DEMOGRAFIA, PROFILUL ECONOMIC REGIONAL sI PIAŢA MUNCII

1.1. ASPECTE DEMOGRAFICE

Din punct de vedere al structurii populatiei pe judetele regiunii, cea mai mare pondere o detin judetele Prahova ( 24,85%) si Arges (19,4%), iar cea mai mica, Giurgiu (8,6%) si Ialomita (8,8%).

Din analiza structurii populatiei pe grupe de vârsta, rezulta ca în regiunea Sud Muntenia, se pastreaza tendinta de tendinta de îmbatrânire demografica, caracterizata prin procente reduse a populatiei tinere (0-14 ani - 15%, 15-19 ani - 8%), pe fondul cresterii mentinerii ponderii ridicate a populatiei din grupa de peste 60 ani (17 %).

Grupele de vârsta 0-14 ani si peste 65 ani au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban (cu 2,43, respectiv cu 9,16 puncte procentuale).

În schimb, grupa 30-64 ani are pondere mai mare în urban (cu 7,25 % mai mult decât în mediul rural).

INS

Proiectii INS pentru 2003-2025

Datele extrase din prognoza demografica realizata de Institutul National de Statistica pentru perioada 2003-2025 indica (într-o varianta medie) tendinta de îmbatrânire demografica, caracterizata printr-o reducere a populatiei Regiunii cu 549.3 mii locuitori pâna în 2025     (- 16,4%).

Sursa: INS

1 - Populatia pe grupe mari de vârsta proiectata pe medii si pe regiuni, în anii 2004 si 2025

Varianta Medie - mii persoane
URBAN
SUD-MUNTENIA
RURAL
SUD-MUNTENIA

2 - Populatia prescolara si scolara proiectata pe medii si pe regiuni,în anii 2004 si 2025

Varianta Medie - mii persoane
URBAN
SUD-MUNTENIA
RURAL
SUD-MUNTENIA

Sursa: Institutul National de Statistica - Proiectarea populatiei României în profil teritorial pâna în anul 2025

3 - Proiectii la nivel Judetean - Regiunea SUD MUNTENIA

Sursa: Institutul National de Statistica - Proiectarea populatiei României în profil teritorial pâna în anul 2025

4 - Proiectii pe grupe de vârsta pentru populatie (0-14 ani/ 15- 64 ani/ peste 64 ani)

Sursa: Institutul National de Statistica - Proiectarea populatiei României în profil teritorial pâna în anul 2025

5 - Proiectii pe grupe de vârsta pentru populatia de vârsta scolara: 3-6 ani / 7-14 ani /15-24 ani

Sursa: Institutul National de Statistica - Proiectarea populatiei României în profil teritorial pâna în anul 2025

Investitiile straine directe pe principalele activitati economice

milioane euro

Sursa BNR si INS

*) Tranzactii imobiliare, închirieri si activitati de servicii prestate în principal întreprinderilor.

Alte informatii privind economia la nivelul regiunii

Industria

Complexa si diversificata, industria regiunii acopera toate domeniile componente bazându-se totodata pe bogatia si varietatea resurselor naturale existente. Zonele industriale sunt localizate si apartin în general comunitatilor mari cum sunt municipiile si orasele, ele fiind concentrate în special în cele trei Judete din nordul regiunii: Prahova, Dâmbovita si Arges.

Dinamica crescatoare a procesului de privatizare, de restructurarea si orientarea întreprinderilor spre cerintele economiei de piata, indica existenta în cadrul regiunii a unui potential si a unor oportunitati reale de dezvoltare (S.C. ALPROM S.A.; S.C. ARPECHIM S.A.; DACIA RENAULT etc)

Agricultura

Sector important al economiei regionale, agricultura este prezenta în Judetul Arges

UTILIZAREA TERENULUI

Sursa INS, Statistica teritoriala - Regiunea Sud-Muntenia

Structura suprafetei agricole care înseamna teren arabil, pasuni si fânete, vii si livezi si conditiile naturale favorabile, au determinat dezvoltarea în cadrul judetului a tuturor ramurilor agriculturii. Productia vegetala are un rol important, fiind orientata în special spre cultura cerealelor pentru boabe, a plantelor uleioase, a plantelor de nutret si a legumelor. Cresterea animalelor este dezvoltata în toate judetele regiunii, în zona montana constituind însa principala activitate agricola. Judetele cu cel mai mare efectiv de bovine sunt Arges (26%, din total regiune), Dâmbovita (19%, din total regiune), Prahova (15%, din total regiune).

Silvicultura este favorizata de existenta unui important domeniu forestier. Fondul forestier este administrat în cea mai mare parte de ocoale silvice.

Turism

În prezent turismul tinde sa devina unul dintre cele mai dinamice sectoare economice cu potential de dezvoltare pe termen lung, acesta putând contribui substantial la revigorarea soci-economica a regiunii. Aceasta dispune de un potential considerabil, cu precadere în partea de nord, pentru dezvoltarea turismului si a activitatilor de recreere datorita conditiilor naturale favorabile si a traditiilor culturale si istorice existente. Principalele puncte de atractie turistica pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului de weekend le constituie statiunile montane de pe Rucar - Bran, Cumpana, Bradet, acestea dispunand de o retea hoteliera care acopera în mare parte necesitatile de cazare si de o infrastructura turistica adecvata. Zona este atractiva din punct de vedere turistic si datorita existentei în cadrul acesteia a unor valori culturale, a unor monumente cultural-istorice ex. Manastirea Argesului. O problema cheie pentru dezvoltarea potentialului turistic al regiunii si pentru atragerea unui numar cât mai mare de turisti o constituie îmbunatatirea serviciilor turistice si dezvoltarea centrelor de informare si promovare turistica.

Regiunea Sud Muntenia ofera conditii deosebite pentru turismul montan si agroturism, regiunea aflându-se pe locul al 4-lea pe tara în ceea ce priveste numarul pensiunilor turistice rurale. Dezvoltarea agroturismului si a turismului rural, în ultimii ani, a determinat aparitia unui numar însemnat de pensiuni, numar în continua crestere. Judetele cu cele mai multe pensiuni turistice rurale sunt Arges - 53%, Prahova -27% si Dâmbovita - 14%.

Zona montana si dezvoltarea durabila - aspecte specifice ruralului montan

[1] specifice ruralului montan:

Pe termen mediu, consecintele persistentei acestor probleme sunt grave:

Dezvoltarea economica în spatiul rural montan, iar în zonele izolate chiar supravietuirea civilizatiei rurale, depind decisiv de dezvoltarea si valorificarea superioara a resurselor oferite de agricultura montana[2] si a altor resurse specifice zonei (pluriactivitate ).

Conceptul de dezvoltare durabila aplicat ruralului montan include modernizarea activitatilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul relansarea cresterii animalelor si a îndeletnicirilor traditionale, promovarea agriculturii s ia produselor ecologice, diversificarea activitatilor economice în spatiul rural fara afectarea patrimoniului rural, istoric si cultural.

[4] în cadrul sistemului de educatie si formare profesionala, în raport cu problematica identificata în zona ruralului montan, sunt:

În scopul dezvoltarii ruralului montan, din perspectiva educatiei si formarii profesionale, se impune astfel un program coerent de masuri pentru urmatoarele directii prioritare:

Planurile locale de actiune (PLAI) din toate judetele regiunii care au relief montan

Planurile de actiune (PAS) al scolilor din ÎPT care ofera formare în agricultura cu specific montan

Dezvoltarea bazei materiale: ferma didactica, ateliere scoala si laboratoare (organizate si dotate corespunzator agriculturii montane si pluriactivitatii cu o componenta de agroturism inclusa)

Facilitati de tip campus (internat, cantina, centre de documentare si informare etc.)

[5] realizat pentru Regiunea Sud Muntenia de catre Institutul National de Cercetare stiintifica în Domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS), cu privire la determinarea nevoilor de pregatire prin învatamântul profesional si tehnic la orizontul anului 2010 (studiu pilot), prevede pe baza unui model (MACBETH) de cercetare recursiva a pietei muncii si a evolutiei dezechilibrelor ocupationale, urmatoarea proiectie:

Proiectia structurii VAB pe ramuri ale economiei regiunii în perioada 2003-2010

Conform acestei previziuni, toate sectoarele de activitate ar urma sa creasca în valoare absoluta a contributiei la formarea PIB. Ca ponderi în VAB, agricultura, silvicultura si constructiile se pastreaza aproximativ constante în intervalul 2003-2010.

Initierea /dezvoltarea unor scoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o baza materiala adecvata: ferma didactica, ateliere scoala si laboratoare (organizate si dotate corespunzator agriculturii montane si pluriactivitatii cu o componenta de agroturism inclusa), facilitati de tip campus

Faptul ca piata fortei de munca este o problema controversata, imaginile si situatia de suprafata ascunzând probleme carora economia si mediul social trebuie sa le faca fata în viitor, impune o analiza atenta si identificarea majoritatii problemelor din acest domeniu.

În totalul populatiei ocupate, ponderea cea mai însemnata o detin persoanele care au absolvit o institutie de învatamânt liceal (32%), fiind urmate de absolventii de învatamânt profesional sau de ucenici (43,5%), situatie similara cu cea înregistrata la nivel national În ceea ce priveste distributia pe sexe, preponderenta, în cadrul populatiei active este populatia masculina (55,7%). În intervalul 2002-2004, aceste ponderi s-au mentinut constante.

În anii 2005-2006, ponderea cea mai mare în totalul populatiei active este detinuta de grupa de vârsta 35-44 ani (84,4%), iar ponderea cea mai scazuta este detinuta de grupa de vârsta 15-24 ani (38,3%). Numarul populatiei tinere ocupate este extrem de scazut (8,9% din totalul populatiei ocupate) aproape comparabil cu cel al persoanelor de peste 65 de ani ramase înca în viata activa (6,3%) si mai mic decât al persoanelor cu vârsta de 55-64 ani (10,8%). Acest fenomen releva faptul ca accesul tinerilor pe piata muncii este îngrijorator de limitat.

În ceea ce priveste populatia ocupata în industrie, comparativ cu anul 2000 se constata o tendinta generala de reducere, distingându-se judetele Arges (16.4 mii persoane), Teleorman (4,9 mii persoane) si Prahova (4,1 mii persoane).

Dinamica populatiei ocupate în principalele sectoare economice indica mentinerea unui trend descrescator, reducerea mai accentuata înregistrându-se în judetele Teleorman (34 mii persoane), Arges (26 mii persoane) si Giurgiu (13,8 mii persoane).

În mediul urban, rata de activitate este mai scazuta decât în mediul rural, si a înregistrat scaderi în intervalul 2002-2005 în ambele medii de rezidenta. În ceea ce priveste repartitia pe sexe, în rândul populatiei masculine se înregistreaza o rata de activitate mai ridicata.

În anul 2006 numarul somerilor BIM s-a redus la 134 mii persoane (fata de 157 mii persoane cat erau înregistrate în anul 2003). Acest fenomen nu poate fi datorat cresterii ratei de ocupare (populatia ocupata a continuat sa scada), ci mai degraba altor factori precum :

Reducerea populatiei totale;

Persoanele carora le-au expirat perioadele de alocare a indemnizatiei de somaj nu mai solicita înscrierea în evidenta agentiilor judetene pentru ocuparea fortei de munca ( ca persoane în cautarea unui loc de munca) regasindu-se în categoria "lucratorilor familiali neremunerati";

Pensionari;

Migratia catre alte regiuni sau chiar în afara granitelor tarii.

În ceea ce priveste raportul rural - urban în structura somajului, în mediul urban, ponderea somajului este mai mare cu 14,9% fata de mediul rural.

O analiza a situatiei somajului pe grupe de vârsta, releva faptul ca tinerii (grupa de vârsta 15-24 de ani) se confrunta cu mai multe dificultati în ceea ce priveste accesul pe piata muncii în comparatie cu adultii (grupa de vârsta 25-34 ani). Ponderea mare a somerilor tineri (8,6%) se mentine indiferent de sex sau mediul de viata al acestora urban sau rural. Cea mai mica rata a somajului se înregistreaza în judetul Arges - 5,1%, iar cea mai mare rata a somajului se înregistreaza în judetul Ialomita - 12,3%).

În perioada 2002-2006, rata de ocupare a populatiei civile este descrescatoare, atât la nivel regional cât si national (rata de ocupare este mai mica la nivel regional decât cea la nivel national).

produsul intern brut va creste în medie cu 5,3%;

cresterea economica va mentine un ritm mediu anual de 5,2%;

rata de investitie va ajunge la aproape 29% în anul 2008 fata de 22,5% în anul 2003;

cresterea investitiilor straine cu circa 2 miliarde euro anual;

exporturile de bunuri si servicii se vor majora cu un ritm mediu anual de 10% fiind sustinute de cresterea contributiei investitiilor straine la export si printr-un mecanism de promovare si stimulare a exportului;

productia industriala va creste în medie cu circa 5% si în special în ramurile industriei prelucratoare unde ritmul de crestere va fi de 5,9%;

productia agricola va creste în medie cu 3,5%, ca urmare a sporirii randamentelor;

consumul individual efectiv al populatiei se va reduce la un ritm mediu de 4%, inferior celui al salariului real, care se va majora în medie cu 4,5% anual permitând îmbunatatirea înclinatiei spre economisire;

cresterea ponderii IMM-urilor la crearea produsului intern brut;

productivitatea muncii va creste cu un ritm mediu anual de 4,9%;

în domeniul constructiilor se vor înregistra cresteri cu un ritm mediu anual de 8%;

extinderea utilizarii tehnologiilor informationale si de comunicatie în perspectiva aderarii la Uniunea Europeana si utilizarea lor pe scara larga în întreaga economie;

ponderea ridicata a populatiei vârstnice conduce la exercitarea de presiuni ridicate asupra sistemelor de sanatate si asistenta sociala insuficient dezvoltate pentru asigurarea serviciilor la cotele solicitarilor;

dezvoltarea sistemului de formare profesionala continua a adultilor atât sub aspectul extinderii retelelor de furnizori de servicii cat si a cresterii calitatii prin asigurarea competentelor stabilite de standardele de pregatire profesionala ca cerinta a recunoasterii calificarilor în Uniunea Europeana;

dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii pentru transporturi sustinuta de cresterile din domeniul industrial si comert în special exportul;

Tendintele de dezvoltare la nivelul Regiunii Sud-Muntenia sunt evidentiate si în Planul Regional de Dezvoltare care stabileste urmatoarele masuri:

dezvoltarea infrastructurii de transport;

dezvoltarea serviciilor publice si a infrastructurii sociale;

dezvoltarea infrastructurii informationale si de telecomunicatii si facilitarea accesului la serviciile IT;

modernizarea si reabilitarea siturilor industriale si a zonelor urbane;

reconstructia ecologica a zonelor degradate si protejarea patrimoniului natural;

dezvoltarea turismului, cu accent pe agroturism, în special în zonele montane (judetele Dâmbovita, Prahova si Arges);

dezvoltarea afacerilor si în mod prioritar sustinerea IMM-urilor;

Alte informatii privind tendintele de evolutie la nivel macroeconomic :

( sursa:mass-media - declaratii ale membrilor Guvernului României)

introducerea sistemelor private de asigurari sociale si de sanatate si extinderea sistemului de asigurari sustinut si de cresterea investitiilor populatiei în acest domeniu;

dezvoltarea pietelor de capital - o prima etapa fiind deja realizata prin reglementarea accesului persoanelor straine la constituirea de conturi în valuta la bancile din România;

Dezechilibre pe piata muncii

Desi prognozele elaborate la nivel national cat si strategiile nationale si regionale stabilesc pe termen mediu si lung cresteri economice si dezvoltarea unor sectoare de activitate ale economiei nationale precum : industria prelucratoare, transporturi,comert intern si exterior, sanatate si asistenta sociala, tehnologii informationale, ratele ocuparii vor continua sa scada în urmatorii ani, iar somajul va înregistra cresteri. Acest fenomen va fi generat pe termen scurt de continuarea restructurarii sectoarelor economice neperformante. Pe termen mediu si lung evolutia ocuparii va fi influentata negativ chiar si în conditiile cresterii investitiilor straine si stimularii dezvoltarii IMM-urilor. În acest context, trendul descrescator al populatiei ocupate se va mentine si dupa aderarea României la Uniunea Europeana, fiind determinat de un complex de factori de natura financiara, economica si demografica.

Proiectia cerere potentiala - oferta potentiala pâna în anul 2013, în judetele Regiunii propune tinte înalte de crestere a investitiilor, respectiv a aportului de capital si tinte înalte de crestere a productivitatii muncii, prin urmare, ocuparea este într-un proces de reducere.

Pe termen mediu si lung, piata muncii se va confrunta cu dezechilibre intre cerere si oferta, atât la nivelul regiunii cat si în fiecare din cele sapte judete

Dezechilibrele intre cerere si oferta se vor înregistra în toate ramurile economiei nationale.

Cresterea productiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor, reclama o redimensionare a nivelului de pregatire a fortei de munca în acest domeniu ( cresterea ponderii nivelului 3 de pregatire si reducerea nivelelor 1 si 2). Sporirea randamentului se va realiza prin introducere de echipamente performante, utilizarea automatizarilor, extinderea si modernizarea sistemelor de irigatii - ceea ce necesita un nivel ridicat de competente. Având în vedere traditia româneasca în domeniu, exista conditii pentru realizarea agriculturii ecologice, fiind necesare competente noi pentru personalul calificat.

Cresterea productiei industriale si în special în ramurile industriei prelucratoare, în conditiile în care si productivitatea va continua sa creasca, atrage de asemenea nevoia de calificari noi, dar si de competente ridicate pentru utilizarea noilor tehnologii. Retehnologizarile care vor urma dupa aderarea României la Uniunea Europeana vor determina cresterea ponderii persoanelor calificate la nivelul 3 de pregatire în domenii ca: electronica, automatizari, informatica, prelucrari neconventionale.

Dezvoltarea pietelor de capital necesita competente superioare si asigurarea cu personal calificat numai la nivelul 3 în domeniul bancar si tranzactii financiare .

Dezvoltarea sistemelor de asigurari private reclama competente superioare la nivelul 3.

Scaderea fluxului migratiei dinspre mediul rural spre cel urban va atrage o dezvoltare a localitatilor rurale în mod deosebit în domeniile :

amenajari infrastructura ( drumuri, retele de aductiune apa si gaze);

constructii civile

comert ( amenajarea de piete en-gros si retele de distributie pentru produsele agricole ecologice,modernizarea spatiilor comerciale din mediul rural si alinierea la standardele în domeniu);

extinderea retelei scolare

În acest context dezechilibrele cerere-oferta din aceste sectoare se vor diminua, fiind în continuare nevoie de mentinerea actualelor calificari precum si de cresterea competentelor.

Dezvoltarea transporturilor si a infrastructurii pentru transporturi va contribui la reducerea dezechilibrelor de pe piata muncii, în aceste domenii necesitând competente superioare si implicit cresterea ponderii persoanelor calificate de nivel 3 .

Cresterea productiei în domeniul constructiilor necesita cresterea nivelului de competente - nivel 3-în utilizarea materialelor si tehnologiilor neconventionale precum si a echipamentelor performante.

Dezvoltarea tehnologiilor informationale, comunicatiilor (crearea de sisteme alternative) extinderea numarului de abonati si a retelelor de cablu TV atrag si în aceste domenii introducerea de calificari noi numai la nivelul 3 de pregatire .

disponibilitate la schimbare si la mobilitate profesionala;

capacitate de adaptare a competentelor la cerintele angajatorilor ;

capacitate de comunicare ;

disponibilitate la mobilitate geografica ;

capacitate de adaptare la transformarile micro si macroeconomice;

abilitati antreprenoriale;

abilitati de stabilire a scopurilor si prioritatilor, de a-si valorifica initiativa proprie