Dizolvarea societatilor comerciale reprezinta o etapa in procesul de incetare a personalitatii juridice a acestora, formata dintr-un ansamblu de operatiuni care au ca urmare, de regula, lichidarea patrimoniului societatilor in cauza.

Dizolvarea se poate produce:

pe baza unei hotarari a asociatilor;

prin hotararea instantei judecatoresti;

in virtutea legii (de drept).

Legea societatilor comerciale prevede cauze comune, generale de dizolvare a societatilor comerciale si cauze specifice fiecarei forme.

Cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale

Potrivit art. 227 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, sunt cauze comune de dizolvare a societatilor comerciale urmatoarele:

trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

imposibilitatea realizarii obiectului sau realizarea acestuia (dizolvare de drept);

declararea nulitatii societatii;

hotararea adunarii generale (dizolvare voluntara);

hotararea tribunalului;

falimentul societatii;

alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Ø Dizolvarea societatilor de capital

q Dizolvarea societatilor pe actiuni

Conform art. 228 din Legea nr. 31/1990, republicata, societatea pe actiuni se dizolva:

in cazul si in conditiile prevazute de art. 158, respectiv, daca administratorii constata pierderea unei jumatati din capitalul social;

cand capitalul social se micsoreaza sub minimul legal. Dizolvarea nu opereaza daca in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau reducerii capitalului social acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma de societate la care este suficient capitalul existent.

cand numarul actionarilor scade sub minimum legal, cu exceptia cazului cand acesta se completeaza, potrivit dispozitiilor legale.

q Dizolvarea societatii in comandita pe actiuni

Societatea in comandita pe actiuni se dizolva in cazul si in conditiile prevazute pentru societatea pe actiuni, conditii referitoare la valoarea minima a capitalului social si la numarul minim de asociati sau actionari.

Ø Dizolvarea societatilor de persoane

q Dizolvarea societatii in nume colectiv

Conform art. 229 din Legea nr. 31/1990, republicata, societatile in nume colectiv se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand datorita acestor cauze numarul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista clauza de continuare cu mostenitorii.

q Dizolvarea societatii in comandita simpla

Societatile in comandita simpla de dizolva prin falimentul asociatului comanditat sau comanditar ori prin incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul acestuia.

In acest din urma caz, in lipsa de conventie contrara, societatea va plati mostenitorilor partea ce li se cuvine, dupa ultimul bilant aprobat, in termen de trei luni de la notificarea decesului asociatului, afara daca mostenitorii sai nu prefera sa ramana in societate in calitatea avuta de autorul lor.

Ø Dizolvarea societatii cu raspundere limitata

Societatea cu raspundere limitata se dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul social, sau dupa caz al micsorarii sub minimul legal de 2.000.000 lei ori prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati cand datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

Sunt exceptate urmatoarele situatii:

in termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau micsorarii capitalului social, acesta este intregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal de 200 lei;

in actul constitutiv exista clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii celui decedat;

asociatul ramas in urma deschiderii procedurii falimentului fata de ceilalti asociati ori a incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului acestora, hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.

Efectele dizolvarii

Din punct de vedere procedural, legiuitorul prevede in art. 233 alin.1 din Legea nr. 31/1990, republicata, ca dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii patrimoniului societatii. Prin exceptie, dizolvarea are loc fara lichidare in cazul fuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege, cum ar fi dizolvarea societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, caz in care patrimoniul societatii se transmite asociatului unic.

In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata asociatii pot hotari cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutiv, odata cu dizolvarea si modul de lichidare al societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.

Test de autoevaluare 1.

Care sunt cauzele comune de dizolvare a societatilor comerciale?

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 15.

Fuziunea si divizarea societatilor comerciale

Cuvinte cheie

Fuziune, divizare

Fuziunea si divizarea societatilor comerciale

Fuziunea si divizarea reprezinta, de principiu, modalitati de reorganizare a unei societati comerciale. In consecinta, atat fuziunea cat si divizarea apar ca rezultat al vointei asociatilor si conduc la modificarea societatilor implicate in astfel de operatiuni.

Prin exceptie, exista situatii in care intervine o incetare a societatii comerciale, respectiv in cazul fuziunii prin contopire si in cazul divizarii totale.

De principiu, fiind vorba despre o modificare a societatii, fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate in parte, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv. In cazul societatilor in lichidare, fuziunea sau divizarea este posibila pana la momentul in care incepe repartitia intre asociati a partilor ce se cuvin prin lichidare. Actul principal al procedurii de fuziune sau de divizare il reprezinta proiectul de fuziune sau, dupa caz, divizare.

Formele fuziunii

Fuziunea se poate realiza prin absorbtie sau prin contopire.

a) Fuziunea prin absorbtie

Fuziunea prin absorbtie presupune absorbirea de catre o societate a unei alte societati, astfel incat isi inceteaza existenta numai societatea absorbita. In cazul fuziunii prin absorbtie, se considera ca fuziunea a intervenit la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante. Societatea absorbanta dobandeste toate drepturile societatii absorbite si este tinuta de obligatiile societatii pe care o absoarbe.

b) Fuziunea prin contopire

Pe scurt, aceasta operatiune juridica si economica se caracterizeaza prin reducerea la o singura unitate a doua sau mai multe entitati deosebite anterior. Aceasta alianta care duce la crearea unei noi entitati, presupune punerea in comun a aporturilor societatilor care au fuzionat, asemanandu-se astfel cu contractul de societate. Cel mai bun instrument de realizare a acestei intelegeri perfecte este crearea unei societati noi. In cazul fuziunii prin contopire, se considera ca fuziunea a intervenit la data inmatricularii in registrul comertului a noii societati rezultate.

Formele divizarii

Divizarea se poate realiza prin divizare totala, caz in care societatea supusa divizarii isi inceteaza existenta sau prin divizare partiala, caz in care societatea initiala ce se divizeaza se reorganizeaza si, alaturi de aceasta, se infiinteaza noi societati rezultate din divizarea societatii initiale, sau partea divizata se transmite catre alte societati existente. Divizarea presupune practic impartirea, in tot sau in parte, a patrimoniului.

a) Divizarea totala

Divizarea totala presupune transmiterea patrimoniului integral al societatii divizate catre alte societati existente sau catre societati care se constituie.

b) Divizarea partiala

Divizarea partiala presupune transmiterea unei parti din patrimoniu catre o alta societate existenta sau care se constituie, in schimbul unui asemenea aport, societatea divizata primind parti sociale ce se atribuie asociatilor societatii reorganizate prin divizare. In cazul in care prin divizare se infiinteaza alte societati comerciale, divizarea se considera ca a intervenit la momentul inmatricularii in registrul comertului a ultimei societati rezultate ca urmare a divizarii. In cazul in care prin divizare patrimoniul societatii divizate, in tot sau in parte, se absoarbe de catre o alta societate existenta se considera ca divizarea a avut loc la data inscrierii in registrul comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante.

Transmisiunea patrimoniului

Atat in cazul divizarii totale, cat si in cazul divizarii partiale, transmisiunea patrimoniului se poate face cu titlu universal sau cu titlu particular.

Efectul principal al fuziunii, cat si al divizarii totale, il reprezinta dizolvarea fara lichidare a societatii care astfel isi inceteaza existenta. O data cu dizolvarea fara lichidare, patrimoniul societatii care inceteaza se transmite universal catre societatea sau societatile beneficiare, in starea in care se gaseste la momentul fuziunii sau divizarii.

In schimbul transmiterii universale, societatea care a preluat, va atribui asociatilor societatilor care isi inceteaza existenta actiuni sau parti sociale. Este posibil ca asociatii de la societatea sau societatile care isi inceteaza activitatea prin fuziune sau divizare totala sa beneficieze, in schimbul transmisiunii universale a patrimoniului, si de sume de bani, care insa nu pot depasi 10% din valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale pe care le-au primit de la societatea in favoarea careia s-a transmis. Totodata, asociatii societatii care dispar prin fuziune sau divizare totala dobandesc calitatea de asociati ai societatii beneficiare, in conditiile determinate prin contractul de fuziune.

Atat in cazul fuziunii prin contopire, cat si al fuziunii prin absorbtie societatea care se constituie, ori societatea absorbanta este tinuta de toate obligatiile societatii absorbite care nu sunt achitate in timpul fuziunii. Cocontractantii societatii absorbite au calitatea de terti fata de societatea absorbanta, fiind astfel in drept sa invoce o simulatie, ce poate fi dovedita prin orice mijloc de proba.

Procedura de fuziune si de divizare

Fuziunea si divizarea presupun urmatoarele momente principale:

hotararea privind intocmirea proiectului de fuziune sau de divizare;

hotararea adunarii generale cu privire la fuziune sau divizare.

Proiectul de fuziune sau de divizare

Intocmirea proiectului de fuziune sau de divizare se hotaraste de catre adunarea generala a actionarilor de la nivelul fiecarei societati supuse fuziunii sau divizarii.

Proiectul de fuziune sau de divizare se semneaza de reprezentantii societatii si se depune la Oficiul registrului comertului unde este inmatriculata fiecare societate participanta la operatiune.

In cazul in care intervine o divizare totala sau o fuziune prin contopire, proiectul de fuziune sau de divizare va fi insotit de o declaratie a societatilor in cauza cu privire la modul in care acestea inteleg sa-si stinga pasivul. Proiectul de fuziune sau de divizare astfel intocmit se vizeaza pentru legalitate de catre judecatorul delegat de la Oficiul Registrului Comertului. P Proiectul de fuziune sau de divizare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, pe cheltuiala partilor. Publicitatea trebuie sa intervina cu cel putin 30 de zile inaintea datei la care urmeaza sa aiba loc adunarea generala a societatilor supuse fuziunii sau divizarii, si care vor hotari cu privire la fuziune sau divizare.

Obligatia de informare ce revine administratorilor, prin punerea la dispozitie a datelor, trebuie executata de catre administratori cu cel putin o luna anterior datei de desfasurare a adunarii generale extraordinare ce va hotari cu privire la fuziune sau divizare.

Practic, astfel actionarii se pot informa cu privire la:

continutul proiectului de fuziune sau de divizare;

situatia financiara a societatii, inclusiv rapoartele de gestiune pe ultimele trei exercitii financiare si situatia financiara existenta cu trei luni inainte de data intocmirii proiectului de fuziune sau de divizare;

o evidenta care sa cuprinda toate contractele in curs de executare a caror valoare depaseste 100.000.000 lei, in cazul in care se urmareste divizarea societatii.

Totodata, administratorii trebuie sa intocmeasca o dare de seama la dispozitia actionarilor – asociatilor, prin care sa justifice economic si juridic necesitatea fuziunii sau divizarii si in care sa stabileasca raportul de schimb al actiunilor, respectiv partilor sociale, in functie de expertiza realizata de expertii desemnati de judecatorul delegat cu privire la raportul de schimb.

In cazul fuziunii prin absorbtie, legea stabileste o raspundere in sarcina administratorilor si expertilor cu privire la orice eroare comisa in cadrul operatiunii de fuziune.

Publicitatea proiectului de fuziune se impune si pentru a da posibilitate creditorilor societatii sa intervina. Astfel acestia sunt in drept sa formuleze opozitie in conditiile legii, in masura in care detin o creanta anterioara publicarii proiectului de fuziune sau de divizare.

Introducerea opozitiei suspenda executarea fuziunii sau a divizarii pana la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti.

Prin exceptie, suspendarea se inlatura in masura in care societatea debitoare dovedeste plata obligatiilor sau ofera garantii acceptate de creditori. De asemenea, este posibila inlaturarea suspendarii si in cazul in care creditorii sunt de acord sa accepte un angajament pentru plata datoriilor de la societatea debitoare.

Hotararea adunarii generale de fuziune sau divizare

Fiecare dintre societatile participante la fuziune sau divizare hotaraste cu privire la fuziune sau divizare intr-un termen de maximum 2 luni. Termenul incepe sa curga:

de la data scurgerii termenului pana la care se putea face opozitie si o astfel de opozitie nu a intervenit (respectiv 2 luni ulterioare scurgerii termenului de 30 de zile de la momentul publicarii proiectului de fuziune sau de divizare), sau, dupa caz,

de la momentul ramanerii irevocabile a hotararii cu privire la opozitia creditorilor societatii, in cazul in care opozitia a suspendat executarea fuziunii sau a divizarii, dar prin hotarare irevocabila s-a respins opozitia.

In cazul in care, prin fuziune sau divizare, se constituie o societate noua, in cadrul acestei adunari generale se aproba si actele constitutive ale societatii nou infiintate.

Cand fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor pentru asociatii din oricare din societatile participante, legea impune reguli specifice legate de adoptarea hotararii, respectiv se impune unanimitate de voturi.

Perioada intermediara

Realizarea fuziunii necesita indeplinirea unor formalitati complexe intr-un interval de timp relativ lung. Se poate scurge un interval de cateva luni intre data cand se evalueaza patrimoniul transferat, stabilirea raportului de schimb al partilor sociale si data realizarii definitive a fuziunii. Or, in timpul acestei perioade intermediare, existenta si pasivul societatii care urmeaza a-si inceta existenta se modifica, in asa fel incat situatia patrimoniala din momentul realizarii definitive a fuziunii nu mai coincide cu cea existenta in momentul depunerii bilantului de fuziune. Valoarea titlurilor emise de societatea absorbanta in beneficiul societatii absorbite poate evolua, dar nu neaparat in acelasi sens. Rezulta ca evaluarea aporturilor si calculul partilor sociale sau actiunilor emise risca sa fie din nou facuta in raport de valoarea lor la momentul realizarii operatiei definitive de fuziune.

Patrimoniul societatii absorbite este transmis societatii beneficiare in starea in care se gaseste la data realizarii definitive a operatiunii de fuziune, cu exceptia hotararii contrare a adunarii generale a asociatilor. Drepturile asociatilor, stabilite in proiectul de fuziune raman neschimbate, chiar daca activul net al societatilor in cauza s-a modificat in timpul perioadei intermediare.

Test de autoevaluare 2.

Care sunt formele de fuziune

Care sunt formele de divizare?

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 15.

Lichidarea societatilor comerciale

Cuvinte cheie

Lichidarea societatilor

Aspecte comune lichidarii pentru toate formele de societati comerciale

In sens larg, prin lichidare, doctrina juridica intelege toate operatiunile care au drept scop terminarea afacerilor in curs in momentul declararii dizolvarii, astfel incat sa se poata obtine realizarea activului, plata pasivului si repartizarea activului patrimonial net intre asociati. Fata de acest inteles, intr-un sens restrans se considera ca lichidarea cuprinde operatiile efectuate intre momentul declararii dizolvarii si momentul repartizarii activului patrimonial net intre asociati.

Pentru lichidarea si repartizarea patrimoniului social, chiar daca in actul constitutiv se prevad norme in acest scop, sunt obligatorii urmatoarele reguli:

pana la preluarea functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor, cu exceptia prerogativelor prevazute la art. 228;

actul de numirea a lichidatorilor sau sentinta care ii tine locul si orice act ulterior care ar aduce schimbari in persoana acestora, trebuie depuse, prin grija lichidatorilor, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrise si date spre publicare.

Lichidatorii raspund la fel ca si administratorii, iar impotriva deciziilor lor creditorii pot face opozitie.

Din modul in care legea reglementeaza procedura lichidarii, rezulta ca aceasta faza existentiala a societatii comerciale este guvernata de urmatoarele principii:

a) Lichidarea este prevazuta in favoarea asociatilor

Per a contrario, lichidarea nu poate interveni la cererea creditorilor (nici sociali, nici personali ai asociatilor). Astfel, asociatii nu pot obtine repartizarea nici unei sume cuvenite lor prin lichidare, mai inainte de achitarea creditorilor sociali. Faptul ca lichidarea este o procedura organizata de lege in favoarea asociatilor se poate argumenta si prin aceea ca asociatii au dreptul de a numi pe lichidatori prin actele constitutive.

b) Lichidarea este obligatorie

Lichidarea este o consecinta logica si necesara declararii dizolvarii.

Este de amintit faptul ca, in doctrina de specialitate s-au conturat si alte puncte de vedere. Intr-o opinie, s-a considerat ca lichidarea este facultativa iar nu obligatorie, deoarece, pe de o parte, fiecare asociat are dreptul recunoscut de lege de a cere lichidarea, si, pe de alta parte, lichidarea poate fi inlaturata daca asociatii hotarasc fuziunea cu alta societate ori prelungirea duratei acesteia.

Intr-o alta opinie, lichidarea este obligatorie fiind de neconceput ca o societate sa ramana in faza de dizolvare.

Cel mai important efect al lichidarii este, totusi, incetarea calitatii de subiect de drept a societatii comerciale. Acest efect produs prin lichidare, pe data radierii societatii din registrul comertului face ca, ope legis, personalitatea juridica a societatii sa inceteze.

Asa cum s-a aratat, dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa intocmeasca bilantul contabil de lichidare si sa propuna repartizarea activului intre asociati. Asociatul nemultumit poate face opozitie in termen de 15 zile de la notificarea bilantului contabil de lichidare si a proiectului de repartizare. Dupa expirarea acestui termen, sau dupa ce sentinta asupra opozitiei a ramas irevocabila, bilantul contabil de lichidare si repartizare se considera aprobat si elibereaza pe lichidatori.

Drepturile si obligatiile lichidatorilor

Ø In desfasurarea operatiunii de lichidare, lichidatorii au urmatoarele obligatii:

q sa faca un inventar si sa incheie un bilant, care sa constate situatia exacta a activului si pasivului societatii;

q sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce li s-au incredintat de administratori si actele societatii;

q sa intocmeasca un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor;

q sa ceara asociatilor care raspund nelimitat sau care nu au efectuat integral varsamintele, daca sunt debitori fata de societate, sumele la care erau obligati;

q sa ceara radierea societatii din registrul comertului in termen de 15 zile de la terminarea lichidarii.

Ø Lichidatorii au urmatoarele drepturi:

q sa execute si sa termine operatiunile de comert referitoare la lichidare;

q sa stea in judecata in calitate de reclamant sau de parat in interesul lichidarii patrimoniului societatii;

q sa vanda prin licitatie publica bunurile mobile si imobile ale societatii, sa faca tranzactii;

q sa lichideze si sa incaseze creantele societatii.

Asociatii au dreptul de a hotari prin actul constitutiv regulile de lichidare a societatii.

Termenul in care trebuie terminata lichidarea este de cel mult trei ani, tribunalul, in cazuri exceptionale avand posibilitatea sa prelungeasca termenul, cu inca doi ani.

Lichidatorii, dupa terminarea lichidarii patrimoniului societatii, trebuie sa intocmeasca bilantul de lichidare si sa propuna repartizarea activului intre asociati.

Asociatii pot fi platiti in contul partilor sociale pe care le detin, numai dupa achitarea creditorilor sociali.

Operatiuni specifice procedurii de lichidare

Procedura lichidarii este instituita in favoarea asociatilor, potrivit art. 246 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, republicata, si i se aplica “regulile stabilite prin actul constitutiv si prin lege, in masura in care nu sunt incompatibile cu lichidarea”.

Pe intreaga durata a lichidarii, personalitatea juridica a societatii comerciale in cauza subzista intacta. Societatea foloseste in continuare firma inregistrata, singura restrictie impusa de art. 246 alin. 5 constand in obligatia ca toate actele ce emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare.

Ø Inlocuirea organelor de administrare

Ca efect al dizolvarii societatii, administratorii trebuie sa fie inlocuiti prin lichidatori. Numirea acestora poate fi voluntara sau judiciara.

Pentru a decide, instanta trebuie sa asculte pe toti asociatii si administratorii.

Impotriva sentintei pronuntata de instanta se poate declara numai recurs in termen de 15 zile de la pronuntare.

Actul de numire a lichidatorilor sau sentinta care-i tine locul, precum si orice act ulterior care ar aduce schimbari in persoana acestora, trebuie depusa la Oficiul registrului comertului pentru a fi inscrise de indata si publicate in Monitorul Oficial, prin grija lichidatorilor.

Lichidatorii pot fi persoane fizice sau persoane juridice.

Lichidatorii persoane fizice sau reprezentantii permanenti – persoane fizice – ai societatii lichidatoare trebuie sa fie lichidatori autorizati.

Administratorii sunt obligati sa-si continue mandatul pana la intrarea in functie a lichidatorilor, fara a mai avea dreptul de a intreprinde noi operatii in numele societatii comerciale.

Dupa publicarea in Monitorul Oficial a numirii lichidatorilor, nici o actiune nu mai poate fi exercitata pentru societate sau in contra acesteia decat in numele lichidatorilor sau impotriva lor.

Ø Predarea gestiunii

Potrivit regimului general – instituit de art. 247 alin. (3) din Legea nr. 31/1990, republicata, predarea gestiunii se realizeaza in temeiul inventarului si bilantului.

Aceste documente trebuie sa constate situatia exacta a activului, cat si a pasivului societatii. Indata dupa intrarea in functie, lichidatorii au datoria ca, impreuna cu administratorii societatii, sa intocmeasca inventarul si sa incheie bilantul, semnand aceste acte.

Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze patrimoniul si actele societatii. Ei trebuie sa tina un registru cu toate operatiile lichidarii, in ordinea datei lor.

Ø Restrangerea obiectului gestiunii

Lichidatorii sunt indreptatiti sa exercite acele atributiile care le sunt conferite de adunarea generala a asociatilor, printr-o hotarare adoptata cu aceeasi majoritate care este necesara si pentru numirea lor.

Activitatea lichidatorilor poate fi prelungita pe durata anului in care a avut loc numirea lor.

Lichidatorii trebuie sa execute si sa termine operatiile referitoare la lichidare. In cazul in care intreprind noi operatii comerciale care nu sunt necesare scopului lichidarii, sunt raspunzatori personal si solidar de executarea lor.

Lichidatorii pot fi actionati in judecata – ca reprezentanti ai societatii comerciale - in interesul acesteia, dar numai pentru actele de lichidare.

Pentru a recupera sumele datorate societatii, lichidatorii trebuie sa urmareasca pe debitorii societatii. Lichiditatile vor servi pentru satisfacerea creditorilor sociali si a drepturilor cuvenite asociatilor.

Bunurile din patrimoniul societatii vor fi transformate in numerar, scop in care lichidatorii au dreptul sa vanda – prin licitatie publica – imobilele si orice avere mobiliara; vanzarea bunurilor nu se va face in “bloc”, ci numai singular, fiecare bun in parte.

Lichidatorii trebuie sa faca tranzactii in numele societatii, sa lichideze si sa incaseze creantele societatii, chiar in caz de faliment al debitorilor, dand chitanta.

Ø Lichidarea pasivului social

Sumele obtinute de lichidatori in conditiile anterior examinate servesc, in mod prioritar, pentru stingerea datoriilor societatii comerciale.

In reglementarea Legii nr. 31/1990, republicata, activitatea de lichidare si de repartizare a patrimoniului social este de competenta lichidatorilor, iar nu a instantei judecatoresti. Implicarea directa a instantei judecatoresti in operatiunea de lichidare este gresita.

Competenta instantei de judecata in faza lichidarii societatilor comerciale este strict reglementata de lege in doua cazuri:

formularea unei cereri pentru numirea lichidatorilor, atunci cand nu se poate intruni unanimitatea voturilor asociatilor, asupra persoanei acestora (art. 256 alin. 2);

atunci cand asociatii formuleaza o opozitie la bilantul de lichidare intocmit de lichidatori (art. 257 alin. 2).

Ø Drepturile creditorilor sociali

Cumulativ cu obligatia lichidatorilor de a asigura stingerea datoriilor sociale, creditorii societatii comerciale sunt ei insisi in masura sa-si valorifice drepturile corespunzatoare. Lichidarea se face in interesul asociatilor, dar fara a vatama pe creditori.

Atunci cand nu recurg la procedura declararii societatii in stare de faliment, creditorii dispun de actiuni in justitie, pe care le pot indrepta atat impotriva lichidatorilor, cat si contra asociatilor.

Contra lichidatorilor, creditorii societatii au dreptul de a exercita actiunile care decurg din creantele ajunse la termen. Posibilitatea urmaririi este insa marginita numai “pana la concurenta bunurilor existente in patrimoniul societatii”.

Creditorii sociali se pot indrepta asupra asociatilor pentru plata sumelor datorate din valoarea aporturilor la capitalul societatii, daca asociatii nu au facut varsamintele la capitalul social.

Drepturile asociatilor

Asociatii au dreptul de a-si recupera valoarea aporturilor subscrise la data infiintarii societatii comerciale sau cu prilejul majorarii ulterioare a capitalului social.

In faza dizolvarii societatii, drepturile asociatilor pot fi satisfacute doar dupa acoperirea pasivului social.

Creditorii pot cere ca sumele realizate in cursul lichidarii sa fie depuse la CEC ori la o societate bancara. Aceste sume pot fi repartizate chiar in timpul lichidarii, dar dupa indeplinirea tuturor obligatiilor societatii scadente sau care vor ajunge la scadenta, in masura in care ramane un disponibil de cel putin 10% din cuantumul lor.

Impotriva deciziei prin care lichidatorii repartizeaza astfel asociatilor numeralul, creditorii societatii pot introduce opozitie la instanta competenta, in termen de 15 zile de la data deciziei. Opozitia suspenda decizia de repartizare.

Ø Intocmirea si executarea situatiei financiare finala

Faza de lichidare a societatii comerciale se incheie prin intocmirea situatiei financiare finale. Aceasta trebuie sa stabileasca modul de repartizare a activului intre asociati. Situatia financiara finala va fi semnata de lichidatori.

Registrele tuturor societatilor comerciale lichidate trebuie pastrate timp de cinci ani, termenul calculandu-se de la data depunerii lor, in conditiile aratate mai sus.

Ø Radierea societatii comerciale din registrul comertului

Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul comertului, radiere care se poate face si din oficiu.

La data indeplinirii formalitatilor de radiere, personalitatea juridica a societatii inceteaza, atat in raporturile dintre asociati, cat si fata de tertele persoane.

Test de autoevaluare 3.

Care sunt principiile care stau la baza operatiunii de lichidare a societatilor?

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina xx.

In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare nr. 1 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 10
	Pentru raspunsurile studentilor lasati spatii adecvate intre intrebari.

Raspunsurile testelor de autoevaluare
	Raspuns 1 trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; imposibilitatea realizarii obiectului sau realizarea acestuia (dizolvare de drept); declararea nulitatii societatii; hotararea adunarii generale (dizolvare voluntara); hotararea tribunalului; falimentul societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Raspuns 2. Fuziunea prin contopire Fuziunea prin absorbtie; Divizarea partiala Divizarea totala Raspuns 3. Lichidarea este obligatorie Lichidarea este prevazuta in favoarea asociatilor
Bibliografie unitate de invatare nr. 10
	Miff A., Paun C., Dreptul afacerilor, Ed. Imprimeriei Ardealul, 2006. Miff A., Business Law. Volume I. Introduction to business law, Ed. Sfera juridica, 2007. David M., Dreptul afacerilor, Ed. Europolis, 2005 Turcu I.,Tratat teoretic si practic de drept comercial-vol. II, Ed. CH Beck, 2009

Document Info

Accesari: 2837
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare