Comportamentul consumatorului

  Comportamentul consumatorului

• Bunurile economice

bunurile libere: care sunt bunurile din natura, fiind virtual nelimitate si gratuite;

bunurile economice: se obtin prin activitate de productie, sunt oferite in cantitati limitate si presupun c 414q1610e osturi;

Clasificarea bunurilor economice:

Dupa destinatie:

sadisfactori: sunt bunuri destinate sadisfacerii nevoilor in mod direct, fiind reprezentate de bunurile de consum final;

prodfactirii: sunt bunuri ce sadisfac nevoile in mod indirect prin utilizarea lor la obtinerea bunurilor de consum final. Prodfactorii reprezinta bunurile de capital.

Dupa modul in care circula in cadrul economiei sunt:

bunuri marfare (marfa): ce sunt destinate vanzarii-cumpararii;

bunuri nonmarfare: ce sunt destinate consumului propriu (autoconsum);

Dupa forma in care exista:

bunuri materiale sau tangibile;

bunuri imateriale sau intangibile (sunt serviciile);

bunuri mixte;

informatiile;

In functie de interdependentele si legaturile dintre diferitele categorii de bunuri, avem:

bunuri substibuibile: sunt bunuri economice ce sadisfac aceeasi nevoie putand fi inlocuite in consum unul cu celalalt;

bunuri complementare: se asociaza in consum neputand fi consumate unul fara celalalt;

bunuri principale: sunt bunurile a caror productie este urmarita in principiu de catre agentul economic;

bunurile secundare: obtinute in urma productiei bunurilor principale;

Utilitatea economica

oamenii trebuie sa constientizeze nevoia pentru un bun economic;

sa fie capabil sa utilizeze caracteristicile si proprietatile;

sa fie convinsi ca bunul economic le va sadisface nevoia;

utilitate tehnica privita prin prisma proprietatilor tehnice ale bunurilor economice;

utilitatea economica reprezentata de sadisfactia obtinuta de un consumator prin utilizarea unui bun economic.

v     metoda cardinala sua obiectiva: conform acestei metode bunurile economice identice aduc aceeasi utilitate unor consumatori diferiti. Fiecarei unitati dintr-un bun economic, acordandu-i-se un numar de unitati de sadisfactie numite utile.

v     metoda ordinala sau subiectiva: presupune ierarhizarea bunurilor economice sub forma unui clasament in functie de preferintele fiecarui consumator.

Tipurile utilitatii economice:

utilitate economica unitara: exprima sadisfactia obtinuta prin consumarea unei singure unitati dintr-un bun economic.

utilitate economica totala (UT): exprima sadisfactia obtinuta prin consumul unor unitati seccesive dintr-un bun economic.

utilitate marginala (U_mg): exprima sadisfactia obtinuta prin consumul unei unitati suplimentare dintr-un bun economic.

Utilitatea marginala se determina ca raport intre sporul (modificarea unitatii totale obtinut prin cresterea cu o unitate a cantitatii consumate dintr-un bun economic).

• Legea utilitatii marginale descrescande

Analizand relatia dintre modificarea unitatii si modificarea contitatii consumate dintr-un bun economic, Gossen a formulat urmatoarea lege: "cand cantitatea dintr-un bun economic creste utilitatea marginala scada".

Relatia dintre UT si U_mg

Analizand relatia dintre utilitatea totala si utilitatea marginala se observa:

pe masura ce creste cantitatea consumata dintr-un bun, utilitatea totala creste cu o rata descrescatoare iar U_mg scade;

cand UT este maxima U_mg este 0, se atinge punctul de saturatie in consum;

suma utilitatilor marginale reprezinta UT.

Preferintele si alegerea consumatorului:

Orice consumator rational isi stabileste, in functie de preferitele sale de preturile bunurilor economice si de venitul disponibil unul sau mai multe programe de consum.

Programul de consum sau reteta de consum reprezinta specificarea unor cantitati determinate din bunurile economice.

Programul de consum este reprezentat grafic cu ajutorul dreptei venitului si cu ajutorul curbei de indiferenta in consum.

Programele aflate pe aceeasi curba de interferenta in consum se numesc programe de consum echivalente.

Ofera aceeasi utilitate totala.

Mai multe curbe de indiferenta ce arata o multitudine de programe de consum echivalente obtinute prin modificarea preturilor sau veniturile consumatorilor formeaza harta curbelor de indiferenta.

Programele aflate pe curbele de indiferenta sunt programe pe care consumatorul prefera sa le realizeze.

Programul de consum pe care un consumator si le permite sa le realizeze se regasesc pe dreapta bugetului.

V=P_x*Q_x+P_y*Q_y+....+P_z*Q

Programele de consum care aduc o UT maxima se numesc programa de consum optim fiind programele ce asigura echilibrul consumatorului.

Echilibrul consumatorului se atinge in punctul care dreapta venitului este tangenta la curba de indiferenta in consum.

Consumatorul aflandu-se in echilibrul atunci cand programul de consum care poate sa-l realizeze (aflat pe dreapta venitului) este acelasi cu programul pe care-l prefera aflat pe curba de indiferenta in consum.

Echilibrul poate fi analizat din punct de vedere analitic si din punct de vedere grafic.