DIAGNOSTOCUL GENERAL AL PERFORMANTELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE SOCIETATII

3.1. Situatia rezultalelor sintetice economico-financiare

Pentru caracterizarea dimensiunii activitatii unei firme si pentru aprecierea rezultatelor si masurarea performantelor sale comerciale, în tarile cu economie de piata se folosesc indicatorii: cifra de afaceri, productia, marja comerciala, valoarea adaugata.Orice analiza diagnostic începe prin analizarea complexa a acestor indicatori, în dinamica si comparativ cu obiectivele stabilite, pe total si pe diverse structuri specifice.

O judecata pertinenta, în masura sa evidentieze situatia reala necesita corelarea indicatorilor de mai sus si, în special, a cifrei de afaceri, cu trei elemente esentiale într-o economie de piata: rata inflatiei,pozitia firmei pe piata, politica de preturi.

VENITURILE TOTALE

La nivelul S.C. "AGROVET " S.A., suma veniturilor care are drept corespondent în anii analizati productia marfa si încasata, reflecta atât dinamica activitatii fizice ( volumul fizic al productiei ), cât si influenta preturilor, determinate de inflatie si alti factori conjuncturali ai timpului si pietei.

În perioada diagnosticta, pe baza informatiilor prinvind gestiunea patrimonial-financiara, situatia veniturilor se prezinta astfel:

Tabelul nr.2

Dinamica veniturilor

mii lei

Începând din anul 1997, potrivit noilor reglementari, veniturile totale sunt structurate pe 3 mari categorii:

a) venituri din exploatare, provenite din vânzari de marfuri, productia vânduta, imobilizata si stocata, subventii de exploatare, alte venituri din exploatare, reprezentând creante recuperate de la clienti si diversi debitori.

b) venituri financiare ( dividente încasate, dobânzi aferente creantelor imobilizate, venitul net realizat din vânzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar );

c) venituri exceptionale ( donatii primite, drepturi de personal sau anulari de provizioane ).

Din datele prezentate în tabelul nr.2 rezulta ca veniturile au înregistrat cresteri spectaculoase fata de anul 1997 de aproape 97 miliarde, atât pe seama cresterii veniturilor din exploatare ( + 93.880 miliarde ), cât si pe seama veniturilor financiare ( + 2958,4 miliarde ).

Contributia cea mai mare la depasirea veniturilor totale a avut-o veniturile din exploatare, tinând seama de faptul ca ponderea acestora este de 96,84% în totalul veniturilor.

Sporirea veniturilor s-a datorat în principal efectelor inflatiei, prin nivelul preturilor de vânzare practicate, deoarece volumul fizic al productiei a înregistrat o dinamica relativ modesta.

În anul 1999 veniturile au crescut cu 70,6% respectiv cu 40433 miliarde, ca urmare a cresterii veniturilor din exploatarecu 69,5% si dublarii veniturilor financiare ( + 106,9% ), care însa au o pondere mica ( 3,16% ).

Analizând cauzele sporirii veniturilor din exploatare s-a constatat ca aceste rezultate favorabile s-au datorat cresterii într-un ritm mai rapid al desfacerilor fata de ritmul productiei.

Între cauze se înscriu:

- ritmicitatea productiei, realizarea unor produse corespunzatoare din punct de vedere calitativ, fapt reflectat - de altfel - si de nivelul scazut al stocurilor de produse finite ( ce reprezentau la 31.XII.l996 0,18% din activele societatii ) si binenteles inflatia, care a diminuat puterea de cumparare a populatiei si inundarea pietei interne cu produse importate, mai ieftine, dar de slaba calitate, care a îngreunat activitatea de desfacere, ducând la crearea stocurilor în general si a stocurilor de produse finite în special.

Cresterea într-un ritm mai lent a veniturilor din exloatare a determinat modificari strucutrale în ceea ce priveste ponderea ocupata de categoriile de venituri în totalul acestora. Astfel, a 22322k1022w crescut ponderea veniturilor financiare de la 2,55% la 3,16% si a veniturilor exceptionale de la 0,13% la 0,45% scazând corespunzator ponderea veniturilor din exploatare de la 97,45% la 96,84%

3.1.2 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Introducerea în analiza diagnostic a indicatorilor " cifra de afaceri cu care se opereaza începând cu 1 ianuarie 1997, creaza noi valente în cuantificarea potentialului economic al societatilor comerciale. O societate nu poate supravietui, respectiv dezvolta, într-o economie

libera si concurentiala decât în masura în care este capabila sa raspunda într-o maniera durabila nevoilor pietei. A raspunde nevoilor pietei presupune identificarea corecta a dorintelor clientilor, a motivatiilor reale ale acestora, respectiv asigurarea promta a unei oferte de produse si servicii adecvate, Totodata, functionarea stabila si eficienta a unei forme în sistemul economic de piata este conditionata de satisfacerea criteriului eficacitatii în alocarea si exploatarea potentialului

intern ( material, uman, financiar ) al acesteia.

Un rol deosebit în fundamentarea unei decizii în masura sa materializeze cerintele de mai sus, revine diagnosticului functional-strategic, caracterizat în evaluarea complet_aa activitatii si

rezultatelor firmei, în corelatie cu conditiile pietei.

In conditiile actuale, în care factorii pietei primeaza în sistemul de variabile care explica rezultatele unei firme, analiza cifrei de afaceri este esentiala pentru aprecierea locului acesteia In sistemul sau de activitate, a pozitiei sale pe piata aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta, diferite activitati, într-o masura profitabila pe piata.

Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor provenite din operatiuni comerciale efectuate de o firma într-o perioada de timp determinata, fara a include veniturile financiare si exceptionale, fiind socotit indicatorul fundamental al volumului activitatii agentului economic si evident nu lipseste din nici un sistem de indicatori folositi în diagnosticarea si evaluarea economica a întreprinderii, de estimare a eficientei managementului practicat.

Interesul oricarui întreprinzator vizeaza o crestere a cifrei de afaceri, pentru obtinerea unui profit cât mai mare sau a unuia moderat, dar cu un grad ridicat de certitudine în viitor.

Pe baza informatiilor financiar-contabile ale anilor 1997-1999, cifra de afaceri, determinata în functie de metodologia practicata de la 1 ianuarie 1997,sa înregistrat urmatoarele valori:

1993 = 736.200 mii lei

1997 = 55.578.715 mii lei

1999 = 94.201.025 mii lei

Se remarca curba ascendenta a cifrei de afaceri la 31.XII.1999, înregistrându-se o crestere a acesteia de 12 ori fata de anul 1997 si cu 69,5 fata de anul precedent.

Pentru evaluarea potentialului economic al societatii este de subliniat ca cifra de afaceri evolueaza pozitiv, în aceasta evolutie regasindu-se si influenta cresterii productiei fizice vândute.

Analiza cifrei de afaceri trebuie sa se raporteze permanent la pozitia startegica a întreprinderii. O întreprindere care dispune de o pozitie strategica puternica va fi mai dinamica si mai profitabila decât alte întreprinderi din acelasi domeniu, iar o întreprindere fara forta strategica, va avea, mai devreme sau mai târziu, rezultate negative sau mediocre.

3.1.3 VALOAREA ADUGATA_

Prin continut, indicatorul valoarea adaugata exprima cresterea ( plusul ) de valoare care se obtine prin activitatea tehnico-productiva a firmei în cadrul producerii de bunuri sau servicii. Acest indicator permite aprecierea structurii si metodelor de productie ale întreprinderii, prin intermediul gradului de integrare ( ca raport Intre valoarea adaugata si productie corespunzatoare sau cifra de afaceri ) precum si dezvoltarea sau regresul activitatii firmei.

Cu ajutorul valorii adaugate pot fi construiti o serie de indicatori necesari pentru caracterizarea factorilor de productie ( munca, capitalul ), iar în cadrul fiscalitatii reprezinta baza de calcul a impozitului datorat statului ( TVA ).

Valoarea adaugata ( VA ) se poate stabili prin 2 metode:

a) metoda sintetic_ potrivit careia din productia globala se scad cheltuielile cu materialele ( Mt )

VA = Qe-Mt

unde: cheltuielile cu materialele cuprind: cheltuielile cu materii prime, materiale, energie, apa, servicii prestate de terti.

b) metoda de repartitie sau aditiva, care are în vedere însumarea urmatoarelor elemente:cheltuielile cu personalul salariat, impozite si taxe, cheltuielile financiare, amortizarea si profitul. Potrivit acestei abordari, valoarea adaugata este formata din remunerarea aferenta tuturor factorilor si anume: salariati, statul, cei ce acorda credite, proprietarii, etc.

În activitatea practica, studierea complexa a valorii adaugate prezinta importanta întrucât furnizeaza structurilor decizionale informatia referitoare la performantele proprii în raport cu cele realizate în perioadele anterioare sau cu cele ale firmelor comerciale.

Aspectele principale implicate de analiza structurilor a valorii adaugate, rezulta pe baza informatiilor din tabelul urmator.

Tabelul nr.3

Analiza structurii valorii adaugate

Se remarca o crestere a valorii adaugate cu 154,8% fata de anul precedent, situatia apreciata ca pozitiva.

În totalul valorii adaugate, ponderea cea mai însemnata ( 46% ) o detine profitul realizat, desi fata de anul 1998 înregistreaza o scadere de -20,9%

Cheltuielile cu personalul salariat, desi în scadere ca pondere fata de 1998, reflecta nivelul salariilor tarifare negociate, la care se adauga indexari legale, precum si sistemul de contributii calculate în conditiile cadrului legal existent.

Amortizarea activelor corporale ( mijloace fixe ) ca pondere au crescut cu 0,32%

Cu caracter de consecinta, urmarea cresterii procentului dobânzii la creditele acordate si diferentelor de curs valutar, au crescut si cheltuielile financiare ale societatii atât ca volum, cât si structural.

Un rol deosebit în cresterea valorii adaugate îl are profitul brut, care masoara ratiunea de a fi a unei societati. Evolutia ascendenta a acestuia trebuie apreciat în conditiile date ale economiei românesti sub impactul inflatiei si a sistemului de preturi practicat.

În functie de situatia concreta din întreprindre, concluziile formulate constituie suportul deciziilor care trebuie luate.

Asociind pentru evaluare rata valorii adaugate fata de cifra de afaceri, situatia se prezinta astfel:

Se poate concluziona ca societatea dispune de potential tehnico-economic, evident în modernizare, pentru crearea de valoare si inclusiv pentru reproducerea factorilor de productie si protectia sociala. Evident, în aprecierea valorii adaugate -

ca indicator de rezultate - trebuie tinut seama de corelarea sistemului economic sub impactul inflatiei pentru a sesiza limitele reale ale cresterii ei.

3.1.4 MARJA FINANCIARA

În conditiile date ale sistemului contabil operant, în diagnosticul rezultatelor sintetice se foloseste si indicatorul marja financiara, determinat ca diferenta între veniturile si cheltuielile totale ale societatii.

În cadrul societatii analizate marja financiara înregistreaza urmatoarele valori:

Tabelul nr.4

Dinamica marjei financiare

Suma marjei financiare acrediteaza aprecierea ca societatea întruneste o conditie esentiala a performantei economico-financiara si anume profitabilitatea. Asa cum se observa, în marja financiara profitul detine peste 2/3.

3.1.5.Profitul brut si net al societatii

Societatea comerciala, ca patrimoniu distinct are ca obiectiv final obtinerea unei rentabilitati ridicate.

Rentabilitatea presupune obtinerea unor venituri mai mari decat cheltuielile, in urma vinderii si incasarii productiei fabricate. Rentabilitatea reflecta deci, capacitatea societatii de a produce profit, oglindind intr-o forma sintetica eficienta intregii activitati economice a societatii.

Din punct de vedere al modului de exprimare, rentabilitatea apare in forma absoluta ca masa a profitului (indicativ de volum), iar gradul in care capitalul sau folosirea resurselor societatii comerciale aduc profit, este reflectat in rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii).

In cazul profitului, problema care se ridica pentru teoreticieni este privitoare la natura si continutul acestuia, iar pentru agentii economici de a stabili raportul in care se gaseste cu celelalte venituri (salariul, dobanda, renta) si mai ales, modalitatile prin care se poate asigura maximizarea lui.

Referitor la continutul categoriei de profit, distingem doua mari curente teoretice, unul dupa care veniturile (deci si profitul) apar ca o recompensa a factorilor de productie si altul, conform caruia profitul este munca insusita gratuit de cel ce poseda capital, pe seama celui care isi inchiriaza (vand) capacitatea de a muncii.

Profitul, in sens larg, reprezinta castigul obtinut din desfasurarea unei activitati. In sens restrans reprezinta venitul ce revine posesorului de capital drept recompensa a utilizarii acestora in calitate de factori de productie.

Profitul este scopul si ratiunea oricarei activitati economice, mobilul principal al investirii capitalului, criteriu de apreciere a eficientei economice, a rentabilitatii.

Maximizarea profitului constituie motivatia agentului economic de a actiona intr-un anumit domeniu de activitate, criteriu de fundamentare a obtiunii sale privind orientarea capitalului si restructurarea productiei.

Profitul stimuleaza eforturile agentului economic in vederea perfectionarii activitatii sale, cultiva spiritul de economisire.

In acelasi timp, profitul prezinta o importanta pentru societate, pe seama prelevarii unei parti a acestuia la bugetul statului.

Punctul de plecare in stabilirea rezultatelor financiare il reprezinta veniturile si cheltuielile, de nivelul carora depinzand volumul profitului sau pierderile.

Modele ce pot fi folosite in analiza factoriala a profitului aferent cifrei de afaceri sunt:

a)   Pb =S qvp - S qvc

b)   Pb = CA x r = CA

c)   Pb = Ae x E x K x r = Ae x

unde:

Pb = rezultatul (profit sau pierdere) aferent cifrei de afaceri

Sqv = volumul fizic al productiei vandute;

p = pretul de vanzare pe produs (exclusiv TVA);

Qm = productie marfa fabricata;

c = cost complet de produs;

CA = valoarea productiei vandute (cifrei de afaceri);

r = rata medie a rentabilitatii (profitul la un leu cifra de afaceri);

Ae = valoarea activelor de exploatare (imobilizate si circulante);

E = Eficienta folosirii mijloacelor economice, stabilita dup aformula (productia marfa la un leu active de exploatare)

K = raportul statistic intre productia vanduta si fabricata repsectiv gradul de valorificare al productiei marfa fabricate si a stocurilor de produse finite.

cv = costurile variabile de produs;

Sqvcv = suma cheltuielilor variabile aferente cifrei de afaceri;

chf = suma cheltuielilor fixe;

m = venitul marginal pe produs (p - cv);

T = numarul mediu de personal sau timpul total de munca;

W = productivitatea muncii stabilita pe baza productiei obtinute destinata livrarii ( productia marfa fabricata ) pe o persoana sau pe o unitate de timp W=Qn/T);

G = gradul de inzestrare tehnica a muncii ( G = Ae/T).

Tabel nr.5.

Dinamica si structura profitului net

- mii lei -

Modelul de analiza

Pn = Ri - Ip - DRi - DVt - DVe (venituri din exploatare)

- DVf (venituri Financiare)

- DVex (venituri exceptionale

- Dp /1000 lei V - Dgi (structura veniturilor)

Dpi (profit / 1 leu pe   categorie de venituri)

DIp (impozit / profit)

Cuantificarea influentelor

Pe baza datelor cuprinse in tabelul nr.5, s-au determinat factorii care au contribuit la modificarea profitului net in perioada curenta fata de cea precedenta, cu ajutorul metodologiei de analiza a substituirilor in lant.

DPn = Pn₁ - Pn₀ = 2.324.654 - 3.579.771 = - 1.255.117 mii lei

din care datorita: - 1. Modificarii sumei rezultatului exercitiului (profit brut)

DRi = Ri₁ - Ri₀ = 3.248.697 - 4.556.007 = - 1.307.310 mii lei

- 1.1 Modificarii sumei veniturilor totale

DVt = ^______ Vt₀ p₀ - Vt₀ p_{0 _}________________

6.107.236 - 3.579.771 = 2.527.465 mii lei

- 1.2 Modificarii veniturilor din exploatare

DVe = ^_______ Ve₁ p₀ - Ve₀ p₀ = ^{94.616.329 x 62,51} - ^{55.808.831 x 62,51} =

= 5.914.467 - 3.488.610 = 2.425.857 mii lei

2.960.614 x 62,51 - _{1.430.676 x62,51}

DVt = ^_______ Vf₁ p₀ - Vf₀ p₀ =^{__________ ______ ____ ________}

= 185.068 - 89.432 = 95.636 mii lei

- 1.4 Modificarii veniturilor exceptionale

DVex = ^_______ Vex₁ p₀ - Vex₀ p₀ = ^{________________ - ______________} =

= 7.703 - 1.691 = 5.972 mii lei

DVe + DVf + DVex = 3.579.771 mii lei

- 2. Modificarii profitului la 1000 lei venituri

D p = ^________ Vt₁ p₁ - Vt₁ p₀ = ^{__________________} - 6.107.236 = - 3.782.582 mii lei

Cunoscand ca p este medie aritmetica ponderata intre structura veniturilor pe categorii (gi) si profitul la 1000 lei venituri pe fiecare categorie (pi), au rezultat urmatoarele:

_{(gi x pi)}

p = ^{______________} din care:

Dgi = ^________ Vt₁ p^R - Vt₁ p₀

Profitul mediu la 1000 lei venituri recalculat in functie de structura veniturilor (p^R) este egal cu :

(gi₁ pi₀) 96,84 x 88,5307 3,03 x(-208,5425) 0,13 + (-3194,4044)

P^R = ^{_____________} =^{_________________} + ^{__________________} + ^{____________________}

= 85,73 - 6,32 - 4,15 = 75,26 mii lei / 1000

_{97.700.137 x 75,26}

Dgi =^{____________________} - 6.107.236 = 7.352.912 - 6.107.236 = 1.245.676 mii lei

- 2.2 Influenta modificarii profit / 1000 lei pe categorii de  

venituri

Dpi = ^_______ Vt₁ p₁ - Vt₁ p^R = 2.324.654 - 7.352.912 = - 5.028.258 mii lei

Dgi + Dpi = 1.245.676 - 5.028.258 = - 3.782.582 mii lei

DVt + D p = 2.527.465 - 3.782.582 = 1.307.310 mii lei

- 3.Modificarii impozitului pe profit.

DIp = - (Ip₁ - Ip₀) = - (924.043 - 976.236) = 52.193 mii lei

DRi + DIp = - 1.307.310 + 52.193 = 1.255.117

Sinoptic, influentele factorilor directi si indirecti asupra modificarii profitului net se prezinta astfel:

-DV=2.527.465 mii   -DVe=4.425.857mii lei

lei -DVf=95.636 mii lei

-DVex=5.972 mii lei

DPn=-1.255.117 DRi=-1.307.310 -Dp=-3.782.582 mii -Dgi=1.245.676 mii lei

mii lei mii lei lei -Dpi=-5.028.258 miilei

DIp=52.193 mii lei

Nerealizarea profitului net s-a datorat scaderii profitului la 1000 lei pe categii de venituri; urmarea pierderilor inregistrate la activitatea financiara de 121.735 mii lei, deoarece suma cheltuielilor a depasit de doua ori suma veniturilor (478, 7% >

Intre cauze enumeram : diferentele nefavorabile de curs valutar, depasirii cheltuielilor cu dobanzile la creditele contractate.

c)   Rata rentabilitatii resurselor consumate, (Rc) care reprezinta raportul intre rezultatul aferent cifrei de afaceri a intrprinderii, profitul brut (Pb) si costul productiei vandute ( qvc).

Rc = Pb / qvc x 100

In model apar urmatorii factori asupra ratei rentabilitatii: structura productiei vandute, costurile de productie si preturile de vanzare (exclusiv TVA).

Volumul productiei nu influenteaza direct deoarece modifica concomitent si numitorul si numaratorul fractiei in aceeasi proportie , avand insa o influenta indirecta, prin reducerea cheltuielilor fixe pe unitatea de produs si deci a costurilor unitare.

d) Rata rentabilitatii capitalului avansat sau ocupat, (Rav) se stabileste ca raport intre rezultatul curent al exercitiului (Rc) si capitalul avansat - fix (AF) si circulant (AC).

Rav = Rc / (AF + AC) x 100

Acest model este asemanator cu rata rentabilitatii economice, deci reflecta performanta economica a intreprinderii si in consecinta interesele investitorilor sunt legate in mod deosebit de acest model.

e) Rata rentabilitatii comerciale (vanzarilor) determinata ca raport intre rezultatul exercitiului (RE) si cifra de afaceri evaluata in preturi de vanzare (minus TVA).

Rv = RE / qvp x 100

f) Rata rentabilitatii resurselor avansate (ocupate),(Rac)

Rac = Qf / (AF + AC) x CA / Qf x Pb / CA x 100

Raportul Qf / (AF + AC) reprezinta productia ce se obtine la un leu (100, 1000 lei), capital avansat, deci eficienta economica a resurselor avansate (ocupate).

Raportul CA / Qf reflecta gradul de realizare a productiei marfa fabricate (raportul static dintre productia vanduta si cea fabricata). Acest raport permite sesizarea influentei stocurilor de produse nerealizate.

Raportul Pb / CA exprima rata rentabilitatii comrciale. Acest model are avantajul de a permite imbinarea eficientei utilizarii capitalului avansat (ocupat) cu gradul de realizare a productiei fabricate si a stocurilor si cu rata rentabilitatii comerciale.

Indicatorii eficientei integrate, au la baza tipuri variate de eforturi si respectiv efecte ca de exemplu: costurile, capitalurile, activele fixe si circulante de exploatare, profitul brut si net, veniturile.

In functie de elementele luate in calcul, eficienta integrata a resurselor se prezinta astfel:

Tabel nr.25

Indicatori ai eficientei integrate

unde :

Pb =profitul brut

Kpr = capitalul propriu

Kp = capitalul permanent

CA = cifra de afaceri

At = active totale de exploatare

Ct = costuri totale aferente veniturilor.

Toate ratele situeaza societaea in limitele normale ale eficientei utilizarii resurselor respectiv potentialului financiar, pus in evidenta prin capitalul propriu si permanent.

Pe baza indicatorilor care reflecta eficienta integrata a resurselor se poate concluziona asupra activitatii societatii in ansamblu.

Gospodarirea eficienta a resurselor materiale , financiare si umane s-a materializat in cresterea cifrei de afaceri, care s-a reflectat in nivelul relativ de eficienta prezentate.

Comparativ insa cu 1998 rata rentabilitatii a scazut, fapt ce denota ca exista rezerve in directia utilizarii corespunzatoare a activelor fixe de exploatare, reducerii costurilor, pentru a se obtine un profit sporit.