1. Controlul financiar - tipuri
Controlul financiar se exercita atat de diviziile sau depart.de specialitate, cat si de departam. de audit si control intern actionand in sensul cresterii eficientei, apararii patrim., cunoasterii modului de respectare a legalitatii operatiilor si care se exercita:
- controlul financiar preventiv - se exercita anterior exercitarii operatiunii, prin verificarea docum. din care rezulta drepturi si obligatii privind efectuarea de chelt., inreg. de venituri (cresterea salariului).
- controlul financiar concomitent - se exercita atat de angajati, la nivelul acestora, asupra doc. prelucrate in momentul efectuarii operatiunilor bancare ce presupun angajarea patrimoniala a bancii, cat si prin programe speciale de prelucrare automata a datelor pt. sesizarea aspectelor de frauda, atat in interiorul bancii, cat si din exteriorul acesteia.
- controlul financiar ulterior - exercitat de catre contabilul sef si personalul cu atributii de control de la o unitate teritoriala, de catre deviziile sau departamentele de specializate, dar in special de departam. de audit si control intern; controlul vizeaza departam. de specialitate din centrala care efectueaza si inregistreaza operatiuni care angajeaza patrimonial banca; se identifica resursele existente, se constituie lipsurile si pagubele produse, se stabilesc cauzele sau vinovatii si se propun masuri pt. preintampinarea unor abateri similare in viitor.
2. Masuri de sanctionare si remediere utilizate de BNR
Banca Nationalã a României poate aplica urmãtoarele sanctiuni:
a) avertisment scris dat bãncii;
b) limitarea operatiunilor bãncii;
c) amendã aplicabilã bãncii, între 0,1 si 1% din capitalul social, sau administratorilor, directorilor executivi sau cenzorilor, între 1-6 salarii medii/bancã din luna precedentã, la data constatãrii faptei. Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat;
d) retragerea aprobãrii date conducãtorilor bãncii;
e) retragerea autorizatiei bãncii.
Banca Nationalã a României, în urma constatãrilor, poate lua urmãtoarele mãsuri:
a) încheierea unui acord scris cu consiliul de administratie al bãncii, care sã cuprindã un program de mãsuri de remediere;
b) obligarea bãncii aflate în culpã sã ia mãsuri de remediere a consecintelor faptelor constatate;
c) instituirea mãsurilor de supraveghere specialã si de administrare
Mãsuri de remediere - mãsuri de înlãturare a consecintelor uneia sau unora dintre faptele de mai sus si care pot include:
- stabilirea unui plan de majorare a fondurilor proprii;
- înfiintarea de cãtre consiliul de administratie al bãncii a unor comitete pentru supravegherea administrãrii creditului, gestiunea activelor si pasivelor sau a controlului intern;
- suspendarea administratorilor pe o perioadã care sã nu depãseascã un an sau înlocuirea acestora;
- înlocuirea directorilor executivi si a cenzorilor;
- îmbunãtãtirea mãsurilor de control intern;
3. Obiectivele auditorilor in desf misiunii de audit.
credibilitatea - in urma desfasurarii actrivitatii de audit, auditorul trebuie sa prezinte informatii reale, credibile;
profesionalismul - clientii, angajatorii si alte parti interesate au nevoie de persoane care sa poata fi identificate cu claritate ca profesionisti in cadrul domeniului de audit;
calitatea serviciilor - este necesara asigurarea ca toate serviciile obtinute de la un auditor sunt efectuate la cel mai inalt standard de performanta;
increderea - utilizatorii serviciilor furnizate de auditori profesionisti trebuie sa poata avea increder ca exista un cadru care guverneaza desf acestor activitati.
4. Def: Banca com, filiala, sucursala
Banca Comerciala = persoana juridicã autorizatã sã desfãsoare, în principal, activitãti de atragere de depozite si de acordare de credite în nume si cont propriu;
Filialã = persoana juridicã în care o altã persoanã sau grup de persoane care actioneazã împreunã detine 50% sau mai mult din actiunile cu drept de vot sau o participatie semnificativã care permite acestora sã exercite controlul efectiv asupra conducerii politicilor filialei;
Sucursalã = unitate operationalã fãrã personalitate juridicã a unei bãnci si care efectueazã în mod direct toate sau unele dintre activitãtile bãncii, în limita mandatului dat de aceasta;
5. Definitia CIP SI CRB
Centrala incidentelor de plati (CIP) - este un centru de intermediere care gestioneaza informatia specifica incidentelor de plati (incidentul de plata - neindeplinirea intocmai si la timp a obligatiilor participantilor, inaintea sau in timpul procesului de decontare a instrumentului, obligatii rezultate prin efectul legii si/sau al contractului care le reglementeaza, a caror neindeplinire este adusa la cunostinta CIP de catre persoanele declarante, pentru apararea interesului public), pentru interesul public, inclusiv pentru scopurile utilizatorilor. Datele specifice incidentelor de plati sunt transmise, difuzate si valorificate pe baza informatiilor, chiar anterioare platii, continute in evidente si care sunt ocazionate de acte si fapte avand potential fraudulos, litigios si/sau producand riscuri de neplata, inclusiv dintre cele care pot afecta finalitatea decontarii.
Centrala Riscurilor Bancare (CRB) - este un centru de intermediere care gestioneaza in numele Bancii Nationale a Romaniei informatia de risc bancar (informatia de risc bancar este informatia care se raporteaza de catre banci, se prelucreaza si se difuzeaza de Centrala Riscurilor Bancare; informatia de risc bancar cuprinde datele de identificare a unui debitor - persoana fizica sau persoana juridica nonbancara rezidenta - si operatiunile in lei si in valuta prin care bancile se expun la risc fata de acel debitor) pentru scopurile utilizatorilor, in conditiile pastrarii secretului bancar.
Aceste operatiuni* sunt:
a) acordarea de credite;
b) asumarea de angajamente de catre banca, in numele debitorului, fata de o persoana fizica sau o persoana juridica nonbancara;
c) asumarea de angajamente de catre banca, in numele debitorului, fata de alta banca.
Persoanele declarante la Centrala Riscurilor Bancare sunt:
- centralele bancilor - persoane juridice romane - pentru toate informatiile de risc bancar colectate din propriile evidente si din cele ale unitatilor lor teritoriale din Romania;
- sucursalele din Romania ale bancilor - persoane juridice straine - pentru toate informatiile de risc bancar colectate din propriile evidente.
6. Rap de audit - paragraful de deschidere(intro) cuprinde
identificarea situatiilor financiare ale entitatii, care au fost auditate, inclusiv data si perioada acoperita de situatiile financiare ;
o declaratie privind responsabilitatea conducerii entitatii, precum si responsabilitatea auditorului - exprimarea unei opinii independente asupra situtatiilor financiare pe baza auditului.
Situatiile financiare constituie declaratii ale conducerii entitatii, situatii care impun din partea conducerii efectuarea estimarilor si rationamentelor contabile semnificative, precum si determinarea principiilor si metodelor contabile corespunzatoare, utilizate in pregatirea situatiilor financiare. Responsabilitatea auditorului este aceea de a audita situatiile financiare prezentate, cu scopul de a exprima o opinie asupra lor.
7. Enumerati modalit de ctr intern si prezentati sist de informatie si ctr de gestiune performant
Mijloacele de control prin care se pot atinge obiectivele de catre dispozitivul de control sunt:
a) un manual operational de proceduri;
b) o stricta separare a sarcinilor;
c) o justificare permanenta a conturilor;
d) un sistem informational si control de gestiune performant;
e) un personal calificat;
f) mijloace tehnice controlabile.
Controlul de gestiune repr. ansamblul de tehnici si de sisteme ce au ca obiect:
masurarea si
ameliorarea perform bancii
Masurarea performantelor permite bancii sa cunoasca pe baza sist informatic riscurile, capiatlurile, dobanzile medii, prod si serv bancare, chelt si venit bancii, informatii care releva perform bancii si detectarea anomaliilor (dob medii si marje nepotrivite, chelt prea mari, ven prea mici).
Ameliorarea performantelor consta in reducerea nr. de conturi de utilizat, dezv produselor sau a segmentelor de clientela rentabila,detectarea rapida a greselilor de gestiune si actiuni corective immediate si este obtinuta prin utilizarea ansamblului de informatii generat in scopul masurarii performantelor bancare.
Ptr a se atinge aceste obiective sunt necesare 2 conditii:
sistemul de informatii trebuie sa izvorasca dintr-un sistem unic si comum cu cel al contabilitatii - utilizarea unor sist extracontabile prezinta doua mari inconveniente: necesita o dubla introduc a inform iar inform nu sunt fiabile.
descentraliz elaborarii si urmaririi obiectivelor generale ale bancii este apanajul conducerii bancii, iar controlul realizarii acestora trebuie sa fie supervizat de o entitate unica, dar sist nu poate fi eficace decât cu conditia de a implica ansamblul responsahbililor, la toate nivelurile in urmarirea obiecivelor, astfel fiecare responsabil va deveni un observ atent al conturilor de care raspunde si va fi apt sa descopere imediat o anomalie.
8.Ctr tehnic operativ urgent si general
Ctr tehnic operativ pp verif operat bancare dpdv al respectarii procedurilor si aspectelor tehnice legate de executatrea acestora si care la randul lui dpdv al nivelului la care se exercita este:
Controlul tehnic operativ urgent este organizat in cadrul fiecarui compartiment de lucru constituit ca entitate organizatorica la nivelul centralei si al unitatilor teritoriale, exercitat de personalul cu functii de conducere ce asigura organizarea,coordonarea,indrumarea si controlul activitatii potrivit competentelor ce le revin prin fisa postului.
Controlul general al operatiunilor bancare, exercitat de departamentele de specialitate din administratia centrala, prin deplasari ale salariatilor proprii la unitatile teritoriale in cadrul programului si tematicii aprobate de conducerea bancii.
9. Riscul de solvabilitate
Riscul de solvabilitate - reprezinta riscul final, fundamental care vizeaza viabilitatea intregii afaceri.
Limita minima a indicatorului de solvabilitate calculat ca raport intre nivelul fd proprii si expunerea neta-=12%, iar limita minima a indicatorului de solvabilitate calculata ca raport intre nivelul capitalurilor proprii si expunerea neta va fi 8%.
10. Misiunea de audit
Exista 2 tipuri de audit: audit intern si audit extern. Auditul extern este realizat de o firma specializata in audit - auditor independent. Auditul intern este acitivtatea de audit organizata in interiorul bancii de catre un departament specializat.
In functie de tipul misiunii de audit se disting:
misiunile clasice, ce sunt realizate in mod normal in cadrul unui program de audit si care vizeaza un sector de activitate, un departament al bancii, etc. Obiectivele unei astfel de evaluari sunt cele traditionale ptr acest tip de misiune: securitatea, eficacitatea si calitatea serviciilor bancare, respectarea dispozitiilor legale de catre banca, fiabilitatea, exhaustivitatea informatiilor, etc
misiunile "flash" sunt misiuni scurte, având drept obiectiv realizarea rapida a unui diagnostic sau verificarea rapida a unuia sau mai multor puncte specifice.Obiectivele unei astfel de misiuni sunt:
o verificarea respectarii limitelor de risc de schimb sau de expunere pe anumite instrumente
o verificarea justificarii conturilor unui departament sau unei sucursale: numarul conturilor utilizate, soldurile si miscarile acestora
o verificare existentului in tezaurul bancii: numerar, hartii de valoare,metale pretioase,etc.
o de a verifica aplicarea unei proceduri specifice
o de a verifica controlul intern al unei entitati determinate,etc.
Investigatiile sunt declansate ca urmare a aparitiei unei probleme specifice: pierderi, depasiri de limite, etc. Obiectivul lor este de a ancheta circumstantele care au condus la aparitia problemei, de a stabili responsabilitatile, de a trage invataminte si de a da recomandari pentru ca aceste situatii sa nu mai apara.
Misiunile tematice sau transversale au drept scop studierea unei problematici identificate in prealabil, care se regaseste in toata banca sau la mai multe entitati. Acest tip de misiune are rolul unei consultante interne si constituie prelungirea fireasca a functiei de audit.
Auditul de management: la obiectivele clasice se adauga o apreciere motaivata asupra capacitatii oamenilor si a organizatiei de a profita de mediu si de mijloacele disponibile.
11. Def Sondajelor in audit
Sondajele de audit - reprezinta aplicarea procedurilor de audit numai la o parte din elementele soldului unui cont sau dintr-o categorie de tranzactii, permitandu-i astfel auditorului sa obtina si sa evalueze elementele probante asupra anumitor caract. ale elementelor selectionate in vederea tragerii unor concluzii asupra intregii populatii.
Populatia - ansamblul de date din care auditorul selectioneaza un esantion pt. a ajunge la o concluzie.
12. Def unui singur debitor un singur debitor - orice persoanã sau grup de persoane fizice si/sau juridice fatã de care banca are o expunere si care sunt legate economic între ele în sensul cã:
- una dintre persoane exercitã asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;
- nivelul cumulat al împrumuturilor acordate reprezintã un singur risc de credit pentru bancã, întrucât persoanele sunt legate într-o asemenea mãsurã încât,
dacã unele dintre ele vor întâmpina dificultãti de rambursare, alta sau celelalte vor întâmpina dificultãti similare. În cazul acestor persoane se vor lua în considerare, fãrã a fi limitative, urmãtoarele situatii: sunt filialele aceleiasi persoane;au aceeasi conducere; garantii încrucisate;interdependentã comercialã directã, care nu poate fi substituitã într-un termen scurt;
13. Incident de plata:def,tipologie,exemple
Incidentul de plata - neindeplinirea intocmai si la timp a obligatiilor participantilor, inaintea sau in timpul procesului de decontare a instrumentului, obligatii rezultate prin efectul legii si/sau al contractului care le reglementeaza, a caror neindeplinire este adusa la cunostinta CIP de catre persoanele declarante, pentru apararea interesului public;
Incidentul de plata major - incidentul de plata determinat de inregistrarea uneia dintre urmatoarele situatii:
a1) in cazul cecului: - cecul a fost emis fara autorizarea trasului;
- cecul a fost refuzat din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare;
- cecul a fost refuzat la plata din lipsa partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata inainte de expirarea termenului de prezentare;
- cecul a fost emis cu data falsa sau acestuia ii lipseste o mentiune obligatorie;
- cecul circular sau cecul de calatorie a fost emis "la purtator";
- cecul a fost emis de un tragator aflat in interdictie bancara;
a2) in cazul cambiei si al biletului la ordin: - cambia a fost scontata fara existenta in total/in parte a creantei cedate in momentul cesiunii acesteia;
- biletul la ordin/cambia cu scadenta la vedere a fost refuzat(a) din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii la plata in termen;
- biletul la ordin/cambia cu scadenta la vedere a fost refuzat(a) din lipsa partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata in termen;
- biletul la ordin/cambia cu scadenta la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa a fost refuzat(a) din lipsa totala de disponibil, in cazul prezentarii la plata la termen;
biletul la ordin/cambia cu scadenta la un anume timp de la vedere, la un anume timp de la data emiterii sau la o data fixa a fost refuzat(a) din lipsa partiala de disponibil, in cazul prezentarii la plata la termen;
14. Modalitati de supraveghere a activ bancilor de BNR: tipuri, cerinte prudentiale
BNR supravegheazã activitatea bãncilor, persoane juridice române, si a sucursalelor bãncilor strãine, pe baza raportãrilor de prudentã bancarã fãcute potrivit prezentei legi si reglementãrilor Bãncii Nationale a României date în aplicarea acesteia, precum si prin inspectii:
- la sediul bãncilor, al sucursalelor si al altor sedii secundare din tarã si din strãinãtate;
- la sediul sucursalelor bãncilor strãine si al sediilor secundare subordonate acestora.
Inspectiile la sediul bãncii se efectueazã de cãtre personalul BNR, împuternicit în acest sens, sau de cãtre auditori independenti numitide BNR.În cazul sucursalelor si filialelor bãncilor strãine, echipele de inspectie pot include si reprezentanti ai autoritãtii de supraveghere din tara de origine a bãncii strãine. Pentru supravegherea bãncilor române care functioneazã în strãinãtate, BNR coopereazã cu autoritãtile de supraveghere bancarã ale statelor respective. Informatiile referitoare la bãncile strãine care desfãsoarã activitãti în România pot fi furnizate autoritãtilor de supraveghere bancarã din tara de origine, numai în conditii de reciprocitate. Bãncile sunt obligate sã permitã personalului BNR si auditorilor independenti, numiti potrivit prevederilor art.67, care efectueazã inspectia, sã le examineze evidentele, conturile si operatiunile si sã furnizeze toate documentele si informatiile legate de administrarea, controlul intern si operatiunile bãncii, astfel cum vor fi solicitate de cãtre acestia.
Principalele cerinte prudentiale:
Bãncile trebuie sã respecte urmãtoarele cerinte prudentiale atunci când acestea sunt prevãzute de reglementãrile Bãncii Nationale a României:
a) nivelul minim de solvabilitate, determinat ca raport între nivelul fondurilor proprii si totalul activelor si elementelor în afara bilantului, ponderate în functie de gradul lor de risc;
b) expunerea maximã fatã de un singur debitor, exprimatã procentual, ca raport între valoarea totalã a acesteia si nivelul fondurilor proprii ale bãncii;
c) expunerea maximã agregatã, exprimatã procentual, ca raport între valoarea totalã a expunerilor mari si nivelul fondurilor proprii;
d) nivelul minim de lichiditate, determinat în functie de scadentele creantelor si angajamentelor bãncii;
e) clasificarea creditelor acordate si a dobânzilor neîncasate aferente acestora si constituirea provizioanelor specifice de risc;
f) pozitia valutarã, exprimatã procentual în functie de nivelul fondurilor proprii;
g) administrarea resurselor si plasamentelor bãncii;
h) extinderea retelei de sucursale si alte sedii secundare ale bãncii.
O bancã nu poate efectua repartizãri din profit pentru dividende, dacã, în urma acestei repartizãri, banca înregistreazã un nivel de solvabilitate sub cel minim
prevãzut de reglementãrile Bãncii Nationale a României.
Valoarea totalã a investitiilor pe termen lung ale unei bãnci, în valorile mobiliare emise de o societate comercialã care nu este angajatã în una sau mai multe din activitãti financiare, nu poate depãsi:
a) 20% din capitalul social al societãtii comerciale respective; si
b) 10% din fondurile proprii ale bãncii.
Valoarea totalã a investitiilor pe termen lung ale bãncii, în valorile mobiliare emise de asemenea societãti comerciale, nu poate depãsi 50% din fondurile proprii ale bãncii.
Valoarea totalã a investitiilor unei bãnci în valori mobiliare, efectuate în nume si cont propriu, nu poate depãsi nivelul de 100% din fondurile sale proprii, cu exceptia celor în titluri de stat.
Împrumuturile acordate persoanelor aflate în relatii speciale cu banca sau personalului acesteia, inclusiv familiilor acestora, pot fi permise numai în conditiile stabilite de reglementãrile Bãncii Nationale a României.
15. Strategia de audit: prezentare
Este un procesce vizeaza determinarea orientarii generale de audit, in cursul careia este recomandabil sa se faca legatura dintre cunoasterea activitatii clientului si punctele asupra carora se vor concentra lucrarile de audit. Ptr elaborarea strategiei de audit trebuie examinate atat punctele cheie relative la activitatea si situatiile financiare ale departamentului auditat, cat si incidenta acestora asupra auditului. Identificarea acestor factori conditioneaza reusita auditului. Strategia de audit se realizeaza si in scopul elaborarii unui program de lucru pe baza caruia sa se poata formula o opinie finala pertinenta asupra gestiunii entitatii auditate. Strategia de audit permite obtinerea de elemente probante ale misiunii de audit, prin concentrarea lucrarilor asupra obiectivelor de audit pentru care exista un risc de eroare marit, evitandu-se controalele inutile asupra obiectivelor de audit pentru care riscul de eroare este mic.
16. Elem de baza care caract misiunea de auditor
aderarea la un cod de valori si de conduita care sa includa si mentinerea unei imagini obiective
acceptarea unei datorii fata de societate in schimbul unor restrictii in utilizarea unui titlu sau in acordarea unei calificari.
17. Riscul individual si riscul global - definitii in conformitate cu CRB
Riscul individual este suma valorilor operatiunilor prevazute la pct. 1*, raportata la Centrala Riscurilor Bancare de o persoana declaranta pentru un debitor - persoana fizica sau persoana juridica nonbancara rezidenta, cu conditia sa fie egala sau mai mare decat limita de raportare. Riscul individual reprezinta expunerea unei banci fata de un debitor si se determina de catre persoana declaranta. Pentru calculul riscului individual se iau in considerare atat operatiunile desfasurate de debitor in nume propriu, cat si cele in care debitorul este parte componenta a unui grup.
Riscul global este suma riscurilor individuale raportate de toate persoanele declarante pentru aceeasi persoana recenzata, mai putin valoarea angajamentelor asumate de banci, in numele persoanei recenzate, fata de alte banci [pct. 1* lit. c)]. Riscul global reprezinta expunerea intregului sistem bancar din Romania fata de o singura persoana recenzata si se determina de Centrala Riscurilor Bancare.
Persoana recenzata este debitorul - persoana fizica sau persoana juridica nonbancara rezidenta - inscris in baza de date a Centralei Riscurilor Bancare ca urmare a raportarii acestuia de catre persoana declaranta.
18. Principalele tipuri de credite acordate de banci pers juridice.
Tipuri de credite acordate pf.: Credite pe termen scurt - credite de trezorerie (cu 1-2 giranti) - credite punte de trezorerie (in limita a 1-3 salarii medii pe max. 6 luni)
- credite pt.cumpararea bunurilor si echipam. electrocasnice; - credite pe card; - credite cu descoperit de cont acordate in cazul cardului de debit; - credite pt. efectuarea de tratamente medicale;
- credite de studii; - credite pt. sejururi in strainatate. Credite pe termen mediu - pt achiz. de autoturisme; - pt. cumparari de bunuuri. Credite pe termen lung - cumparari locuinte; - amenajari locunte.
Tipuri de credite acordate pj.: Credite pe termen scurt - credite globale de exploatare; - linii de credite; - credite pt. finantarea stocurilor si chelt.temporare;
- credite pt. finantarea productiei de export; - credite de scont; - factoring; - credite pentru plata datoriilor bugetare ala soc. com.; - credite pe documente remise spre incasare (cecuri).
Credite pe termen lung si mediu - credite pt. achizit. de actiuni; - credite pt. cumpararea de bunuri mobile si imobile ; - credite pt. efectuarea de investitii.
19. Ctr. Complex - obiective sub aspectul continutului
Controlul complex se exercita asupra unitatilor teritoriale de catre diviziile sau departam. de specialitate din cadrul centralei bancii, prin echipe complexe de specialisti conduse de un director sau director adjunct pe baza verif. doc. financiare, contabile asupra urmatoarelor aspecte:
- evolutia cotei de piata si situatia mediului econ. in care opereaza unitatea bacii;
- situatia creditelor angajate, calitatea portof. de credite si constituirea provizioanelor de risc specifice;
- volumul si structura decontarilor fara numerar;
- desfasurarea activitatii valutare;
- evolutia resurselor atrase, maturitatea si gradul de acoperire al plasamentelor;
- organizarea interna a contabilitatii (circuitul doc.);
- modul de respectare a planului de conturi si de intocmire a bal.de vrific., incadrarea ven.si ch. in conturi;
- evolutia profitabilitatii, indicat. de eficienta si lichiditate;
calitatea activ. de management.
20)Obiectivele controlului - se realizeaza in totalitate sau prin sondaj si pp. o verificare:
Sub aspectul formei: Autenticitatea (lucrul cu formularele tipizate, completarea tuturor datelor, adaugiri si stersaturi, semnaturi autorizate si specimene de semnaturi, concordanta dintre doc. si actele justificative). Valabilitatea (termenele prevazute in contractele de creditare, data operatiei cu data complatarii in raport).
Efectuarea corecta a calculelor (dob., comisioane, indicatori de bonitate).
Sub aspectul continutului:Legalitatea (respectarea legii bancare, regulam.BNR, circularelor, normelor tehnice).
Realiatatea si exactitatea (stabilirea val. Garantiilor, efectuarea lucrarilor de invest.) Eficienta operatiunilor (se refera la necesitatea, eficienta si oportunitatea lor).
21. Enumerati modalitati de audit intern - manual de proceduri
Manualul operational de proceduri raspunde necesitatilor de formalizare a controlului intern si este un mod de asigurare a omogenizarii si formalizarii operatiunilor efectuate zilnic de catre banca. Conceperea si utilizarea manualului de proceduri implica participarea atat a utilizatorilor (lucratori bancari), care vor sti in mod clar care le sunt sarcinile si obligatiile, cat si a conducerii bancii, cea care are responsabilitatea de a defini obiectivele si principiile manualului. Caracteristicile unui manual operational de proceduri sunt: 1. Pune in aplicare obiectivele fixate de departamentul de audit si control intern.2. Este clar,precis si complet. 3. Manualul de proceduri este suma unor proceduri, instrumente de lucru, ce pot fi utilizate zilnic cu usurinta de utilizatori.4. Se afla la dispozitia efectiva a utilizatorilor. 5. Este aplicat cu rigurozitate. 6. Este adus la zi in mod constant
22. Def : auditorul in functie = auditorul care depune un raport asupra situatiilor financiare ale exercitiului precedent si care continua sa-si assume aceste functii si pentru exercitiul in curs.
23. Def : credit,depozit
depozit = sumã de bani încredintatã în urmãtoarele conditii:
- sã fie rambursatã în totalitate, cu sau fãrã dobândã sau orice alte facilitãti, la cerere sau la un termen convenit de cãtre deponent cu depozitarul;
- sã nu se refere la transmiterea proprietãtii, la furnizarea de servicii sau la acordarea de garantii;
credit = orice angajament de platã a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plãtite, precum si la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de aceastã sumã sau orice prelungire a scadentei unei datorii si orice angajament de achizitionare a unui titlu care încorporeazã o creantã sau a altui drept la plata unei sume de bani.
Din punct de vedere al scadentei, creditul poate fi:
- pe termen scurt, a cãrui duratã de rambursare nu depãseste 12 luni ;
- pe termen mediu, a cãrui duratã de rambursare este cuprinsã între 1 si 5 ani ;
- pe termen lung , a cãrui duratã de rambursare depãseste 5 ani ;
24. Enumerati modalitati de control intern (prezentare, stricta separare a sarcinilor)
Mijloacele de control prin care se pot atinge obiectivele de catre dispozitivul de control sunt:
a) un manual operational de proceduri;
b) o stricta separare a sarcinilor;
c) o justificare permanenta a conturilor;
d) un sistem informational si control de gestiune performant;
e) un personal calificat;
f) mijloace tehnice controlabile.
25. Tipuri de verificari care se pot initia in ceea ce priveste creditele pentru pers juridice. Se verifica daca: Unitatile bancare teritoriale respecta modul de lucru referitor la activitatea de planificare a creditelor si a resurselor de acoperire a acestora. Sunt indeplinite conditiile de catre o persoana juridica ptr a contracta credite. este corect modul in care s-a efectuat analiza economico-financiara a clientilor pe baza bilantului contabil si a contului de profit si pierdere, precum si analiza indicatorilor de bonitate. In cadrul analizei aspectelor nefinanciare, evaluarea este cat mai realista, dat fiind ca aceasta analiza implica un grad mare de subiectivism si, prin intermediul ei, se realizeaza uneori incadrarea clientilor intr-o categorie superioara, nejustificata de perfomantele economico-financiare ale acestora. Sunt respectate la nivelul unitatii bancare toate masurile privind evaluarea si diminuarea riscului in activitatea de creditare. Documentatia necesara pentru obtinerea creditelor si a scrisorilor de garantie bancara este completa. Modul de intocmire a referatului de credit si structura acestuia sunt conforme cu normele. A fost respectata metodologia de aprobare si acordare a creditelor, precum si de eliberare a scrisorilor de garantie bancara si avalizare a titlurilor de credit, urmarindu-se incadrarea in limitele de competentace revin fiecarei unitati bancare. La acordarea unui imprumut au fost respectate conditiile generale, dar si cele specifice (particularitatile) fiecarui tip de credit in lei si valuta in parte. In toate cazurile creditele sunt garantate, iar volumul minim al garantiilor constituite acopera datoria maxima a imprumutului catre banca (credite+dobanzi). Intocmirea, verificarea si semnarea contractului de credit s-au efectuat potrivit normelor. Intocmirea acordurilor de garantie bancara ptr eliberarea scrisorilor de garantie, respectiv avalizarea titlurilor de credit sunt conforme cu cerintele legale. Activele ce constituie garantia imprumuturilor au fost asigurate, la o valoare cel putin egala cu valoarea admisa in garantie, pe intreaga perioada de creditare, iar drepturile de incasat ale asiguratului au fost cesionate in favoarea bancii. A fost verificat de catre ofiterii de credite modul de utilizare a imprumuturilor in conformitate cu destinatiile ptr care au fost acordate, constituirea si pastrarea garantiilor creditelor, precum si respectarea normelor de lucru ale bancii si a clauzelor din contractele de credite. A fost respectata procedura de lucru in ceea ce priveste deschiderea conturilor si efectuarea operatiunilor ce tin de acordarea, utilizarea, rambursarea creditelor, eliberarea scrisorilor de garantie precum si constituirea garantiilor asiguratorii. Modul in care se realizeaza rambursarea creditelor si achitarea dobanzilor datorate este conform contractului de credite. Procedura de lucru privind creditele sindicalizate este aplicata corespunzator, in cazul in care la unitatile bancare teritoriale verificate sunt gestionate astfel de imprumuturi. Clasificarea creditelor si a plasamentelor, determinarea, constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc respecta prevederile normelor.
26. Componentele riscului de audit:inerent,dependent de control,de nedescoperire
Riscul de Audit - riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand exista erori semnificative in situatiile financiare. Elementele componente:
- riscul inerent - posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative izolate sau cumulate cu erori in alte solduri sau categorii de tranzactii, datorate insuficientei controlului intern;
- riscul legat de control - reprezinta riscul ca o eroare aparuta in solul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa, fie in cazul in care este izolata, fie daca este cumulata cu erori din alte solduri saucategorii de tranzactii, sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil de control intern;
- riscul de nedescoperire - este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nu detecteze o eroare existenta intr-un sold sau intr-o categorie de tranzactii, eroare ce poate fi semnificative, indiferent daca este considerata in mod individual sau daca este cumulata cu erori din solduri sau categorii de tranzactii.
27. Ind pe care ii pp efectuarea estimarilor prin utiliz tehnicilor sondajului
Riscul de audit se det. prin folosirea teh. sondajului statistic. (sondajul este o estimare cu un anumit grad de siguaranta a rezultatului unei actiuni, obtinuta pe baza examinarii unui esantion din totalul populatiei considerate).Estimarea presupune stabilirea a doi indicatori
a) gradul de abatere admis al rezultatului - probabil. ca rezultatul sa fie inexact (grad de precizie de 95%);
b) gradul de precizie al rezultatului - intervalul in care poate fluctua rezultatul obtinut (o precizie de +/-2).
Modelul matematic general de determinare a riscului de audit:
RA = RI * RC * DR unde RA (riscul de adit), RI (riscul inerent de control general admisibil), RC (riscul caracteristic activ. de control), DR (capacitatea de detectie a riscului).
In practica nu se determina riscul de audit pe cale matematica pt. ca experienta a aratat ca riscul de audit se situeaza undeva intre riscul ridicat al activitatii de control si cel scazut al nivelului de detectie al riscului. Limita maxima a riscului acceptata de auditori este in general pana la 5%.
28. Riscul de dobanda - def. si factori de infl.
Reprezinta acel risc de deteriorare a situataiei patrim. a bancii sub inlfl. unei modif. adverse a nivelului dobanzilor pe piata(sensibilitatea rezultatelor fin. la variatia nivelului ratelor dob.).depinzand de caracteristicile fluxului de numerar al A si P bancii, modif ratei dob. pot determina cresterea sau scaderea venitului net din dob. si a valorii de piata a A si P (ratele dob. cresc peste nivelul asteptat, cresc ch. cu dob aferente depozitelor mai mult decat vor creste veniturile din dob. aferente activelor => venitul net din dob. si val. bancii scad).
Factorii de influenta: Factori endogeni - strategia bancii;- structura A si P; -volumul si structura creditelor;-calitatea portofoliului de credite; -esalonarea scadentelor creditelor si fondurilor atrase. Factori exogeni - mediul ec. existent; pol econ, minetara, fin-valutara practicata de autoritati; corelatia dintre politica BNR si politica guv; evolutia piatei interbancare; factori psihologici
29. Opinie, tipuri de opinie in raportul de audit : raportul tb sa contina in mod clar opinia auditorului daca situatia financiara prezinta o imagine fidela (sau daca prezinta in mod corect, sub toate aspectele semnificative) a evidentei contabile, in concordanta cu un cadru general de raportare financiara si, atunci cand este cazul, daca situatiile financiare indeplinesc cerintele statutare. Termenii folositi ptr exprimarea unei opinii arata ca auditorul a avut in vedere la realizarea raportului numai aspectele semnificative ale situatiilor financiare.
Termenii folositi pt. exprimarea unei opinii arata ca auditorul a avut in vedere la realizrea raportului numai aspectele semnificative ale sit. financiare.pe langa termenii de fidelitate un raport de audit poate sa cuprinda si o opinie referitoare la respectarea cerintelor sattutare sau legale privind intocmirea sit. financiare.
Termenii folositi sunt:
- "in opinia noastra, situatiile financiare ofera o imagine fidela a pozitei financiare a soc. si a rezultatelor activitatii pt. anul incheiat cf. SIC";
- "in opinia noastra, prezinta in mod concret, sub toate aspectele semnificative, rezultatele activitatii si fluxurile de numerar, precum si pozitia financiara a soc. la finele anului 200X, in conf. cu normele legale sau statutare.
- " in conformitate cu principiile contabile gen. acceptate in
In situatia in care exista mai multe divergente intre auditor si conducerea unitatii auditate, opinia formulata poate fii :
a) o opinie cu rezerve sau calificata - trebuie exprimata atunci cand auditorul nu poate exprima o opinie fara rezerve, dar efectul oricarui
In vederea realizarii raportului de audit, in situata in care exista mai multe divergente intre auditor si conducerea unitatii auditate, opinia formulata de acestea poate fii:
a) o opinie cu rezerve sau calificata
b) o opinie contrara (nu este oportuna o opinie cu rezerve datorita preznt. incomplete sau inselatoarea a sit fin);
c) o imposibilitate de exprimare a unei opinii (nu poate obtine suficiente probe si nu poate expr.o opinie asupra sit. fin.).
30. Obiectivele controlului intern :
-asigurarea securitatii operatiunilor, valorilor, bunurilor si persoanelor;
-promovarea eficacitatii si calitatii serviciilor;
-verificarea bancii, ptr a stabili dc se conformeaza dispozitiilor legale si normelor spefice profesiunii;
-asigurarea fiabilitatii si exhaustivitatii informatiilor;-
asigurarea respectarii obiectivelor stabilite de catre conducerea bancii.
Asigurarea securitatii operatiunilor, valorilor, bunurilor si persoanelor
Securitatea operatiunilor in afara de riscurile specifice fiuecarui tipde operatiune in parte(riscul de credit, de dob..)masa considerabila a operatiunilor executate de soc bancare implica si un risc de proasta executare, de eroare, neglijenta, aceasta ca urmare a insuficientei sau absentei contr.
Pentru o institutie bancara a carei pozitie pe piata se bazeaza foarte mult pe reputatie, consecintele unei executari necorespunzatoare a operat pot fi foarte grele, atat dpvd pecuniar, cat si dpdv al imaginii de marca pe piata bancara. Urmarirea precisa a inreg contabile prin controale regulate trebuie sa permita depistarea intarzierilor si diferentelor cat mai rapid, fie ca este vorba de conturi interne , fie ca este vorba de conturi care pp o relatie cu o contrapartida.
Securiatatea bunurilor - banca poate fi comparata cu un seif ce trebuie protejat impotriva agresiunilor interne si externe si impotriva accidentelor, prin masuri adecvate:
seifuri adaptate valorilor conservate;
transp banilor si valorilor ;
protectia incintelor cu acces supravegheat, sisteme de alarma, personal de paza, sisteme de securitate impotriva incendiior;
asigurari care sa ofere o acoperire adecvata contra furturilor, deturnarilor de fonduri, fraudei, incendiilor;
proceduri de control eficace.
Securitatea persoanelor - se refera la gestionarea riscurilor de agresiune externa si a riscurilor de incendiu sau a altor calamitati care ar putea afecta viata personalului angajat sau a clientilor aflati in incinta sediuluicalamitat sau agresat.
|
