(43 Clifford, J. - Routes: travel and translation in the late twentieth centuyz - Harvard Universitz Press 1997
44 Richards, G. - Time for a holiday? Social rights and international tourism consumption, în Time and Society nr. 7 din 1998
45 Desi, conform DEX, Ed. Univers Enciclopedic 1996 cultura este definita ca "Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire si a institutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori". Webster's Dictionary 2001 defineste cultura ca: 1. The quality in a person or society that arises from a concern for what is regarding as excellent in arts, letters, manners, scholarly pursuits.etc. 3. A particular form or stage of civilization, as of a certain nation or period: Greek culture. . 6. the sum total of ways of living built up by a group of human beings and transmitted from one generation to another. Noi vom întelege mai departe, în lucrarea noastra cultura în sensul ei restrâns, "clasic", ca totalitate a bunurilor intelectuale ale omenirii.
46 K.Marx - Opere alese. Ed.Politica 196)
importanta si esenta, ca si productia materiala, mai ales ca epoca contemporana, evolutia tehnico-stiintifica ne obliga la aceasta. Aducem în sprijin observatia ca un numar tot mai mare de lucratori pleaca din sectoarele economice "clasice" spre noul domeniu al culturii contemporane, sector în plina expansiune.
Ne vom opri asupra câtorva aspecte ale culturii si revolutiei culturale întrucât turismul se bazeaza pe cultura, "traieste" prin ea si este modelat de ea. Modificarile în cultura induc modificari în activitatea turistica mai profunde decât cele din infrastructura materiala. Nimeni nu calatoreste cu scopul sa doarma în hotel sau sa manânce în restaurant. Chiar în voiajele pentru "gourmets47", imboldul vine din cultura turistului, nu din foamea lui. De altfel, principala preocupare a ATLAS (Association for Tourism and Leisure Education) este turismul cultural, investigarea si catalogarea noilor tendinte si forme prin care cultura face mixtura cu calatoria. si nu este singura structura care are aceasta prioritate.
(47 termen indicând persoane predispuse spre degustarea mâncarurilor bune. Opus: gurmanzi: mari mâncai. )
În prezent eliminarea de forte de munca din productia industriala si înlocuirea lor prin tehnica, precum si "eliberarea de capital" sunt un semn al cresterii fortelor de productie. Acest proces are loc în conditiile scaderii muncii direct productive traditionale, respectiv ale reducerii timpului de munca necesar. Noile forte de productie care invadeaza productia moderna au alti parametrii umani, o legatura mai strânsa si mai esentiala cu dezvoltarea omului, reprezinta o noua situare a omului în lumea fortelor de productie si prin aceasta o noua situare a omului în general. Ele determina transformari ale masei de baza a muncii, structura muncitorului colectiv si ale pozitiei diferitelor domenii ale activitatii umane. Forta pe care o capata omul prin mijloacele oferite de revolutia tehnico-stiintifica duce la inversarea modalitatii perceptiei timpului: sute de generatii omenesti s-au straduit sa prinda "timpul naturii" folosind istoria, ori azi "natura", sub modelarea noilor forte se schimba atât de rapid încât "mâine" a devenit "azi", "acum".
(48 Înserez aici, pentru frumusetea ideii, una din aprecierile românesti: "Cel ce gândeste singur si scormone lumina/ A dat o viata noua si-un om de fier, masina,/ Fiinta zamislita cu gândul si visarea,/ Neînchipuit mai tare ca bratul si spinarea." Arghezi T.; Versuri, Bucuresti, 1980, Cartea Româneasca stiintifica corespunde cu o revolutie culturala având semnificatii si dimensiuni fara precedent. )
1.5.3 Structura culturii
Cea propusa este una din cele posibile, agreata si de UNESCO )
3. coregrafie.
4. conferinte si lectii, în masura în care sunt realizate prin prezenta nemijlocita a p1roducatorilor.
5. Carti si publicatii - carti, ziare, periodice, afise si publicatii turistice, manuscrise, documente dactilografiate si alte documente policopiate.
6. Opere de pictura si desene, litografii, gravuri si stampe.
7. Opere si sculpturi, statuare sau relief
Antichitati
9. Colectii cu caracter stiintific (piese anatomice, specimene zoologice etc )
10. Obiecte de artizanat.
11. Filme, material cinematografic (filme, microfilme, placi fotografice impresionate, diapozitive).
12. Înregistrari sonore, altele ca muzica, aparate radio si T.V.
13. Muzica imprimata sau în manuscris, instrumente de muzica.
14. Machete si modele, harti si grafice, planuri si desene de arhitectura sau cu caracter inductrial sau tehnic.
15. Obiecte filatelice.
16. Arhitectura (monumente arhitectonice, monumente istorice).
17. World Wide Web - Internet-ul
52 Turismul poate fi unul din "tratamente", în care "producatorul" "trairii" este unul si acelasi cu "consumatorul"ei. Prestatorii fac numai posibila "trairea", sunt "infrastructura".)
situatie noua, într-un ritm accelerat. Cercetarile în domeniu par a pacatui tocmai prin aceea ca aplica unui fenomen totalmente nou norme ale vechii gândiri.
c) Industrializarea artei sau culturalizarea industriei.
Un sir de analize pur tehnice ale actualei dezvoltari ale civilizatiei, constata într-un fel sau altul legatura. Revolutia industriala a eliminat din viata maselor dimensiunea estetica de care dispunea lumea mestesugareasca. S-a raspândit convingerea ca tehnica si arta s-au despartit în mod iremediabil si pentru totdeauna. Totusi se constata într-un fel sau altul, legatura dintre mijloacele artistice si conceptiile estetice contemporane si acea frontiera absoluta unde se dezvolta tehnica vremii noastre. Dincolo de o anumita linie de demarcatie, începe sa se cristalizeze din suprafetele dure si formele solide, din jocul artificial de lumini si umbre proprii tehnicii, o frumusete care îmbogateste simturile umane cu un nou fel de percepere si placere.
Nu este o întâmplare ca valorile estetice ale produselor înceteaza sa fie un privilegiu al produselor de lux, ca înfloreste o noua ramura de arta aplicata: "industrial design-ul" care se desfasoara peste tot în domeniul esteticii industriale, ca un sir de state prevad în mod obligatoriu ca un anumit procent din cheltuielile constructiei pentru cladiri publice sa fie afectat aspectelor estetice; se pare ca design-ul va dura mai mult decât anumite experiente efemere ale artei contemporane si ca o sa vorbim de-o civilizatie a esteticii industriale. Aceasta e un rezultat al relatiei mai strânse între industrie si arta, un proces de umanizare a industriei, sau poate un proces de reconciliere. Un exemplu edificator va fi "destinatia turistica", modul de elaborare, construire si exploatare a acesteia.
Inegalitati în dezvoltarea culturilor. "Ideile clasei dominate sunt în fiecare epoca ideile dominate, ceea ce înseamna ca clasa care are forta dominata materiala a societatii este totodata forta ei dominata spirituala. Burghezia a transformat pe medic, jurist, preot, poet, om de stiinta în muncitori si salariati, astfel încât racilele si inegalitatile sistemului economic capitalist si-au pus amprenta si asupra culturilor"53. Politica colonialista a marilor puteri a avut ca rezultat mari disparitati în domeniul cultural între metropola si colonie, pentru ca infrastructura culturii a fost neglijata sau împiedicata sa se dezvolta în colonii, desi unele dispuneau de un trecut cultural remarcabil. Uneori s-a ajuns pâna acolo încât culturile nationale ale popoarelor aflate sub stapânirea coloniala sa fie prohibite si înlocuite cu o varianta locala a culturii metropolei. Lupta anticolonialista si revirimentul afirmarii fiintei nationale au încercat sa remedieze aceasta stare de lucruri. Dar starea de înapoiere sau absenta unei infrastructuri culturale ridica mari probleme si distanta este înca departe de a se fi redus. E suficient sa ne gândim la diferentele ce exista între sistemele educationale - conditie sine-qua-nona a existentei unei culturi puternice - cu toate eforturile facute. Ultimele informatii într-un studiu UNESCO arata ca 70 % din populatia lumii este privata de folosirea efectiva a dreptului la informare. UNESCO a lansat o actiune în acest sens care poate asigura informatia minima, recomandând existenta a 10 exemplare ziare/zi, 5 receptoare radio si 2 receptoare TV la 100 de locuitori. Cerinta este minima, si faptul ca o mare parte a omenirii nu poate beneficia de aceasta posibilitate minimala ne releva adevarata gravitate a jalnicei stari de lucruri. Discrepanta învataturii este astazi cea mai grava: 40 % din populatia adulta este analfabeta. Mai mult, la începutul secolului, tinerii ajunsi la maturitate (în tarile în curs de dezvoltare se estimeaza la un miliard si jumatate) vor avea la vârsta adulta acel bagaj de cunostinte care le este dat acum, de un sistem educational insuficient dezvoltat si fara posibilitatea de-a le da o formatie conforma cerintelor secolului. În prezent tarile lumii a treia fac eforturi serioase. Contrar actioneaza însa un factor puternic ce nu poate fi neglijat. Astazi comunicarea, distributia culturii presupune o echipare tehnica din ce în ce mai perfectionata, ce se schimba rapid sub influenta progresului tehnic si care implica sume deosebit de mari, greu de gasit în tarile în curs de dezvoltare. Avem exemplul recent al poporului irakian care, în pragul razboiului era izolat informational pentru ca apoi sa devina o prada facila a mass-media; sau al României în 1989 sau dupa 1990. Dar efectele de moment sunt trecatoare, pot fi anihilate, e drept, cu costuri, uneori uriase..
Nu vrem sa se înteleaga de aici ca astazi exista în lume culturi superioare si inferioare, dezvoltate sau înapoiate. Nicidecum, pentru omenire toate culturile sunt egale si au aceiasi valoare si importanta în tezaurul umanitatii. Trebuie sa întelegem ca actualmente exista posibilitati diferite de productie
(53 K.Marx - Opere alese. Bucuresti. Ed. Politica 1968 )
distributie si acces la cultura între diferitele tari datorita discrepantelor economice, ca culturile diferitelor state se afla pe diferite trepte de dezvoltare corespunzatoare dezvoltarii economice. Nu putem sa limitam dezvoltarea culturala a tarilor sarace la conservarea traditiilor si folclorului, pitoresti - ca emisiuni pe Discovery sau ca spectacole oferite turistilor straini. Traditiile mor încet sub presiunea imitarii obiceiurile din tarile dezvoltate. Folclorul începe sa devina un fel de exponat de muzeu ce se "expune" la diverse ocazii sau pentru turistii straini. Un exemplu edificator este dat de V.R. van der Duim pentru Tanzania (Conferinta ATLAS - Quality of Life, Leeuwerden, iunie 2003): zonele deschise pentru turism în Tanzania sunt cele care beneficiaza de telefonia mobila, care permite comunicarea. seful unui sat Massai, de exemplu, posesor al unui telefon mobil, la sosirea turistilor cere un ragaz de 10 minute în care el si ceilalti locuitori îsi schimba blugii si T-shirt-urile cu costumele populare, dupa care turistii vor intra în viata "traditionala" a unui sat massai!. Dar la fel este la Sibiel, lânga Sibiu. Mai mult, noi forme de folclor se lupta cu "autoritatile" culturale pentru recunoastere. Doar timpul le poate valida, dar consumul de azi este instantaneu, nu are rabdare sa astepte, decizia trebuie luata acum pentru a putea vinde.
Dezvoltarea culturilor nationale este singura cale justa a dezvoltarii culturii mondiale, iar diversitatea care exista între culturile nationale e de natura de-a ridica valoarea culturii umanitatii, de-a o ridica pe culmi mai înalte. Azi însa, cuvântul "national", sub presiunea globalizarii trebuie poate înlocuit cu "comunitate"!
Împartirea lumii în sisteme diferite politico-economice a dus la aparitia de elemente canceroase în cultura care modifica adevaratul scop si rol al culturii, împiedica dezvoltarea acesteia. Totusi, goana dupa destinatii turistice, a determinat industria loisirului sa revitalizeze elementele culturale traditionale din multe zone ale lumii, atât pentru valoarea lor dar mai ales pentru ineditul lor. O data intrate în circuitul turismului de masa, localnicii dezvolta noi forme care sa fie competitive pe piata. Uneori viteza de reactie este uimitoare, exemplul elocvent fiind cel din filmul "Ziua în care vin pestii".
|
