Diagnosticul economic al explotatiei agricole

Diagnosticul economic al explotatiei agricole

2.1 Prezentarea exploatatiei agricole

Societatea agricola SPICUL DE AUR S.A. s-a constituit de catre proprietarii de terenuri in anul 1997. Ea exista ca persoana juridica romana si functioneaza potrivit prevederilor legii 36/1991 privind societatile agricole.

In statutul societatii SPICUL DE AUR obiectul de activitate consta in prestarea de servicii mecanizate si in obtinerea de productie vegetala pe terenurile agricole detinute ( pamant apartinand proprietarilor acestuia).

Societatea dispune de sedii pentru fermele vegetale, de baza tehnica ( masini, tractoare si utilaje agricole, ateliere pentru reparatii mecanice, magazii de depozitare a cerealelor) si baza materiala ( carburanti, lubrifianti, seminte, pesticide, piese de schimb, ingrasaminte). De asemenea, dispune de forta de munca necesara, respectiv specialisti agricoli (ingineri, agronomi, tehnicieni, economisti, conducatori auto, ecanizatori agricoli), precum si alte categorii de personal care contribute la desfasurarea normala a activitatii societatii.

Societatea agricola este situata in zona de campie (in apropierea Pitestiului), terenurile aflandu-se in clasa I de fertilitate a solului. Ea face parte din unitatile producatoare, cu potential, participand la aprovizionarea pietei si industriei locale ( de exemplu: industria de morarit si panificatie, industria de prelucrare a semintelor oleaginoase, industria de conserve).

Avand in vedere pozitia societatii din punct de vedere natural si economic, ea doreste ca, in sensul cresterii dimensiunilor sale, sa arendeze teren i 23123j917x n conditiile legii 65/1998.

Asociatii sunt persoane fizice, atat fosti proprietari de terenuri cat si mostenitori ai celor care au detinut pamant, beneficiari ai legii 18/1991 a fondului funciar.

2.2 Analiza potentialului tehnico-productiv

2.2.1 Diagnosticul organizarii structurale

Structura organizatorica

Analiza structurii organizatorice urmareste existenta unei organigrame care evidentiaz alegaturile ierarhice si functionale. Aceasta schema trebuie sa fie insotita si de o situatie actuala a functiilor in raport cu varsta, care ne permite sa cunoastem, in orice moment daca succesiunile sunt bine pregatite si asigurate la toate niveluriie ierarhice.

De asemenea , este examinata organizarea administrativa generala (Regulamentul de organizare si functionare) a societatii comerciale. Astfel se porneste de la organigrama pentru a vedea , nu atat calitatea oamenilor, cat mai ales modul rational in care sunt distribute functiile in intreprindere si maniera in care informatia circula de la un esalon la altul, atat in plan vertical cat si in plan orizontal. Este bine de sesizat daca instructiunile si informatiile circula cu usurinta de sus in jos si de jos in sus (sub aspect ierarhic) si daca exista comunicare intre servicii, fara de care nu se poate spera intr-o veritabila coordonare. Trebuie studiata apoi organizarea fiecarui serviciu , in special organizarea contabiia si existenta unui control de gestiune.

Structura organizatorica a societatii agricole, de data recenta, raspunde obiectivelor strategice privind organizarea activitatilor de productie agricola. In cadrul organigramei se observa pe primul nivel ierarhic Adunarea Generala a Asociatilor iar pe urmatorul nivel ierarhic conducerea administrativ executiva fiind asigurata de manager cu atributii si raspunderi specifice postului. Subordonati managerului general sunt directorul economic, directorul tehnic si compartimentul de marketing. Pe urmatorul nivel intalnim compartimentul economico-financiar subordonat directorului economic si si compartimentul de productie subordonat directorului tehnic.    Personalul salariat are intocmita fisa postului de in baza careia isi desfasoara activitatea la fiecare loc de munca (ferma, sector, compartiment functional).

Forta de munca de care dispune societatea agricola este formata din muncitori permanenti si din asociatii care doresc sa participe la procesuni de munca.

Structura fortei de munca este diferita atat din punct de vedere al pregatirii profesionale cat si ca varsta si sex:

Structura fortei de munca:

Tab nr.2

In cadrul societatii agricole SPICUL DE AUR, prin managementul resurselor umane se foloseste sistemul de plata pentru a atinge trei puncte care uneori nu se intrepatrund:

de a motiva

de a creste productivitatea si de a reduce costurile

de a angaja personal calificat

Se observa ca in cadrul societatii forta de munca cu studii superioare este in proportie de 44,44 % de unde rezulta ca nivelul de pregatire este foarte ridicat. In ceea ce priveste gradul de imbatranire se poate observa ca 17,78 % din personal sunt salariati peste limita de varsta.

In timpul campaniilor agricole societatea va utiliza forta de munca ziliera pentru a putea face fata volumului de lucrari ce trebuiesc efectuate.

Structura de productie

Intre structura organizatorica si structura de productie trebuie sa existe o stransa legatura si relatii de conditionare. Organizarea si dezvoltarea unei structuri de productie eficiente este o necesitate pentru competitivitatea societatii pe piata interna.

Structura culturilor din societatea agricola SPICUL DE AUR este specifica zonei de campie, societatea cultivand doar culturi de camp. In perioada analizata cele 1000 ha teren arabil de care dispune societatea au fost repartizate pe culturi dupa cum urmeaza:

Structura culturilor:

2.2.2 Diagnosticul potentialului material

Evolutia ascendenta a tehnicii agricole a creat o diversitate a productiei de utilaje astfel ca exista posibilitatea unor optiuni in alegerea solutiilor de mecanizare, realizandu-se ceea ce in literatura de specialitate se defmeste ca "activitati concurentiale". Din acest punct de vedere, eficienta mecanizarii apare conditionata, pe de o parte de complexul de factori ce deflnesc conditiiie naturale si economice in care are loc folosirea tractoarelor si masinilor agricole.

In ceea ce priveste analiza bazei tehnico-materiale, aceasta trebuie privita atat prin evolutia sa in dinamica, cat si din punct de vedere al elementelor sale componente. Utilizarea mijloacelor mecanice are loc in scopul realizarii unui ansamblu de lucrari care sa permita un consum mai redus de timp de munca pe unitatea de produs.

Mijioacele fixe existente in societate constau din: sediul central si din parcul de masimi si utilaje agricole.

Masinile si utilajele au fost in cea mai mare parte , achizitionate dupa anul 1995, deci au o durata scurta de utilizare fapt ce asigura indici calitativi de lucru, contribuind la crestere productie.

Structura parcului de masini

Datele contabile , pregatite intr-o forma adecvata analizei , constituie fundamental -diacnosticulul financiar. Lucrarea de diacnosticare financiara va viza studiul evolutiei activitatii prin comparatii interanuale iar principalele probleme vor fi: exploatarea si rezultatele, echilibrul financiar, sinteza rezultatelor si fluxurile financiare.

Datele privind activitatea financiara a societatii agricole in perioada anterioara sunt prezenrate in tabelui de mai jos:

Indicatori financiari

Tab nr. 7

NOTA: Datele au fost preluate si prelucrate din bilantui contabil din ultimii 3 ani, al societatii agricole.

2.3 Rezultatele de productie si economice

Pe baza acestor informatii se pot calcula urmatorii indicatori financiari:

l) Indicatori de lichiditate

- rata lichiditatii imediate= (active circulante - stocuri)/pasive curente

- rata lichiditatii curente= active circulante/pasive curente

2) lndicatori de solvabilitate

rata datoriilor totale=(total datorii/total active)xlOO

solvabilitatea financiara= capital propriu/cifra de afaceri

Indicatori de gestiune

- viteza de rotatie a activelor= cifra de afaceri/active circulante

indicatori de rentabilitate

- marja de profit=(profit net/cifra de afacerl)x100

- rata rentabilitatii resurselor consumate=(profit/cheltuieli)xlOO

Analizand evolutia acestor indicatori se pot preciza urmatoarele concluzii: capacitatea societatii de a-si plati imediat datoriile a avut o evolutie oscilanta in ultimii 3 ani. Avand in vedere ca valoarea indicatorului rata lichiditatii imediate trebuie sa tinda catre 1, rezulta ca in anul 2004 societatea a avut capacitatea cea mai eficienta de a-si achita datoriile. Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1.

Rata lichiditatii curente este un indicator ce , urmarit , ofera garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente.Tendinta acestui indicator a fost crescatoare. Rata curenta reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichiditati pentru a achita datoriile curente. Valoarea totala a pasivelor curente a fost mai mare decat valoarea totala a activelor curente in ultimii 2 ani acest indicator fiind si aceasta ar putea arata ca finantarea pe termen scurt a fost folosita pentru achizitionarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decat 1 a acestui indicator este considerata acceptabila.    Lichiditatea generala e considerata satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9.

Rata datoriilor totale la total activ masoara procentajul, din totalitatea fondurilor, asigurat de creditori. Creditorii prefera rate ale obligatiiior scazute, deoarece cu cat este mai scazuta rata cu atat este mai mare protectia la pierderile creditorilor in cazul lichidarii. Cea mai mica rata a datoorilor s-a inregistrat in 2003.

Marja profitului indica marimea profitabilitatii agentului economic. Profitabilitatea cea mai mare s-a inregistrat in anul 2005.

2.4 Piata

Piata produselor agricole si in special piata cerealelor va creste considerabil in urmatorii ani, la fel si nivelul de competitivitate. Acestea vor fi de fapt, consecinte normale ale integrarii in UE. Aderarea Romaniei necesita un cadru economic care sa fie compatibil cu functionarea U.E. si cu mecanismele comunitare. Intrarea pe piata unica va fi o provocare pentru majoritatea societatilor agricole din Romania, fiind un proces lung si anevoios, cu implicatii in toate sectoarele. Firmele din Romania trebuie sa adopte un management european, care presupune reglementare, planificare, consecventa, performanta, deschidere.

Piata tinta este reprezentata de acele societati care isi doresc o gama de produse agricole de calitate superioara obtinute cu tehnologie de ultima ora. Aceste societati fac parte fie din marile corporatii sau din intreprinderile mici si mijlocii. Trasatura comuna a acestora consta in aprecierea calitatii produselor si dorinta de a obtine , in urma procesarii, a unor produse finite ecologice.

Segmente de piata vizate: societati comerciale de procesare a produselor agricole ce doresc obtinerea unor materii prime de cea mai buna calitate la preturi avantajoase. In conditiile evolutiei preferintelor consumatorilor finali catre un consum de cereale cat mai ridicat, precum si in conditiile aderarii la UE , un numar din ce in ce mai mare de companii cu capital stain precum si romanesc vor investi in prelucrarea produselor agricole , ca urmare a cresterii cererii acestora.

Strategia pentru segmentul de piata tinta

Definirea segmentului de piata este prin ea insasi strategics. Societatea doreste sa se adreseze acelui segment de procesatori ce sunt dispusi sa plateasca un pret mai mare pentru calitate.Pe acest segment particular, ea cauta acei cumparatori care apreciaza raportul calitate-pret.

A. Furnizorii de materiale

B. CIientii

Piata care asigura preluarea produselor de la societatea agricola SPICUL DE AUR este formata din societati comerciale de prelucrare din zona. Acestea sunt reprezentate de:

3. S.C. PIC PITESTI S.A.

C. Concurenta

Mediul de afaceri este un mediu volatil si inalt competitiv , de aceea pentru a avea succes, trebuie sa iti cunosti foarte bine concurenta.

Primii 2 concurenti

SC NAZNA SA . Suprafata arabila este de 1500 ha, propietate a 300 membrii asociati.

SC CORBENI S.R.L. cultiva o gama larga de cereale: grau, secara, orz, ovaz, porumb.Cu o suprafata de 1300 ha teren arabil, a realizat productii ce nu au satisfacut in mare masura cerintele pietei locale in acest domeniu.

Situatia financiara a acestor concurenti este in crestere, avand urmatoarele puncte forte:

suprafata de productie mai mare ecat a societatii

experianta in domeniu de mai bine de 20 ani

echipa manageriala formata din ingineri agronomi

privatizate inca din 1997 respectiv 2000

Puncte slabe

reputatia acestora, drept societati ce au acumulat datorii imense

lipsa abilitatii de a satisface nevoile clientilor

Concurenta indirecta este reprezentata de firmele importatoare de produse agricole. Acestea ofera pe piata produse de o calitate asemanatoare , dar la preturi mai scazute decat preturile produselor romanesti, punand in dificultate producatorii romani.

III Programul de productie

Pentru a corespunde cerintelor pietei, societatea Agrana Romania trebuie sa isi organizeze structura de productie. Astfel, estimandu-se o crestere a cererii, aceasta a decis marirea suprafetei de productie cu 200 de ha prin arendare.

Cunoasterea cerintelor pietei pentru produsele vegetale determina restructurarea suprafetei nou detinute , realizata si in concordanta cu potentialul productiv al pamantului , eficienta economica a fiecarei culturi, asigurarea de forta de munca, etc.

3.1 Prognoza nivelului productiei medii

In vedera prognozarii productiilor medii, societatea are nevoie de date privind rezultatele de productie inregistrate in ultimii ani:

Evolutia productiei pe ultimii 5 ani

In vederea prognozarii nivelului productiei medie se foloseste metoda mediilor mobile. Pentru a afla media se fac incercari successive de 2, 3 termeni pana cand ceea ce a rezultat este liniar crescator, fie liniar descrescator.

3.2 Optimizarea structurii de productie

Structura de productie se defineste prin felul si numarul ramurilor, prin proportiile dintre ele si prin ponderea fiecaruia in activitatea exploatatiei.

Structura de productie se reprezinta sub forma tabelara astfel:

Pentru optimizarea structurii de productie sunt necesare anumite elemente de intrare cum ar fi :

-suprafata totala detinuta

-resursele totale disponibile

-forta de munca disponibila

Optimizarea inseamna alegerea celei mai bune variante de structura de productie. Pentru aceasta se pot utiliza mai multe metode.

Metoda programarii liniare are la baza un model economico-matematic format din o functie obiectiv de maximizare a profitului sau minimizare a cheltuielilor si un sistem de restrictii cu privire la incadrarea in disponibilitatile de resurse, restrictii de negatitivitate si restrictii de asolament.

Pe baza tabelului se scrie un model matematico-economic de programare liniara.

Functia obiectiv:

Max (f(x)) = 5000x1 + 6000x2 + 4000x3

Sistem de restrictii:

a)x1 + x2 + x3 = 1300

b)20 000x1 + 24 000x2 + 22 000x3= 20 000 000

c)x1,x2,x3 > 0 ( restrictii de nenegativitate)

d)restrictii de asolament: x1< 650

x2>300

In urma folosirii pachetului de programe QM noua structura de productie    se prezinta astfel:

Prezentarea asolamentului

Rezutatele de productie din perioada prognozata

Estimarea cantitativa a resurselor de productie si sursele de asigurare