Districtele
industriale de lemn din regiunea Friuli-Venezia Giulia
intre dezvoltare durabila si
CRIZA GLOBALA
1.- Introduzione
Inainte de a incepe discutia despre districtele din regiunea Friuli-Venezia Giulia si problemele implicate aici, si anume productia de scaune si de mobila, voi face o scurta retrospectiva istorica, pentru a vedea daca au existat circumstante care au favorizat formarea unor zone de inalta specializare intr-un anumit domeniu industrial. De asemenea, in acest sens, dar utilizand o terminologie mai moderna si mai precisa, Grandinetti (1998) afirma ca legatura dintre structura sociala si structura de productie din zona intareste ideea ca districtul industrial de- a lungul istoriei, a reprezentat un exemplu de retea reticulara (retea context), unde care relatiile sociale si a relatiile economice coexista si se impletesc, se sustin reciproc si, uneori, coincid. ".
Avand in vedere traditia din Friuli-Venezia Giulia (Friuli in special) din punct de vedere al activitatilor artizanale, dorim sa examinam daca exista o relatie intre domeniile istorice de de dezvoltare a acestei activitati, precum si cele in care productia curenta specializata (si nu numai) a promovat crearea de districte , cu referire in special la cele ale mobilierului , obiectul prezentului articol.
Logic, acest discurs nu acopera intregul sector mestesugaresc, doar o parte imprastiata , aproape peste tot, precum si dezvoltarea lui care este strans legat de populatie, densitatea si standardul de viata .Priveste asa-numitUL 'mestesug traditional' (deseori numite si 'arta'), care reuseste sa treaca cu produsele sale pe piata locala si care este concentrat in special in zonele in care de obicei, are o traditie indelungata. Acest tip de maiestrie poate fi vazut ca un important eveniment in trecut, si IN PREZENT, a fost de obicei, legat de activitatile rurale.
Asa cum am subliniat, mestesugarul Friulian (si cel interiorul Carnico) are o remarcabila traditie, inca in evul mediu si a reusit, in unele situatii, sa mentina o anumita coerenta si vitalitatea in ciuda presiunii exercitata de progresul industrial
. Printre cele mai cunoscute si renumite pot fi, date ca exemplu, cutitasii din Maniago si scaunarii din Manzano, mozaicarii din Sequals si Spilimbergo, tamplarii din Sutrio si Cormòns, Cizmariii din Gonars , de pantofarii din San Daniele, ceasornicarii din Pesariis si multe altele. De-a lungul anilor a avut loc cu siguranta unele contaminari industriale si a existat o tendinta de a deveni intreprinderi mici si mijlocii din industrie, de altfel , destul de multe in aceasta zona. Din punct de vedere geografic este interesant de studiat acest tip de artizanat pentru ca poate fi urmarit in trecut stilul de viata al populatiei , si pentru ca din cand in cand, si asta este ceea ce ne intereseaza pe noi aici, s-ar putea explica localizarea acestui tip de industrie.
|
Fonte: ISTAT 1996
Inainte de a incheia aceasta parte generala, in esenta, cu caracter normativ, dedicat raioanele in Italia si in Friuli-Venezia Giulia, este util a se face o scurta comparatie intre cele doua districte in cauza. De aceea am inclus Tabelele 1 si 2, care reflecta caracteristicile demografice si economice ale districtului scaunului si mobilierului. Arata clar diferente semnificative intre cele doua zone examinate : districtul mobilierului este mult mai vast ca si teritoriu si populatia dar si un nr mai mic de unitatil locale, si deci, dimensiunea medie a fermei este mai mare decat UL, in fine prezenta mai mare specializare a productiei, cel al scaunului este diferit, din punct de vedere a unei specializari bine elevate, cat si a unei densitati importante a intreprinderilor
. In ceea ce priveste populatia, exista o mai mare densitate si un numar mai mare de straini din districtul pordenonese[4], cu un indice de feminizare practic identic. Indicele de dependenta apare major pentru districtul de mobilei, in timp ce limit de batranete varsta este mai mica in districtul scaunului.
Tabella 1. - Caratterizzazione demografica dei distretti industriali del Friuli-Venezia Giulia[5]
Anno 2001
Distretti industriali |
Superficie (kmq) |
Popolaz. residente |
Densità Popolaz. |
Stranieri residenti |
Stranieri (% femm.) |
Stran. % resid. |
Indice di Dipendenza |
Indice di Vecchiaia |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Anno 2001
|