii fortelor de productie, însotita de cresterea productivitatii muncii si reducerea preturilor.

153. Economia nationala este, in acelasi timp, atat o ctegorie macroecronomica ,cat si o categorie mondoeconomica.
154. Agricultura cunoaste doua mari ramuri : productia vegetala si productia animala.

155. Economia internationala este o categorie istorica in continua evolutie.

156. Cu cit o natiune sau o economie este mai puternica si mai dezvoltata, cu atit nevoia de a participa la schimburile economice internationale este mai mare, dar si posibilitatile de a oferi mai multe valori materiale in aceste schimburi sunt mai mari.

157. Ordinea economica internationala fiind o parte componenta si complexa a economiei internationale, un subsistem al sistemului global al economiei internationale, ea exprima si reglementeaza legaturile si interconexiunile elementelor componente ale economiei internationale.

158. Ordinea economica internationala conditioneaza – in forme, metode si principii specifice – functionalitatea economiei internationale si echilibrul dinamic al acesteia.

159. Ordinea economica internationala este un subsistem al sistemului economiei internationale compus din starea economiilor nationale, ca celule de baza ale economiei internationale, bazat pe un tip istoriceste determinat al diviziunii internationale a muncii, pe un sistem specific de legaturi economice, pe anumite mecanisme economice internationale, pe un cadru institutional, juridic si cultural adecvat obiectivelor fundamentale care domina economia internationala intr-o etapa sau alta, chemat sa asigure functionalitatea si echilibrul dinamic al structurilor economiei internationale.

160. Prin subdezvoltare economica absoluta. intelegem ca nivelul dezvoltarii economice a unei tari sau alteia nu asigura conditii minime necesare unui trai decent, ca majoritatea populatiei se afla sub pragul saraciei, adica cetatenii tarii respective nu dispun de strictul necesar de alimente, imbracaminte, locuinte, asistenta sanitara, instructie si alte bunuri si servicii de care depinde calitatea vietii necesara dezvoltarii umane.

161. Subdezvoltarea economica relativa exprima o analiza comparata a tarilor in curs de dezvoltare care se face nu in raport cu pragul de saracie sau gradul de civilizatie determinate pe baza unor standarde fundamentate stiintific, ci in raport cu nivelul de dezvoltare a altor tari si, in special, in raport cu cel al tarilor economic dezvoltate.

162. Deteriorarea climei se manifesta sub forma efectului de sera.
163. In ameliorarea climei, o atentie deosebita se acorda protejarii ozonului sratosferic, care joaca rolul de filtru natural pentru absorbirea razelor ultraviolete.

164. Criza ecologica are atât cauze naturale (cutremure, inundatii, epidemii etc.), cât si cauze generate de activitatea irationala a omului.

165. Legea care regleaza responsabilitatea pentru daune aduse mediului a fost adoptata în anul 1980 sub denumirea de CERCLA (initiale, majuscule); prin intermediul acesteia s-a instituit un sistem de raspundere pentru daune aduse mediului, strict si retroactiv.

166. Adunarea generala a ONU a aprobat crearea Programul Natiunilor Unite pentru Protectia Madiului ca agentie specializata, cu sediul la Nairobi (Kenya). Obiectivul fundamental al acestui organism este „protejarea si ameliorarea mediului înconjurator pentru generatiile prezente si viitoare”.
Matching
Potriviti urmatoarele definitii cu conceptele de mai jos:
a. parte a stiintei economice, avand, pe de-o parte, ca suport teoretic si metodologic teoria economica generala si reprezentand, pe de alta parte, suportul teoretic si metodologic al stiintelor si disciplinelor mondoeconomice.
b. interconexiunea dintre structurile de baza ale economiei internationale si problemele globale si sectoriale, asigurand pe baza de principii, metode si forme adecvate fiecarei etape istorice, functionalitatea economiei internationale si echilibrul acesteia.
c. entitate de activitati independente ce se desfasoara pe ansamblul unui teritoriu statal.
d. ansamblul proceselor si fenomenelor legate de evolutia economiilor nationale si a raporturilor de forte in lume, problemele globale si sectoriale ale economiei la nivel planetar,de conjunctura economica internationala, precum si de evolutia economiei diferitelor zone geografice ale lumii.
e. totalitatea economiilor nationale ale statelor lumii, legate intre ele prin ansamblul relatiilor economice internationale generate de participarea obiectiv necesara a statelor lumii la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic international, bazate pe o ordine economica internationala specifica unei anumite etape istorice si care se dezvolta in contextul unor probleme globale si sectoriale internationale si al unei conjuncturi economice internationale date.
f. interdependentele economice dintre state, ca urmare a cresterii coeficientului de dependenta fata de economia mondiala.
g. forma specifica de manifestare a procesului de accentuare a interdependentelor economice care exista si se manifesta intre doua sau mai multe state ale lumii, atat pe plan subregional si regional, cat si in plan interregional.
h. stare a societatii caracterizata de nivel scazut al productiei, consumului, acumularii si productivitatii muncii, calitatea vietii puternic afectata de malnutritie, subnutritie, structuri economice inapoiate, dinamica economica lenta si crestere demografica accelerata.


167. Economia internationala E

168. Economia mondiala D

169. Teoria mondoeconomica A

170. Economia nationala C

171. Ordinea economica internationala B

172. Subdezvoltarea H

173. Globalizarea F

174. Integrarea G

Potriviti urmatoarele definitii cu conceptele de mai jos:
1)reflecta nu numai stadiul dezvoltarii economice, dar si marile decalaje existente in lume si ofera elemente pentru o strategie interna nationala in favoarea tarilor celor mai putin dezvoltate;
2)este egala cu economia mondiala + relatiile economice internationale si mecanismele lor;
3)este o parte a stiintei economice, avand ca suport teoretic si metodologic teoria economica generala.
a. teoria mondoeconomica
b. economia internationala
c. criteriul nivelului de dezvoltare economica


175. A 3

176. B 2

177. C 1

Potriviti conceptele de mai jos cu definitiile corespunzatoare:
1.explozia demografica, reducerea absoluta a populatiei, somajul total
2. asigura mentinerea si dezvoltarea omenirii

a. Consumul energetic(de calorii)
b. Formele de manifestare a crizei demo-economice


178. A 2

179. B 1


Potriviti urmatoarele definitii cu conceptele de mai jos:
1.Ansamblul de obiective, surse si masuri care se refera la valorificarea factorilor interni si externi ai dezvoltarii.
2.Ansamblul de obiective, surse si actiuni pe care le adopta comunitatea internationala in scopul sprijinirii dezvoltarii economice a tarilor in curs de dezvoltare.

a. strategia internationala a dezvoltarii
b. strategia nationala de dezvoltare
c. ordinea economica internationala
d. circuitul economic mondial


180. Care este raspunsul la prima intrebare? B

181. Care este raspunsul la cea de-a doua intrebare? A

Potriviti sistemele de indicatori cu tipologiile de indicatori care fac parte din sisteme:
1. indicatori climatici si meteorologici, orografici (forme de relief), ai faunei naturale, ai florei, ai calitatii solului;
2.resursele naturale agricole, resursele naturale silvice, resursele cinegetice, piscicole, resursele de apa dulce, resursele primare energetice, resursele primare de minereuri, resursele primare eoliene, platforma maritima continentala, resursele primare maritime si oceanice.
3.indicatorii activitatilor industriale, de constructii, de transport, agricole, turistice, urbane.
4.indicatorii inundatiilor si viiturilor si ai fenomenelor de seceta, indicatorii seismelor, productia de deseuri solide radioactive si cantitatea de poluanti emisi în aer, sol si apa, degradarea si poluarea resurselor naturale si a zonelor de locuit, indicatorii perturbatiilor sonore, pierderi de productie datorate poluarii, indicatorii morbiditatii populatiei datorita poluarii, indicatorii morbiditatii populatiei datorita degradarii mediului înconjurator, indicatorii mortalitatii populatiei, ca urmare a poluarii.
5. indicatorii calitatii atmosferei, calitatii solului, apei, resurselor forestiere, florei, faunei, habitatului.
6.indicatorii investitiilor pentru prevenirea degradarii mediului, indicatorii pentru îmbunatatirea mediului, indicatorii resurselor umane din activitatile de protectie a mediului, indicatorii cercetarii stiintifice si tehnologice din activitatile de protectie a mediului, volumul cheltuielilor pentru recuperarea si calitatea mediului, indicatorii de gestiune manageriala a mediului, costul poluarii.

a. Indicatorii potentialului natural al mediului înconjurator
b. Indicatorii entropici ai mediului înconjurator
c. Indicatorii calitatii mediului înconjurator
d. Indicatorii de reglare a mediului înconjurator
e. Indicatorii cadrului natural si geografic al mediului
f. Indicatorii mediului natural, transformat de om


182. 1 e

183. 2 a

184. 3 f

185. 4 b

186. 5 c

187. 6 d

Potriviti urmatoarele concepte cu definitiile corespunzatoare:
1.se acorda în functie de respectarea anumitor norme si standarde, plus alte conditii specifice care sa minimizeze impactul diverselor activitati umane asupra mediului; aceste instrumente au avantajul ca usureaza implementarea programelor de mediu, deoarece includ obligativitatea controalelor privind mediul; alt avantaj este ca acestea pot fi retrase sau suspendate în functie de starea mediului.
2.se utilizeaza pentru a acoperi costul programelor de control a poluarii; utilizarea permiselor si licentelor implica monitorizarea si usureaza înregistrarile statistice.
3.definesc calitatea mediului si stabilesc volumul permis sau concentratia de substante poluante descarcate în aer, apa, sol sau existente în produse.
4.sunt stabilite pentru a controla cantitatile de poluant emise, dar nu tin seama de calitatea mediului ambiant; aplicarea impozitelor este utila atunci când paguba produsa de cresterea pe unitate de produs a poluarii poate fi estimata corect sau cel putin atunci când reglementarile stabilesc un anumit nivel al calitatii mediului ambiant; ele stabilesc nivelul platii ce trebuie efectuata de poluator pentru fiecare unitate de poluant emisa în mediul ambiant.
5.sunt plati directe pentru utilizarea unei resurse, pentru un serviciu de tratare a deseurilor sau de reducere a poluarii de catre o institutie sau organizatie publica; taxele depind de volumul si caracteristicile substantelor deversate.
6. sunt adaugate la pretul produselor poluante sau materiilor prime ale caror prelucrari produc poluarea mediului, fie la utilizare, fie la eliminare; eficacitatea taxei , din punctul de vedere al poluarii, depinde de marimea ei (daca este mica nu are efectul dorit) si de existenta unor produse de substitutie.
7.sunt introduse de Administratia mediului ambiant, pentru înregistrarea firmelor poluante; de cele mai multe ori, aceste taxe au rolul de a colecta venituri si nu de a îmbunatati calitatea mediului.
8. în cazul existentei a doua sau mai multe produse cu efecte diferite asupra mediului ambiant se pot folosi aceste taxel pentru a stimula consumul produselor mai putin poluante; de obicei, aceste taxe se adauga la alte taxe si impozite existente; un exemplu este cel al accizelor pe combustibil, care au si rolul de a favoriza reducerea traficului auto si de a promova transportul în comun.
9. autoritatea guvernamentala determina drept obiectiv nivelul total al emisiilor de un anumit tip si elaboreaza o schema de repartizare a unor asa numite permise negociabile tuturor poluatorilor din acel domeniu, care sa specifice cantitatile de poluant admisibile pentru fiecare sursa.
10. riscul pentru pagubele aduse mediului sunt transferate de la companiile individuale catre companiile de asigurari; stimulentele pentru reducerea poluarii sunt create prin nivelul asigurarii ce trebuie platita.
11.principale instrumente economice ce se pot utiliza pentru reducerea poluarii; ele prezinta dezavantajul ca pot influenta cresterea poluarii sau a numarului de firme poluante care intra într-un domeniu subventionat; nu este descurajata tendinta de a polua, deoarece fondurile provin de la surse administrative si nu de la poluator.
12. utilizarea acestui sistem este eficienta atunci când se adauga o suprataxa la un produs potential poluant; returnarea produsului, dupa utilizare, la un centru de colectare permite returnarea suprataxei catre consumator; de obicei, sistemul se utilizeaza pentru produse returnabile si refolosibile care nu sunt consumate total sau distruse.
13. instalarea unui astfel de sistem de raspundere furnizeaza stimulente foarte puternice pentru ca poluatorii sa ia masurile ce se impun împotriva poluarii; prin transferul raspunderii pentru daunele aduse mediului asupra poluatorilor se asigura compensarea materiala a pagubelor produse sau a victimelor poluarii si se constituie un sistem preventiv.
14. reprezinta un sector industrial relativ nou , iar ele sunt în general facute de autoritatile locale, municipale si centrale.
a. Impozitele de poluare
b. Taxele administrative
c. Piata permiselor negociabile
d. Taxele de utilizare
e. Piata asigurarilor pentru accidente ce pot influenta mediul
f. Sistemele garantie – colectare
g. Sisteme de alocare a raspunderii pentru prejudiciile ecologice
h. Standardele
i. Taxele de diferentiere
j. Licentele sau alte autorizatii
k. Taxele pe produse
l. Taxele de acordare a permiselor
m. Piata asigurarilor pentru accidentele de mediu
n. Stimulentele pentru introducerea de tehnologii „curate” si dezvoltarea ecoindustriei


188. a 4

189. b 7

190. c 9

191. d 5

192. e 11

193. f 12

194. g 13

195. h 3

196. i 8

197. j 1

198. k 6

199. l 2

200. m 10

201. n 14