1. - modul de exprimare a frecventelor unui indicator studiat (absolute sau relative) poate sa conduca la concluzii diferite privind evolutia sa īn timp.
Figura 2.23 arata evolutia cheltuielilor guvernamentale ale S.U.A. Conform acestui grafic, cheltuielile guvernamentale cresc spectaculos astfel īncāt cheltuielile īn timpul anilor celui de-al doilea razboi mondial par un fapt nesemnificativ.
Acest grafic nu semnifica mare lucru, daca toate celelalte marimi au crescut īn acelasi timp, din cauza inflatiei, a cresterii populatiei si a venitului.
Evolutia cheltuielilor guvernamentale S.U.A.
Figura 2.23. Evolutia cheltuielilor guvernamentale S.U.A īn perioada 1930-1984
(Wonnacott, editia a 4-a. pag.64)
Graficul ponderilor acestor cheltuieli īn Produsul National Brut este cu mult m 252h79c ai sugestiv.
Cheltuielile guvernamentale U.S.A. (% ale PNB) īn perioada 1930-1984
(Wonnacott, editia a 4-a. pag.64)
Figura 2.24. Evolutia cheltuielilor guvernamentale S.U.A. (% din PNB)
2. - alegerea intentionata a unor indicatori, a caror comparatie duce la concluzii eronate, de exemplu: unul cu caracter de medie si altul ca nivel absolut.
3. - alegerea intentionata a unui an baza de comparatie care sa adānceasca confuzia pricinuita de compararea a doi indicatori necorespunzator alesi.
Īn Tabelul 2.8 sunt prezentati doi indicatori, unul absolut: populatia si unul sub forma de medie: consumul mediu anual de carne pe locuitor. Comparānd populatia la 1 iulie 1980 si cea la 1 iulie 1992 fata de populatia de la 1 iulie 1990, se observa ca populatia īn 1980 reprezenta 95,67% fata de 1990, iar īn 1992, 98,20% fata de 1990. Pe grafic, una din serii va reprezenta modificarea populatiei īn cei doi ani fata de anul ales baza de comparatie, adica 1990.
|
Anul |
Populatia |
Frecvente relative (%)1990 |
Consum mediu/an carne (kg / locuitor) |
Frecvente relative (%)1990 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
An baza |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabelul 2.8. Populatia si consumul mediu anual de carne pe locuitor
Figura 2.25. Analiza populatiei si a consumului mediu anual de carne
Acest grafic privit cāteva secunde, poate crea o imagine eronata, referitor la consumul mediu anual de carne. La prima vedere a graficului se observa ca populatia īn 1992 a crescut fata de cea din 1980, iar consumul mediu anual de carne (kg/locuitor) a scazut; se poate trage concluzia ca mijloacele de subzistenta sunt pe cale de epuizare si ca omul īn medie, manānca din ce īn ce mai putina carne. Mai mult chiar titlul graficului induce īn eroare "Disproportia īntre populatie si....". Confuzia ar fi fost si mai mare daca titlul ar fi fost "Disproportii īntre populatie si consumul anual de carne" sau "Disproportii īntre populatie si hrana", etc.
Aceeasi situatie apare si daca se considera anul 1980, ca baza de comparatie. Datele sunt prezentate īn Tabelul 2.9. Impresia nu este la fel de puternica ca cea prezentata anterior.
|
Anul |
Populatia |
Frecvente relative (%) 1980 |
Consum mediu carne (kg / locuitor / an) |
Frecvente relative (%)1980 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabel 2.9. Populatia si consumul mediu anual de carne pe locuitor
Figura 2.26. Analiza populatiei si a consumului mediu anual de carne
Corect este sa se compare populatia cu consumul total de carne, sau cu productia alimentara (totala). Datele din Tabelul 2.10 sunt preluate din Anuarul Statistic al Romāniei din 1993.
|
Anul |
Populatia |
Frecvente relative (%) 1980 |
Productia agricola animala (%) īn total |
Frecvente relative (%) 1980 |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabel 2.10. Populatia si productia agricola animala
Graficul din Figura
2.27 prezinta populatia īn comparatie cu productia agricola
de origine animala, exprimata īn % fata de totalul productiei
agricole.
Figura 2.27. Populatia si productia agricola animala
Consumul mediu anual de carne īntr-adevar a scazut fata de 1980, ca urmare a scaderii productiei agricole animale. Productia agricola īn perioada de tranzitie si de adāncire a procesului de privatizare, a suferit schimbari profunde. Referitor la evolutia productiei animale nu trebuie sa se neglijeze scaderea considerabila a efectivelor de animale, fata de perioadele anterioare anului 1990 prin sacrificarea animalelor slab productive, ritmul de īnlocuire al acestora cu animale tinere fiind īnsa moderat. Productia de carne a crescut īn 1990, ca urmare a activitatii de sacrificare, ducānd la un consum mediu anual de 61 kg; numai īn 1980 a fost de 62 kg, īn rest pe toata perioada 1985-1989 a fost sub 60 kg, mai precis īn jur de 55 kg; urmānd ca īn perioada 1991-1994 sa scada sub 50 kg. Datele sunt prezentate īn Tabelul 2.11.
|
Anii |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Carne (kg) |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Tabel 2.11. Evolutia consumului mediu anual de carne si produse din carne
(Revista Romāna de Statistica nr. 7 - 8, 1995, pag. 74 )
Situatia apare mult mai critica, prezentata sub forma celor doua grafice anterioare.
4. - alegerea anului de baza - este foarte importanta deoarece, pentru a prezenta situatii deosebit de favorabile se va alege anul cu nivelul cel mai scazut al fenomenului; pentru a subestima nivelul din perioada curenta se va alege un an anterior, cel mai bun.
Anii, care se aleg baza de comparatie, sunt cei care au o semnificatie deosebita īn evolutia istorica a evenimentelor dintr-o tara (ani de greve, schimbarea regimului politic, razboaie, etc.) sau care au marcat modificari īn structura organizatorica si de productie a īntreprinderilor (schimbarea conducerii, calificarea personalului, investitii, etc.).
Graficul evolutiei consumului mediu anual de carne si produse din carne (kg) din 1985 pāna īn 1994 este prezent īn Figura 2.28.
|
