Conceptul de economie mondiala
EM reprezinta ansamblul format din totalitatea
agentilor economici si a interactiunilor
(raporturilor economice) dintre acestia la scara
globala
Economia mondiala este acel stadiu al schimbului
reciproc de activitati când este implicata
majoritatea agentilor economici de pe glob.
(Sterian Dumitrescu)
Ansamblul interdependentelor economice, 525m1212f
politice, comerciale si financiar valutare dintre
economiile nationale, structurile supranationale si
societatile transnationale privite si analizate în
mod dinamic si evolutiv. (Ioan Bari)
Trasaturi ale Economie Mondiale
Celulele de baza sunt înca economiile nationale
Economia mondiala este un sistem de
interdependente
Economiei mondiale îi este propice concurenta între
agenti economici. Concurenta duce la o selectie
naturala a agentilor economici → progres economic
Se remarca în diferite zone alternarea a fazelor de
expansiune si a celor de recesiune. Rezultanta pe
termen lung este însa pozitiva (PIB creste).
Provocari majore: învingerea saraciei, problema
Mediului
Economia mondiala este eterogena. Diferente de
dezvoltare de sisteme economice.
Multipolarizarea marcata de rolul de lider jucat de
SUA
Procesele de regionalizare si globalizare
Continuare
Multipolarizarea marcata de rolul de lider jucat de SUA;
Procesele de globalizare si regionalizare;
Cele doua procese presupun atât oportunitati cât si
riscuri;
Comentati definitii ale globalizarii: cresterea fara
precedent interdependentelor dintre agentii
economici dintre economiile nationale, generând
implicati vaste si uneori imprevizibile asupra
principalelor piete internationale sau, “proces în care
lumi diferite se întâlnesc spre a deveni una singura”;
Regionalizare: “proces de intensificare a relatiilor
economice între economiile nationale si/sau agentii
economici dintr-o anumita regiune”;
2. Componentele sistemului EM
Componente fundamentale:
economiile nationale
companiile (Societatile Transnationale)
organizatiile economice internationale
conectate prin elementele de conexiune:
relatiile economice internationale
bazate pe diviziunea mondiala a muncii
care duce la formarea pietelor internationale
A. Economiile nationale
Economia nationala este o entitate rezultata din
dezvoltarea schimbului reciproc de activitati
între membri unei comunitati umane pe teritoriul
unui stat national
Câteva precizari
Influenta populatiei asupra economiei nationale este dubla:
furnizeaza cel mai important factor de productie (care trebuie
sa fie de calitate)
contribuie, prin cererea de consum la dezvoltarea pietei
interne.
Rolul populatiei este amplificat prin implicare în ramuri
legate de progresul tehnic (unde productivitatea muncii
este ridicata);
Teritoriul national este spatiul delimitat de frontiere, asupra
caruia se exercita suveranitatea statului national
Structura economiei nationale
Ramuri - ramura = ansamblul de activitati organizate într-un
mod specific si desfasurate în scopul producerii aceleiasi
categorii de bunuri sau servicii
Sectoare, spre deosebire de ramuri, sectoarele sunt
compartimente mai cuprinzatoare:
Sectorul primar cuprinde:
Agricultura
Silvicultura
Industria extractiva
Sectorul secundar
Ramurile industriei prelucratoare
Constructiile
Sectorul tertiar
Serviciile
Caracteristici
La momentul actual ramurile economiei
nationale se dezvolta pe baza progresului
tehnologic
Sectorul serviciilor cunoaste o dezvoltare
fara precedent în tarile occidentale. Pe lânga
ramurile tertiare propriu zise, si productia
agricola sau cea industriala presupun
activitati de servicii;
Are loc fenomenul de tertiarizare a
economiilor dezvoltate.
Perspective ale EN
Procesul de formare al economiilor nationale
nu s-a încheiat. Apar si acum noi economii.
Da-ti câteva exemple.
Mai ales în regiunile dezvoltate are loc
integrarea economilor nationale. Statele
renunta la unele prerogative în favoare unor
institutii supranationale. Aceste fenomene au
un impact important la nivelul economiei
mondiale
Evaluarea performantelor economiilor
nationale
A. Potentialul economic – poate fi exprimat
dupa:
Marimea populatiei
Ce ne arata numarul populatiei populatiei, de ce
este importanta?
Specializarea în productie
Industriale
Cu orientare industriala
Cu orientare primara (predominant agrare)
Dimensiunea absoluta a PIB
Comparatie PIB în valoare absoluta -
GDP
Mld. $
SUA 13201,8
JAPONIA 4,340.1
GERMANIA 2,906.7
CHINA 2,668.1
ROMÂNIA 121.6
B. Nivelul de dezvoltare
Performante economice/ nr. locuitori.
Cel mai utilizat indicator este PIB/locuitor. BM foloseste GNI
(Gross National Income) si clasifica tarile în urmatoarele
categorii:
Ţari cu venituri reduse (low income – 735 $)
Ţari cu venituri medii joase (lower middle income – 736-2935)
Ţari cu venituri medii ridicate (upper-middle income 2936-9075)
Ţari cu venituri ridicate (higher income 9075$)
În cazul altor institutii este utilizata si urmatoare clasificare mai
larga
Dezvoltate, cu economie de piata
În dezvoltare
PNUD calculeaza un indice al dezvoltarii umane care mai
include:
Speranta de viata,
Aportul zilnic de calorii,
Rata alfabetizarii
Comparatii internationale
Sunt utilizate în cercetare pentru a stabili masura
dezvoltarii:
Care este prima conditie pentru a putea face
comparatii internationale?
Utilizarea unei monede etalon; (Convertirea
indicatorilor într-o moneda comuna).
La ce rata de schimb?
Rata medie pe piata
Rata la paritatea puterii de cumparare
Exemplu: PIB/loc. de 4.500 RON
La cursul pietei 1 $ = 3 RON → 1.500$
La PPC → 1 $ = 1 RON → 4.500$
B Companiile
Produc pentru schimburile mondiale. Pot fi private
sau de stat. Se remarca societatile transnationale.
Harvard o STN este o întreprindere cu activitati
de productie si alte activitati peste hotare, care
poseda un patrimoniu comun, elaboreaza o
strategie internationala condusa de o echipa
internationala si apara interesele actionarilor
indiferent de interesele nationale.
O STN este o firma care si-a extins activitatea
economico-financiara dincolo de granitele tarii. Este
formata dintr-o societate principala, firma mama si
un numar de filiale implantate în diverse tari.
C Organizatiile economice
Trasatura a economiei mondiale postbelice - raspuns la
problemele complexe carenu pot si nu trebuie sa fie rezolvate
numai de state.
ONU este o organizatie cu vocatie universala
Impactul cel mai mare pentru economia mondiala îl au însa
organizatiile integrationiste . Exista diferite forme de integrare:
Zona de liber schimb – o zona în care barierele din calea
comertului sunt eliminate partial sau total, statele membre
pastrându-si autonomia în relatiile cu tertii;
Uniunea vamala – aduce în plus fata de zona de liber schimb
adoptarea unui tarif vamal comun al statelor membre fata de
statele nemembre;
Piata comuna – reprezinta în primul rând o uniune vamala
completa, prin asigurarea libertatii factorilor de productie;
Uniunea Economica si Monetara – reprezinta stadiul cel mai
avansat de integrare economica. Presupune armonizarea
politicilor economice si sociale si introducerea unei monede
unice;
Organizatiile integrationiste trebuie sa aiba un
efect multiplicator, sa produca mai multe
beneficii decât costuri. Acest deziderat nu
poate fi realizat daca între statele candidate
exista mari decalaje economice.
Indiferent de forma lor este esential ca
acestea sa nu se transforme în grupari
închise, care sa promoveze discriminarea în
relatiile cu tertii
A Relatiile economice internationale
REI reprezinta legaturile dintre economiile nationale, dintre
agentii economici de pe glob, legaturi care se formeaza în
virtutea diviziunii mondiale a muncii.
Se desfasoara într-un cadru economico-juridic determinat
Interventia statelor consta în încheierea de acorduri comerciale,
înfiintarea de reprezentante;
Bilateralism sau multilateralism? Multilateralismul este o
trasatura a REI postbelice
Ansamblu de raporturi simultane, coordonate, la scara
subregionala, regionala sau mondiala, între state
independente;
De ce multilateralism?
Unele raspunsuri
Accentuarea interdependentelor dintre economiile
nationale
Rezolvarea problemelor globale (monetara, a
datoriilor externe, alimentara a mediului,
subdezvoltarea)
Fata de bilateralism, introduce mai multa stabilitate
(este mai greu sa iesi dintr-un acord cu mai multe
tari decât dintr-un acord cu o tara), reduce riscul
confruntarilor;
Multilateralismul se bazeaza pe bilateralism. Ele
sunt compatibile atât timp cât sunt respectate
principiile dreptului international;
Fluxuri în economia mondiala
Ce tipuri de fluxuri se dezvolta ca urmare a REI?
Prin flux international se întelege miscarea unor
valori materiale, banesti sau spirituale de la o
tara la alta;
Fluxuri comerciale (bunuri sau servicii) (primul flux)
Fluxuri financiare (de capital)
Forta de munca
Tehnologie (cunostinte stiintifico tehnice)
În cadrul acestor tipuri generale exista diversificare,
fiecare componenta având particularitati privind
cererea si oferta , formarea preturilor
2.B Piata mondiala
Piata mondiala nu este o notiune
geografica, ci una economica.
reprezinta ansamblul tranzactiilor care au
loc între agentii economici de pe glob.
Pe aceste piete preturile se formeaza în
functie de mai multi factori (economici, sociali
politici);
1. Locul în economia mondiala
Ce înseamna tara dezvoltata?
Nu exista o definitie exacta, dar cel mai adesea se face
referire la tarile OCDE
Oficial 30 state; 23 în Europa, 3 în America de Nord,
câte 2 în Asia si Oceania;
În cadrul acestora se evidentiaza cele mai puternice,
membre G7
De retinut!
Sunt economii de piata bazate pe proprietate privata
Se foloseste des termenul de „Occident” sau ”Nord”
Domina economia mondiala
PIB – 80%
Exporturi mondiale 65%
ISD – 68%
Populatie – 15%
Posibile clasificari:
Potential economic
Nivel de dezvoltare
(GNI/loc este superior mediei mondial; sunt tari cu venituri
ridicate sau mediu ridicat conform clasificarii BM)
2. Elemente caracteristice
Sunt tari industriale, acest fapt aflându-se la baza avansului
economic. Factorii intensivi ai dezvoltarii au trecut pe primul plan;
Structura economica: ponderea superioara a sectorului secundar
si tertiar fata de primar.
Datorita revolutiei manageriale economiile ating un nivel ridicat
de eficienta si productivitate;
Nivelul de trai este cel mai ridicat din lume; cererea de consum
marcata de cresterea ponderii produselor de folosinta
îndelungata; calitatea produselor ridicata;
La export predomina marfuri cu un înalt grad de prelucrare;
Sunt cele mai importante tari de origine si tari gazda ale celor
mai puternice STN;
Calitatea vietii este ridicata, estimata pe baza
IDU sau HDI
https://hdr.undp.org/hdr2006/statistics/
Speranta de viata (70 de ani)
Starea de sanatate (acces 100%)
Accesul la cunostinte, informatie, educatie
Norvegia 1, Japonia 7, SUA 10, Rom 60
Exista si unele probleme: somaj, poluare,
supraproductie; Puteti adauga si altele?
3. Modele de dezvoltare
3.1 Modelul american
SUA se afla în fruntea grupului marilor tari
industrializate; Potential economic si militar
ridicat. Este singura superputere
Caracteristici ale modelului american
Vast teritoriu si resurse naturale
Faptul ca nu au cunoscut feudalismul si au trecut
direct la capitalism. S-a format astfel societatea
civila deschisa
Poporul american este un popor de emigranti, au
atras si atrag specialisti de valoare
SUA – Economie, REI
PIB – 13.201 mld. USD
Populatie – 299 milioane
Crestere economica – 3,3%
Indice preturi – 2,9%
somaj – 4,7% (sept 2007)
Structura (Agr. 1,2% - Ind. 24,2% - Serv.74,6%)
Timp lansare afacere – 5 zile
Exporturi (B+S)/PIB – 11,2%
Comert exterior/PIB – 22,4%
Intrari ISD – 109,8 mld (2005)
Crearea unei piete uriase. Cu toate ca este cel
mai mare exportator mondial ponderea
exporturilor în PIB este redusa.
Acordarea diverselor drepturilor direct indivizilor si
crearea institutiilor care sa le ocroteasca.
Sistemul educational orientat spre rezultate
practice si spre cerintele pietei.
Orientarea spre piata se observa si prin faptul ca
SUA s-a extins prin cumpararea unor noi teritorii.
3.2 Modelul japonez
Japonia a cunoscut perioada feudala;Traditiile joaca un rol
important (angajarea pe viata), spiritul de economisire si al
rezultatelor de perspectiva;
În Japonia statul se implica în viata ec.(MITI);
Un sistem specific de organizare a firmelor – Keiretsu,
participatii încrucisate
Bancile domina viata economica, nu bursa
Daca pentru americani întreprinderea reprezinta comert,
pentru japonezi, ea reprezinta o comunitate
Salariul in SUA este stabilit în functie de piata; în modelul
japonez el depinde de vechime, calificare sau experienta
Exista grija pentru salariat. Locuintele sunt realizate din
initiativa publica, pe când în modelul american problema
este de ordin comercial
Rolul important al statului în sectorul sanitar si al
asigurarilor sociale
3.3 Modelul Renan - Economia sociala
de piata
Modelul este bazat pe proprietate privata;
Recunoasterea limitelor pietei si acceptarea
interventiei statului pentru corectarea acestora;
Respectarea principiilor securitatii sociale, a egalitatii
sociale;
Sistem financiar bazat pe banci;
Accent pe stabilitate monetara;
Difera de cel american prin:
Acordarea pozitiei de partener de discutie pentru angajat
Asigurarea securitatii sociale reprezinta un obiectiv
Rol important acordat economisirii (ca si în cazul modelului
japonez)
Modelul Suedez
Este interesat deoarece a fost catalogat ca A treia
cale, între socialism si capitalism, cunoscând evolutii
economice pozitive.
Caracteristici:
Statut de neutralitate (WW II, NATO)
Economie de piata cu un rol ridicat acordat statului si
sindicatelor;
Protectie sociala ridicata dar pe baza unor impozite
foarte mari;
Stabilirea salariului la nivel central si nu pe baza de
competente;
În anii 80 modelul îsi arata limitele:
Absenteism în procesul muncii, scadere a productivitatii,
crestere a deficitelor bugetare.
Factori care întaresc pozitia SUA
SUA poseda resurse;
Avantaj tehnologic;
Rolul international al dolarului;
Potentialul militar;
Extinderea utilizarii limbii engleze;
UE nu este si o Uniune politica, SUA
competitivitate mai mare, productivitate mai mare,
rolul international al dolarului fata de euro;
Dar China? (perspective 2020)
4. Forme de asociere si cooperare
OCDE organizatie interguvernamentala care are în
vedere::
Formularea si implementarea de politici destinate cresterii
economice si mentinerii stabilitatii financiare în tarile membre
Stimularea integrarii statelor membre
Armonizarea eforturilor în acordarea de asistenta tarilor în
dezvoltare
Stimularea comertului international pe baze nediscriminatorii
G7 G8 (din considerente politice)
Statele membre sunt cele mai puternice din lume, cele care
determina raportul de forte. OEM
coordonarea politicilor macroeconomice si în special a politicii
ratelor de schimb
Rezolvarea unor probleme globale
Organizatii integrationiste (mai complexe)
UE (mai mult decât o forma de cooperare –
institutii si politici comune)
NAFTA (SUA, Mexic si Canada)
1. Conceptul de STN
Se utilizeaza termenii “Societate“ sau “Corporatie“
Definitii multiple
În principiu multinational = transnational
Se folosesc unele criterii pt. definire
Exemple:
Alan Shapiro: “O companie angajata în producerea si
vânzarea de bunuri si servicii în mai mult de o tara, fiind
formata în general, dintr-o firma mama localizata în tara
de origine si din 5 sau 6 filiale aflate în strainatate,
având de obicei un grad ridicat de interactiune
strategica între componentele sale”
2. Forme ale investitiilor straine
Investitiile de portofoliu si investitiile directe (ISD)
IP înseamna plasamentul de capital în strainatate
cu scopul obtinerii de profit fara ca investitorul sa
se implice activ într-o activitate economica (Se
realizeaza prin achizitionarea unor titluri, valori
mobiliare - actiuni obligatiuni, titluri de stat - prin
plasarea de capital în depozite bancare etc.)
ISD (sau IDE) constau în realizarea unor
plasamente în strainatate cu implicarea activa a
investitorului. Se realizeaza prin achizitionarea unui
pachet important de actiuni (limita de 10%),
cumpararea unor firme straine, construirea pe loc gol
a întreprinderilor, împrumuturi acordate filialelor de
societatea mama.
Diferenta dintre IP si ISD
ISD si IP difera prin gradul de control al capitalului
IP asigura de obicei capital financiar (prin achizitia de actiuni)
fara implicare în conducerea companiilor. (sub 10%)
Termenul: IP sunt de obicei investitii pe termen scurt
(uneori de câteva saptamâni sau luni) putându-se
extinde însa la durate mai lungi;
Tipul investitorului
În cazul ISD investitorii sunt firme angajate în productia de
bunuri si servicii, iar în cazul IP investitorii sunt de obicei institutii
financiare (fonduri mutuale, fonduri de pensii, societati de
asigurari) sau persoane individuale interesate numai de profit.
Dificultati în diferentiere
Nivelul detinerii capitalului utilizat de obicei
pentru a delimita ISP de ISD (este arbitrar)
O investitie este în mod normal considerata directa atunci
când investitorul detine cel putin 10% din capitalul unei
societati.
Chiar si în cazul detinerii sub 10% putem vorbi de implicare
în management sau interes de durata.
Rolul investitorilor de capital de risc. Acestia
furnizeaza capital pentru firme tinere si sunt de obicei
implicati în managementul acestora. Cu toate
investitorii urmaresc obtinerea unui câstig de capital,
foarte des asteapta câtiva ani pâna îsi vând actiunile
Constrângeri statistice. Doar câteva tari
înregistreaza separat în balanta de plati fluxurile de
ISD si ISP
3. Determinantii investitiilor
straine directe
A. Cadrul politicii economice
B. Determinanti economici
Atractia reprezentata de piete
Atractia reprezentata de resursele si valorile
locale
Atractia reprezentata de eficienta
C. Facilitati pentru afaceri
A. Cadrul politicii economice
Stabilitatea economica si politica
Regulile privind intrarea si operatiunile
firmelor straine
Tratamentul filialelor straine
Politica concurentiala (M&A Policy)
Acordurile internationale referitoare la
comert si investitii
Politica de privatizare
Politica comerciala
Politica fiscala
B1. Atractia reprezentata de piete
Marimea pietei si venitul pe locuitor
Potentialul de crestere a pietei
Accesul la piete regionale si globale
Comportamentul si preferintele
consumatorilor
Structura pietelor
B2. Atractia reprezentata de resursele
si valorile locale
Materii prime
Forta de munca necalificata ieftina
Calitatea fortei de munca
Tehnologii, inovatii sau alte valori locale
(marci de comert)
Infrastructura (porturi, drumuri,
telecomunicatii)
B3. Eficienta
Costul redus al resurselor si valorilor
prezentate anterior
Alte costuri cum ar fi transporturile si
comunicatiile, produse intermediare
C. Facilitati pentru afaceri
Promovarea investitiilor – existenta
unor structuri specifice
Stimulente pentru investitii
Costuri de adaptare – legate de
coruptie, eficienta administratiei,
birocratie
Aspecte sociale (existenta scolilor
bilingve, calitatea vietii)
Servicii post investitii
1. Caracteristici (WIR 2007)
Evolutia ISD 2006 (masurate da intrari)
1306 miliarde USD
Crestere de 38%, fata 29% în 2005, si 27% în 2004
Se apropie de nivelul record din 2000 – 1400 mld USD
Ţarile dezvoltate: 65% inflows, 84% outflows
Inflows: SUA, Marea Britanie, Franta
Activitatea STN
78.000 de STN, cu 780.000 de filiale
Productie = 10% din PIB global, export = 1/3 din export global
În 2006 STN - valoare adaugata de 4800 mld, 726 milioane
angajati, valoarea exporturilor 4700 mld. USD
SUA, Japonia si UE – tari de provenienta pentru 84 STN din top
Industrii dominante: automobile, petrol, echipamente electrice si
electronice, farmaceutice, telecomunicatii, utilitati
ISD în România
surse www.bnr.ro, https://www.arisinvest.ro
ISD în 2005 5,2 miliarde euro
ISD în 2006 9,06 miliarde euro (crestere de 74%)
2007, primele opt luni 4,139 miliarde Euro. (sub
nivelul de anul trecut)
Componente
“participatii la capital” - 46% din total ISD.
“profit reinvestit” - 30% din total ISD
“credit net primit de la investitorii straini” (împrumuturi
acordate de compania mama structurilor afiliate din
România) - 24% din total ISD;
2. Piata STN si pretul de transfer
O firma Transnationala se manifesta concomitent pe
trei spatii
Autohton - în cazul societatii mama
Cel strain în cazul filialelor
International – în schimbul dintre filiale sau dintre acestea
si alte unitati
Se formeaza o piata proprie a STN, schimb între
filiale, sau dintre acestea si societatea mama.
Pretul de transfer utilizat pentru maximizarea
profitului la scara întregii societati.
Pretul de transfer se formeaza în functie de:
Fiscalitate
Politica comerciala (taxe vamale)
Ratele dobânzii
Exemplu – pret de transfer
În tara A se produce un semifabricat cu cost de
Pret de vânzare normal 12$.
În
cu costuri suplimentare de 1$ într-un produs vândut
cu
Filiala A vinde produsul filialei B la pretul de 10 $,
facând ca profitul sa se înregistreze numai la filiala
B (profit brut 4 $).
De ce?
În tara A impozitul pe
profit este 50%, iar în
În
Daca A ar fi vândut cu 12 $ atunci avem:
În tara A profit 2 $, impozit (50%) un dolar, ramâne 1$
În tara B profit 2$, impozit (10%) 0,2, ramâne 1,80
Profitul total 2,80$ (fata de 3,60$)
3. Gradul de transnationalizare
Indicele transnationalitatii (prin raportarea activitatii realizate în
strainatate la activitatea totala)
IT se calculeaza pe baza mediei a 3 raporturi:
As/At (Active straine/active totale)
CAs/CAt (Cifra de afaceri)
Ls/Lt (Angajati)
Întâlnim doua tipuri de STN
Structura introvertita – presupune o activitate orientata în
principal spre interior. STN din tari mari. (Indice redus 24, Wal
Mart)
Structura extravertita – se formeaza în conditiile unui accent
sporit pus pe activitatea externa. STN din tari mici cu piete de
dimensiuni reduse (IT de valori mari chiar apropiate de 100)
Nestle 93,5, Thomson – Canada 97)
4. Strategii de expansiune
Tipurile investitiilor straine directe
( diferentiate dupa contributia la dezvoltarea si înnoirea
activelor economice în
de catre sau împreuna cu investitori straini, sub forma
unor investitii pornite de la zero;
Brownfield - Fuziuni si achizitii : preluarea integrala
sau partiala de întreprinderi de catre investitori straini
de la rezidenti si dezvoltarea acestora.
Directii de concentrare
Concentrarea internationala pe verticala
înseamna cresterea taliei firmei prin achizitionarea
sau construirea de întreprinderi situate în amonte
sau în aval fata de activitatea societatii mama;
Concentrarea internationala pe orizontala se
realizeaza prin cresterea numarului de filiale din
strainatate în aceeasi ramura ca si societatea mama
Cresterea prin conglomerare internationala
reprezinta uniunea unor firme din diferite tari care nu
au nici o legatura pe linie tehnologica. Motivatia este
strict financiara, realizarea de profit
1. Sisteme monetare nationale si SMI
Definitii: un sistem monetar reprezinta un
anumit mod de organizare si
reglementare a circulatiei monetare
dintr-o
ale statului respectiv.
Costin Kiritescu: “ansamblul normelor
legale si al institutiilor care reglementeaza,
organizeaza si supravegheaza relatiile
banesti dintr-un stat”
Tipuri de sisteme monetare nationale
Sisteme metaliste
Bimetalist (aur-argint)
Mono metalist; (Gold Standard sau Silver Standard)
etalon aur moneda (Gold Specie Standard) – abolit pâna în
1914, cu exceptia SUA. (dupa 1914 circulatie exclusiva a
bancnotelor
etalon aur lingouri (Gold Bullion Standard) –
convertibilitatea bancnotelor în aur lingouri (suma depinde
de valoarea unui lingou)
etalon aur-devize (Gold Exchange Standard - GES)
Sisteme nemetaliste (etalonul puterea de
cumparare, aurul este eliminat din definitia
unitatii monetare)
SMI si relatiile monetare
În primul rând trebuie sa definim relatiile monetare
internationale: raporturi banesti care se formeaza
între state sau agenti economici din tari diferite, ca
urmare a participarii acestora la REI.
Relatii monetare înseamna utilizarea unor mijloace
de plata între tari diferite.
În acest sens este clar ca, în conditiile utilizarii
internationale unor monede nationale, este
necesara existenta unui sistem monetar
international
CE înseamna SMI?
SMI se bazeaza pe reguli care provin în mod direct din
practicile comerciale impuse de state. Aceste reguli trebuie
sa defineasca:
Un regim de schimb constând în principii care asigura
convertibilitatea între monede;
Aprovizionarea cu lichiditati în cantitate suficienta pentru a
face fata progresului CI
Un sistem de rezerve care confera membrilor, mijl. de
plata necesare sustinerii dezechilibrelor valutare temporare
Mecanisme de reajustare în caz de dezechilibre ale
balantei tranzactiilor curente (componenta de baza a BPE
Balanta de Plati Externe - BoP)
BPE este instrumentul care înregistreaza miscarile de
fonduri între state, furnizând informatii esentiale despre
starea unei economii.
Caracteristici
Pâna la cel de-al doilea razboi mondial RE
preponderent bilaterale; nu se poate vorbi de
un SMI în adevaratul sens al cuvântului
De ce? Tipul de sistem ce a functionat atunci
a fost creat ad-hoc, pe baza faptului ca
monedele erau convertibile în aur, si puteau fi
convertite între ele
Primul SMI autentic este cel creat dupa
razboi, prin conferinta de la Bretton-Woods
Regimuri de curs de schimb
Regimuri de cursuri fixe
Fixitate rigida
Fixitate ajustabila
(Autoritatile fixeaza cursul si iau masurile necesare în economie pentru a
mentine continuitatea acelor cursuri; moneda este revalorizata sau
devalorizata
Regimuri de cursuri fluctuante (flotante)
Flotare administrata sau impura
Flotare libera, independenta sau pura
(Cursul se formeaza pe piata conform cererii si ofertei; apreciere depreciere)
FMI foloseste o clasificare mai detaliata
Ce regim aleg statele?
Nu exista un regim valabil pentru toate tarile
Au nevoie economiile de evolutia cursului valutar?
Uneori datorita unor diferente între economii, cursul valutar
preia tensiunile care exista si realizeaza ajustarile necesara.
Imposibila trinitate (“trilema”): statele nu pot avea în
acelasi timp:
Curs fix
Libera circulatie a capitalurilor
Politici independente (preferinte diferite pentru
obiective economice, rate ale dobânzii diferite)
2.Evolutia SMI –
2.a Sistemul etalon aur
A functionat SMI ad hoc pâna în 1914, când
majoritatea tarilor l-au abandonat
Se bazeaza pe sistemele nationale
Etalon aur moneda (Gold Specie Standard)
Etalon aur-lingouri (Gold Bullion Standard)
Era un sistem de cursuri fixe, bazat pe legatura fiecarei
monede de aur
Ex. 1 uncie de aur = 4 lire 1Ł = Ľ uncii
1 uncie de aur = 20 dolari 1$ = 1/20 uncii
1 lira = 5 dolari
Principala moneda a fluxurilor internationale a fost lira sterlina,
ceea ce a dus la denumirea neoficiala a sistemului: sterling
based gold standard
2.b SMI Bretton Woods
Economia mondiala avea nevoie de un mediu
stabil care sa promoveze pacea si
prosperitatea
Înainte de încheierea razboiului, liderii a 44
de tari s-au întâlnit la Bretton Woods, pentru
a stabili coordonatele noului sistem monetar
financiar international
S-a decis înfiintarea a doua institutii: BIRD
(BM) si FMI, si crearea primului Sistem
Monetar International autentic, denumit aurdevize
(în realitate aur-dolar)
Principii ale sistemului
Etalonului aur-dolar (uncia de aur 35$, sau
grame de aur). Detinatorii de dolari
putea sa ceara oricând convertirea în aur
Fixitatea cursului de schimb; definirea valorii paritare,
fluctuatie de maxim 1%, modificarea permisa numai în
cazul unor dezechilibre prin devalorizare sau
revalorizare. Autoritati - masuri pentru mentinerea
paritatii
Convertibilitatea monetara (dolar în aur si celelalte
monede în dolar)
Crearea rezervelor oficiale si asigurarea lichiditatii
internationale (rezerve la nivelul statelor si al FMI)
Criza sistemului
15 aug 1971 are loc suspendarea convertibilitatii
dolarului în aur (datorita dezechilibrele balantei
americane si reducerea rezervelor de aur).
Urmeaza Acordul de la Washington (18 dec 1971) în
urma caruia are loc devalorizarea dolarului si largirea
marjelor de fluctuatie (2,25%).
Dupa 1973 cursurile fluctueaza liber (bancile centrale
au decis).
Acordul de la Kingston (1976) oficializeaza flotarea
libera (mai exact dreptul fiecarei tari de a-si stabili
regimul de schimb) si decide totodata demonetizarea
aurului (acesta pierde statutul de etalon monetar)
Dupa prabusirea SMI BW a urmat o perioada de
dezordine monetara.
Cauze
Scaderea rezervelor de aur ale SUA
Politici monetare si fiscale, inconsistente cu
rate fixe, ale unor tari cheie. În special SUA
(finantarea
razboiului din
Integrarea financiara si eliminarea restrictiilor
în calea circulatiei capitalurilor;
2c. SMI actual
Tip de sistem: bazat în general pe flotare; de
fapt fiecare
statutul FMI si poate coopera cu alte tari în
probleme monetare.
Caracteristici
În prezent tarile dezvoltate se îndreapta spre
extreme: flexibilitate sau Uniune Monetara.
Regimurile intermediare - tari în dezvoltare
Flotarea este în principiu libera
În anumite momente bancile centrale au intervenit
concertat pt. a corecta niveluri extreme ale
cursurilor
S-a observat un anumit grad de corelare a
masurilor de politica monetara (ratele
dobânzii
Au aparut anumite aranjamente monetare
regionale (SME)
Cu toate ca statutul FMI interzice
devalorizarea, uneori cursul de schimb a fost
folosit ca factor de avantaj competitiv.
Valente ale diferitelor sisteme
Cea mai mare stabilitate a ratelor de schimb a fost
regasita în Gold Standard si Bretton Woods. Cea
mai mare instabilitate în tipul razboaielor si în
perioada interbelica. Volatilitate moderata în
sistemul actual.
Inflatia : cea mai redusa în gold standard si BW, si
cea mai mare în timpul razboaielor
În anii 70 si începutul 80 se regaseste cea mai mare inflatie
pe timp de pace
La mijlocul anilor 80 aceasta se reduce demonstrând
importanta ancorelor nominale (ca aur înainte de 1914, aur
si dolar la BW, sau tintirea inflatiei, tintirea cursului etc.)
1. Formarea cursului valutar
Cursul de schimb este pretul la care se vând sau se
cumpara valutele pe o piata valutara locala sau
internationala
În regimurile flotante cursul se formeaza pe piata (în
celelalte regimuri autoritatile stabilesc paritatea);
Piata valutara se aseamana cu o piata a bunurilor; spot
si forward.
Spot. Cursul monedelor se apreciaza sau se
depreciaza; aprecierea unei monede înseamna
deprecierea monedei pereche.
Ex. ianuarie 1999 – 1 EURO = 1,15 $,
Octombrie 2000 – 1 EURO = 0,85 $.
Depreciere euro - 0.30 $ sau 0,30/1,15 26%,
Aprecierea dolarului: 0,87 € 1,176 € = 35%
Aceasta înseamna ca pentru a recupera o scadere de 26%,
euro trebuie sa creasca cu 35%!
2. Factori de influenta
Teoretic
Legea pretului unic (sau paritatea puterii de
cumparare); (=nivelul cursului la care preturile se
egalizeaza). Teoria PPC în varianta absoluta
Teoria PPC în varianta relativa;
Totusi de ce nu explica teoria nivelul actual al
cursului
Teoria mizeaza pe ipoteza ca bunurile sunt identice iar
costurile de transport zero. E adevarat? pentru ce bunuri?
Comercializabile si necomercializabile (case, terenuri,
servicii
Factori fundamentali cu influente pe termen lung
Diferentialul de inflatie;
Preferinta pentru bunuri nationale sau straine (Balanta
comerciala, cont curent, mai extins BPE)
Diferentialul de crestere economica
Diferentialul de productivitate
Situatia bugetara
Pe termen scurt
Masa monetara si rata dobânzii (dobânda reala, inflatia)
Evolutiile financiare (indicii bursieri)
Factori aditionali (pe termen scurt)
Factori politici, psihologici, militari
Comportamentul speculativ al operatorilor
3. Implicatii asupra economiei
Deprecierea monedei nationale ieftineste marfurile
exportate, si le scumpeste pe cele straine
(importate);
Aprecierea monedei nationale scumpeste marfurile
exportate, si le ieftineste pe cele straine (importate);
Implicatii asupra fluxurilor de investitii
Evolutia cursului are implicatii importante pt.
stabilitatea preturilor; stabilitate macroeconomica
Care este efectul evolutiei EURO
4. Studiu de caz – Beer puzzle
Mexic
1 Peso = 100 centavos
1 bere = 10 cv
1$ = 90 centavos (0,9 P)
1P= 1bere (10cv) + 90 cv
1P = 1 bere + 1$
SUA
1$= 100 centi
1 Bere = 10 c
1P = 90 centi (0,9 $)
1$= 1bere (10c) + 90 c
1$ = 1 bere + 1P
Întrebari
Cine plateste pentru bere?
Ar putea exista o asemenea situatie? Daca da atunci
ce conditie trebuie îndeplinita pentru ca ea sa se
mentina
Daca ati avea 1 milion de dolari ati putea face profit?
Ce conditie ar trebui îndeplinita pentru a putea face
operatiuni de asemenea natura (arbitraj între piete)?
Ce se întâmpla cu cursul valutar în cazul în care cât
mai multi operatori fac operatiuni de arbitraj?
Ce implicatii ar avea o asemenea situatie pentru
comertul dintre cele doua tari?
|
