DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI sI MIJLOCII
Întreprinderile mici sunt coloana vertebrala a economiei europene. Ele reprezinta o sursa esentiala de noi locuri de munca si o pepiniera a ideilor de afaceri. Baza legala pentru o politica europeana în acest domeniu o constituie Articolul 157 al TCE.
întreprinderile de marime medie (50-249 angaj 525i816f ati), pe de alta, precum si întreprinderile mari (> 250 angajati). În anul 2000, în Europa-19 (UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia), conform raportului Observatory of European SME’s din 2002 , existau peste 20 de milioane de întreprinderi (99% reprezentau IMM), unde erau angajati în jur de 120 de milioane de oameni (66% în sectorul IMM) [12].
Prin urmare, eforturile Europei de a pune bazele unei noi economii vor fi încununate de succes numai daca micile întreprinderi vor fi considerate ca prioritate a agendei de lucru. Existenta IMM este necesara pentru functionarea armonioasa a economiei moderne, acestea fiind prezente în toate sectoarele industriei si serviciilor. Aceste întreprinderi sunt cele mai sensibile la schimbarile intervenite în mediul de afaceri. Ele sunt primele afectate de povara exceselor birocratice. De asemenea, tot ele sunt primele care prospera în urma initiativelor de eliminare a birocratiei si de promovare a recompensarii succesului cu ajutorul instrumentelor fiscale, adaptându-se mult mai usor schimbarilor survenite in conditiile economice si sociale actuale. Ele opereaza în special la nivel national, însa sunt afectate de legislatia comunitara privind taxele si impozitele, concurenta, legislatia societatilor comerciale, politicile sociale si regionale si formalitatile vamale. Ca urmare, politica Comunitatii în acest domeniu consta în masuri menite sa promoveze interesele IMM si sa elimine discriminarile care le pot bloca accesul pe piata. Din 1986, Uniunea Europeana are un Comisar însarcinat cu politica privind IMM.
Politica industriala europeana face referire la acest sector în perspectiva cresterii competitivitatii si transferului de tehnologie, precum si a accesului la C&D. Pe parcursul anilor 90 Comunitatea a adoptat mai multe decizii care erau orientate spre sustinerea dezvoltarii IMM-lor. De asemenea au fost elaborate si adoptate documente complimentare pentru acest sector. Astfel în mai 1998 a fost prezentat organelor europene Raportul BEST (The Business Environment Simplification Task Force), la elaborarea caruia au participat experti din partea comunitatii oamenilor de afaceri si a autoritatilor publice din statele membre. Acest raport continea 64 de recomandari privind masurile ce trebuie adoptate de Comisie, Consiliu, Parlamentul European si statele membre. În septembrie 1998, Comisia adopta un comunicat „Promovarea antreprenoriatului si a competitivitatii – raspunsul Comisiei la raportul BEST si recomandarile lui”, ce a inclus „Planul de actiune pentru promovarea antreprenoriatului si a competitivitati” care prevedea o serie de masuri ce trebuie adoptate la nivel comunitar si national pentru realizarea obiectivelor propuse.
Consiliul European a stabilit, la Lisabona în martie 2000, obiectivul de a face economia Uniunii Europene cea mai competitiva si mai dinamica pe plan mondial, bazata pe acumularea de cunostinte, capabila de o crestere economica durabila si care sa asigure locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune sociala. Întreprinderile mici sunt privite ca principale promotoare ale inovatiei si ocuparii fortei de munca, precum si ale integrarii europene sociale si locale. Prin urmare, a fost stabilita necesitatea crearii unui mediu optim pentru întreprinderile mici si initiativele antreprenoriale. Urmatorul pas a fost adoptarea de catre Consiliul European în iunie 2000 a „Cartei Europene a Întreprinderilor Mici” care confirma importanta acestui sector si stabileste directiile de actiune prin acordarea atentiei cuvenite IMM-lor. Directiile, în mare masura, corespund celor stabilite de Comisie în planul de actiune si sunt urmatoarele:
I. Educatia si instruirea întreprinzatorilor, prin: cultivarea spiritului antreprenorial si noilor aptitudini înca de la un stadiu incipient; predarea cunostintelor generale de afaceri si antreprenoriat la toate nivelurile de învatamânt. Modulele specifice ale instruirii în afaceri trebuie sa devina o componenta esentiala a programelor de învatamânt la nivel preuniversitar si universitar; încurajarea si promovarea initiativelor antreprenoriale ale tinerilor, prin programe corespunzatoare de pregatire a managerilor din întreprinderile mici.
II. Initierea mai putin costisitoare si mai rapida a afacerilor prin: reducerea cheltuielilor de înfiintare a companiilor catre nivelul cel mai competitiv pe plan mondial; încurajarea tarilor cu procedurile cele mai lente si dificile de înregistrare a noilor companii pentru a ajunge din urma statele mai avansate; cresterea accesului la procedurile de înregistrare on line.
III. Legislatie si reglementari mai bune evaluarea legislatiilor nationale cu privire la faliment în lumina bunelor practici; analizarea noilor reglementari nationale si comunitare în vederea evaluarii impactului lor asupra întreprinderilor mici si întreprinzatorilor; simplificarea pe cât posibil a reglementarile nationale si cele ale UE; simplificarea, de catre Comisie, a legislatiei referitoare la concurenta, pentru a reduce dificultatile întâmpinate de întreprinderile mici în procesul de conformare cu aceste prevederi legale.
IV. Asigurarea calificarii necesare, prin:
Dezvoltarea cu ajutorul institutiilor de instruire si programelor interne de pregatire ale companiilor a abilitatilor adecvate, adaptate necesitatilor întreprinderilor mici si a serviciilor de instruire si consultanta permanente.
V. Îmbunatatirea accesului online, prin:
Sporirea volumului de comunicatii electronice între autoritatile publice si sectorul întreprinderilor mici. Astfel, companiile vor avea posibilitatea sa înainteze cereri, sa primeasca asistenta, sa depuna declaratii fiscale sau sa obtina simple informatii online, mult mai rapid si la costuri mai reduse.
VI. Extinderea pe multiple piete prin: continuarea reformelor în vederea constituirii în cadrul Uniunii a unei piete interne unice, accesibila întreprinderilor mici; îndreptarea reformelor catre unele sectoare esentiale pentru dezvoltarea IMM, cum ar fi comertul electronic, telecomunicatiile, utilitatile, achizitiile publice si sistemele de plati transfrontaliere.
VII. Perfectionarea sistemul fiscal si a aspectelor financiare, prin:
Adaptarea sistemelor de impozitare în scopul de a recompensa performanta, a încuraja întreprinderile start-up, a favoriza extinderea întreprinderilor mici si înfiintarea de locuri de munca si a facilita crearea de întreprinderi mici si continuitatea lor.
Îmbunatatirea accesului întreprinderilor mici la serviciile financiare prin: identificarea si înlaturarea obstacolelor care stau în calea formarii unei piete de capital pan-europene si a implementarii Planului de actiune pentru serviciile financiare si a Planului de actiune pentru capitalul de risc; îmbunatatirea relatiilor dintre sistemul bancar si întreprinderile mici cu ajutorul crearea unor conditii corespunzatoare de acces la credite si la capitalul de risc; îmbunatatirea accesului la fondurile structurale si încurajarea initiativelor Bancii Europene de Investitii de crestere a fondurilor, inclusiv instrumentelor de capital, disponibile pentru întreprinderile start-up si pentru întreprinderile de înalta tehnologie.
VIII. Consolidarea capacitatii tehnologice a întreprinderilor mici, prin: consolidarea programelor existente care au ca scop promovarea implementarii tehnologiei în întreprinderile mici, precum si capacitatea întreprinderilor mici de a identifica, selecta si adapta tehnologii.
Incurajarea cooperarii si schimbului tehnologic între întreprinderile de orice dimensiuni, mai cu seama între micile întreprinderi europene, dezvoltarea programelor de cercetare mai eficiente, îndreptate catre aplicarea comerciala a cunostintelor si tehnologiei, conceperea si adaptarea sistemelor de calitate si certificare în întreprinderile mici.
stimularea cooperarii între întreprinderile mici si companii mari la nivel local, national, european si mondial, precum si cooperarea între întreprinderile mici si institutiile de învatamânt superior si cercetare.
IX. Utilizarea modelelor e-business de succes si asigurarea unei asistente de calitate pentru întreprinderile mici, prin: încurajarea micilor întreprinderi, de catre Comisia Europeana si Statele Membre, în scopul aplicarii celor mai bune practici si adoptarii modelelor de afaceri eficiente care sa le dea posibilitatea sa se bucure de un progres real în noua economie;
coordonarea activitatii Comisiei si a statelor membre în vederea crearii unor sisteme, retele si servicii informationale si de sprijinire a afacerilor care sa fie usor de accesat si de înteles si care sa raspunda necesitatilor întreprinderilor.
Asigurarea, la nivelul întregii Uniuni Europene, accesului la consiliere si sprijinului din partea mentorilor si membrilor retelei Business Angels, inclusiv prin intermediul paginilor de Internet si al Observatorului Europen al Întreprinderilor Mici si Mijlocii.
X. Dezvoltarea unei reprezentari mai puternice si mai eficiente a intereselor întreprinderilor mici pe plan national si la nivelul Uniunii Europene, prin: coordonarea politicilor nationale referitoare la IMM; utilizarea programului Multianual pentru Întreprinderi si Antreprenoriat, procedura de la Cardiff pentru reformele economice, procedura de la Luxemburg referitoare la politicile privind ocuparea fortei de munca si alte programe si initiative comunitare; monitorizarea si evaluarea anuala a sectorului IMM, prin raportare la nivelurile cele mai ridicate înregistrate pe plan mondial pentru a îmbunatati cunostintele, adopta practici mai bune în toate domeniile care influenteaza întreprinderile mici în scopul sporirii performantelor noastre.
Implimentarea masurilor respective va fi efectuata conform unei strategii coerente si coordonate acceptata de Comisie si de statele membre. Scopul final al acestor masuri ce sunt realizate atât la nivel comunitar cât si la cel national, este cresterea economica si cresterea competitivitatii, acestea fiind si principalele obiective ale politicii industriale europene.
|
