Dreptul afacerilor

Obiectul dreptului afacerilor

Cuvinte cheie

Autonomia de vointa, Aparenta si ordinea publica, buna credinta, drept public, drept privat, acte si fapte de comert, comercianti

Aceasta ramura de dr. se adreseaza oamenilor de afaceri si cuprinde elemente de dr. privat, dr. fiscal, dr. muncii si alte asemenea ramuri. Principalul nucleu al dr. afacerilor il constituie dr. comercial. Spiritul dr. af. se refera, in principal, la doua aspecte:

1) Autonomia de vointa. In Codul Civil este prevazuta regula libertatii contractuale fundamentata pe autonomia de vointa. In rel. comerciale oamenii de afaceri recurg la contracte tip si este f. important ca in cazul interpretarii contractelor sa se stabileasca vointa declarata si nu vointa interna a partilor. Reglementarea comerciala are in vedere realitatea obiectiva a unei operatiuni comerciale si nu aspectele subiective care au generat acea operatiune. De aceea (materia noastra) s-a restrans. Notiunea de buna credinta este importanta pt. a se diminua abuzurile in ceea ce priveste exercitarea dr. contractuale. In consecinta, pt. protectia concurentei impotriva exceselor s-au extins masurile inspirate sin respectul loialitatii contractuale in af. comerciale. Astfel, in legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale s-a consacrat indatorirea comerciantilor de a-si exercita obligatiile cu buna credinta si conform uzantelor cinstite calificand actul de credinta neloiala ca fiind contrar bunei credinte in activit. de comert.

2) Aparenta si ordinea publica. Ca urmare a recunoasterii unor efecte aparente ale actelor juridice circulatia bunurilor si a drepturilor este mult usurata in activitatea de comert. Cu alte cuvinte, reglementarea comerciala implica o recunoastere mai larga a efectelor aparentei decat in dreptul civil. In dr. af. notiunea de ordine publica cuprinde domenii mai largi decat dr. civil. Ac. pentru ca statul trebuie sa asigure o orientare corecta a activitatii comerciale in scopul ocrotirii intereselor nationale si a protectiei consumatorilor. Prin dispozitii imperative ale legilor se stebilesc conditiile pt. exercitarea unor profesii comerciale. Ca urmare. o serie de reguli de principiu privind productia si vanzarea marfurilor sunt subordonate unor reguli comerciale de dr. public. Este institutionalizata si interventia organelor/autoritatilor fiscale pt. perceperea de impozite.

Prin drept public intelegem ansamblul norm. jur. si a principiilor de dr. aplicabile raporturilor dintra stat si cetateni sau raporturilor dintre organele statului.

Dreptul privat constituie totalitatea norm. de dr jur. si a principiilor de dr. care se refera la relatiile dintre pers. private din acelasi stat, individual sau in grup.

In raport cu sistemul adoptat de Codul comercial roman se considera ca dr. af. este un drept obiectiv in situatia in care este format din fapte si acte de comert, fara a se tine cont de calitatea persoanelor, sau este considerat un drept subiectiv cand se au in vedere subiectii de drept carora li se aplica normele dr. af. si care nu pot fi decat comerciantii. Codul comercial roman care a fost creat in 1887 are la baza sistemul obiectiv.

Obiect dr. afacerilor in constituie normele juridice referitoare la faptele de comert si la comercianti. Putem defini dr. af. ca fiind totalitatea norm. jur. care se aplica raporturilor jur. considerate de lege ca fapte de comert precum si acelor la care participa pers. care au calitatea de comerciant. Subiectele dr. af. pot fi atat pers. fizice cat si cele jur. care indeplinesc conditia de a fi comercianti si au in obiectul lor de activitate efectuarea de acte si fapte de comert. Comerciantii sunt acele pers. care indeplinesc/savarsesc acte obiective de comert cu titlu profesional si in nume propriu.

Test de autoevaluare 1.3.

Care sunt cele doua aspecte de baza ale dreptului afacerilor

Care sunt subiectele dreptului afacerilor

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 9.

Izvoarele dreptului afacerilor

Cuvinte cheie

Izvor de drept, lege, cutuma, jurisprudenta, doctrina

Prin izv. acestui drept intelegem formele de exprimare a norm. jur. ref. la comert, care sunt determinate de modul de edictare/elaborare sau sanctionare de catre stat. Ac. izv. se impart in doua categorii: izvoare legislative si izvoare interpretative.

Izvoarele legislative sunt:

Actul normativ sau legea

Cutuma – uzanta comerciala

Conventiile internationale

1. Legea – regula scrisa si obligatorie elaborata de autoritatea legislativa si generala in aplicarea ei. Izv. primar il constituie legea fundamentala a tarii – Constitutia. Aceasta consacra principiile fundamentale care guverneaza desfasurarea activitatii ec. In legea fundamentala se prevede ca in tara noastra exista ec. de piata si ca statul are obligatia sa asigure libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil valorificarii factorilor de productie precum si protejarea intereselor natioanale in activitatea economica, financiara si valutara. Statul ocroteste proprietatea sub cele doua forme ale sale (privata si publica). Tot in Constitutie se mai prevede ca dr. de proprietate precum si creantele asupra statului sunt garantate.

Codul comercial roman reprezinta actul normativ de baza intrucat reglementeaza rel. comer. in general si anume faptele de comert, activitatea comerciantilor sau jurisdictia comerciala.

Legile comerciale speciale reglementeaza diferitele aspecte ale activit. de comrt (ex: decr. lege 54/1990 (abrogat), legea 15/1990 – referitoare la reorganizarea unitatilor ec. de stat ca regii autonome si soc. com., legea 26/1990 (republicata) – ref. la Registrul comertului, legea 31/1990 (republicata in M.Of.1066 din 17 noi.2004)– ref. la soc. comerciale, legea 52/1994 – privind bursele de valori- abrogata).

Codul civil si legislatia civila constituie izvoare subsidiare ale dr. af. spre deosebire de Codul comercial si legile comerciale care constituie izvoare principale. Ca izv. subsidiar al dreptului, Codul civil cuprinde dispozitii privind obligatiile precum si contractele (contractul de mandat sau contractul de societate). O lege civila speciala o constituie decretul 31/1954 privind pers. fizice si jur. care se aplica in ceea ce se refera la situatia comerciantilor.

2. Cutuma si uzanta comerciala – reguli de conduita gen. nascute din diferite practici folosite o per. mare de timp si care au dabandit un caracter obligatoriu. Ac. cutume si uzante servesc la acoperirea lacunelor din legislatia comerciala sau la completarea si interpretarea legii, mai ales in materia contractelor sau alte acte jur. comerciale.

3. Conventiile internationale – principalul izvor de dr. com. international. Prin conventie internationala se intelege o reuniune survenita intre doua sau mai multe state sau organisme internationale pentru reglementarea anumitor aspecte mai deosebite.

Tratatul de la Roma din 1957 ref. la Comunitatea Ec. Europeana

Tratatul de la Maastricht din 1992 ref la Uniunea Europeana

Conventia de la Berna din 1890 privind transportul pe calea ferata

Conventia de la Varsovia sin 1929 privind transporturile aeriene

Exista si conventii care urmaresc uniformizarea legislatiei internationale cu legislatiei interne ale statelor ratificatoare. (ex: Conv. internationala de la Geneva, 1930-1931 ref. la titlurile de credit sau Conv. de la Berna din 1823 privind propr. industriala).

Conv. Europeana a Drepturilor Omului. Chiar daca aceasta se refera la dr. pers. fizice, nu trebuie sa se inteleaga ca nu ar influenta si viata afacerilor. Aici se prevede dr. oricarei pers. ca litigiul sau sa fie judecat in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil de catre un tribunal impartial. In protocolul aditional al Conv. Dr. Omului se prevede ca pers. fizice si jur. au dreptul sa actioneze in fata instantelor straine pentru recuperarea unor creante.

Mai sunt de semnalat si o serie de org. internationale care au un rol si in viata internationala a af. De exemplu Fondul Monetar International care are ob. de activitate asigurarea in domeniul monetar a stabilitatii cursurilor de schimb intre valute si acordarea de ajutor de asistenta statelor semnatare pentru depasirea si solutionarea dificultatilor rezultate din balantele de plata. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare efect. operatii financiare pe un tr. lung, obiectul fiind reconstructia si dezvoltarea statelor membre. Conferinta Natiunilor Unite pentru comert si dezvoltare care a aprobat in anul 1982 un cod international de conduita pentru controlul practicilor comerciale restrictive (se au in vedere politicile abuzive care rezulta din pozitia dominanta pe care o are o soc. com. pe plan intern sau extern).

Izvoare interpretative

Exista doua tipuri de asemenea izvoare:

Jurisprudenta sau practica judiciara

Doctrina

1. Jurisprudenta constituie totalit. hot. jud. pronuntate de instantele de toate gradele. Aceste hotarari interpreteaza legea pe care o aplica la cazuri concrete. De multe ori jurisprudenta constituie o sursa pentru organele legiuitoare.

2. Doctrina in sens larg constituie ansamblul scrierilor care se publica in dif. materiale. In sens restrans prin doctrina se intelege ansamblul conceptiilor si interpretarilor date de catre cadrele didactice, avocati, magistrati (judecatori si procurori) sau alti juristi in dif. lucrari de specialitate. Uneori, solutiile de doctrina sunt preluate de organele legislative si transpuse in acte normative.

Test de autoevaluare 1.4.

Care sunt izvoarele dreptului afacerilor

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 9.

Principiile dreptului afacerilor

Cuvinte cheie

Libertatea comertului, libertatea conventiilor, concurenta

I. Principiul libertatii comertului – se refera la lib. de a revinde pt a castiga care este premiza esentiala pt. normala desfasurare a circulatiei bunurilor si valorilor.

II. Principiul libertatii conventiilor – exprima regula cf. careia conventiile legale facute au putere de lege intre partile contractante.

III. Principiul concurentei si a protectiei acesteia – exprima ideea ca starea de concurenta este o lege a ec. de piata si un factor de prosperitate.

Test de autoevaluare 1.5.

Enumerati principiile dreptului afacerilor

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 9.