ECONOMIA SUBTERANA IN ROMANIA

Economia subterana in romania

Dimensiunea economiei subterane in Romania, ca de altfel in toate tarile europene ex -comuniste este importanta. Avand o existenta usor observabila chiar si in perioada etatista, acest fenomen isi continua (cu prea mult succes!) evolutia perena si in noua economie de piata.

Existenta evaziunii fiscale, care nu poate fi legata numai de perioada de democratie caracteristica anilor 90, este observata si pusa in discutie inca de la inceputul secolului al XX - lea. Astfel, primele referiri la acest fenomen au fost facute imediat dupa unificarea sistemelor fiscale ale provinciilor romanesti din anul 1918.

Necesitatea combaterii unei economii subterane apreciate la un sfert din produsul intern brut in Romania este indiscutabila, iar reprimarea fraudei fiscale, ca principala componenta a economiei neoficiale este un instrument important la indemana autoritatilor.

Fiscalitatea trebuie privita atat ca un atribut al statului cat si ca o parghie care este necesar sa ia in consideratie vointa si consimtirea contribuabilului la impozit.Doar prin amortizarea acestor doua aspecte atat in perioada premergatoare instituirii sau maririi unui impozit, cat si in faza de percepere a sa, se pot crea garantii pentru un randament ridicat si de durata la fiscalitatii si pentru limitarea evaziunii fiscale.

Evaluarea economiei subterane este o etapa importan 17517v211r ta, esentiala pentru cunoasterea situatiei prezente si a consecintelor pe termen lung, directe si mai ales indirecte ale optiunilor de politica economica si, in special, fiscala ce vor fi facute.

Prima lege care se ocupa exclusiv de evaziunea fiscala a aparut in Romania in anul 1929 sub numele de "Legea pentru represiunea evaziunii fiscale la contributiile directe".

Si in perioada comunista a existat o economie subterana de dimensiune relativ mare generata in mare masura de caracterul de penurie al economiei si de resentimentele populatiei fata de un stat totalitar, pe care era chiar meritoriu sa-l inseli, uneori ilegalitatile, nesupunerea fiind considerate ca veritabile acte de protest la adresa oranduirii sociale.

In plus, micii mestesugari aveau o activitate nedeclarata in cele mai multe cazuri (croitoria, reparatiile diverse ).La fel, posesorii de bani generati de bacsisuri, diverse onorarii necuvenite etc. cautau in multe cazuri metode de "spalare" :este cunoscuta tranzactionarea lozurilor castigatoare, in dorinta de a justifica averile acumulate. Cunoscuta Lege 18 , care ii urmarea pe cei cu venituri mari nejustificate este o varianta simplificata si adaptata la conditiile de atunci ale viitoarelor legi de combatere a evaziunii, coruptiei etc. de dupa 1989.

Evaziunea si frauda fiscala au capatat, in ultimii 13-14 ani, dimensiuni alarmante atat prin cazurile numeroase, cat mai ales prin sumele mari de bani cu care este prejudiciat bugetul de stat.

Continuand unele practici de dinainte de 1990 ( coruptia, favoritismele, bacsisurile, mita ), renuntand la altele ( puternica penurie din categoria unor bunuri ) si cu siguranta abordand si noi forme de manifestare, economia subterana ce a proliferat dupa 1990 a fost determinate de o serie de factori care au permis o dezvoltare a multora din practicile specifice:

• incertitudinile legislative ce au insotit mutatiile economice; elaborarea unei legislatii fiscale caracterizate de prezenta unei multitudini de lacune, de incoerenta si imprecizie;
• descencentralizarea, divizarea puterii care, prin distribuirea responsabilitatilor a crescut numarul indivizilor ce pot fi corupti;
• ajustarea si restructurarea economica au condus la aparitia unor intreprinderi mici sau spargerea celor mari in mai multe intreprinderi de dimensiuni reduse, fiind general admis faptul ca acestea sunt importante generatoare de economie subterana: subcontractarile, munca la domiciliu fiind factori favorizanti ai fraudei fiscalesi a muncii la negru;
• atitudinea toleranta, atat a autoritatilor, cat si a populatiei, fata de incalcarea reglementarilor, o oarecare reticenta fata de disciplina; aceste caracteristici sunt in general regasite la popoarele latine ( Italia, Spania, Franta au economii subterane impresionante ) categorie in care intra si Romania;
• aparitia tarzie a Legii evaziunii fiscale ( Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, republicata - M.O. 545/29.07.2003) ;
• existenta unei fiscalitati ridicate, comparativ cu posibilitatile reale ale contribuabililor de a contribui la bugetul statului;
• in anul 1999 legislatia in domeniu a fost completata cu Legea nr.21 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor abrogate de Legea nr.656/07.12.2002-M.O. nr.904/12.12.2002, in care, pentru prima data, dar cu relativa intarziere, apare aceasta problema de interes international.

In sensul legii romanesti, prin spalarea banilor se intelege comiterea faptelor

prevazute la art.23, astfel;

a)            schimbarea sau traficul de valori, cunoscand ca acestea provin din savarsirea unor infractiuni:

traficul de stupefiante;

nerespectarea regimului armelor si munitiilor in forma agravanta;

nerespectarea regimului materialelor nucleare sau a altor materii radioactive;

nerespectarea regimului materiilor explozive;

falsificarea de monede sau valori;

proxenetismul;

contrabanda;

santajul;

lipsirea de libertate in mod illegal;

inselaciunea in domeniul bancar, financiar sau de asigurari;

bancruta frauduloasa;

furtul si tainuirea de autovehicule;

traficul de animale ocrotite in tarile lor;

comertul cu tesuturi si organe umane;

infractiuni savarsite prin intermediul calculatoarelor;

infractiuni savarsite cu carti de credit;

nerespectarea dispozitiilor privind jocurile de noroc;

b)      ascunderea sau disimularea naturii reale a provenientei, apartenentei, dispozitiei, miscarii proprietatii bunurilor sau a dreptului asupra acestora cunoscand ca aceste bunuri provin din savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute la litera a);

c)      dobandirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea unor acte ilegale.

De remarcat insa ca intre infractiunile predicate de spalare a banilor cuprinse la articolul 23 lipseste evaziunea si frauda fiscala, legiuitorul gandind la legea speciala din domeniu(87/1994) - criticabila insa sub toate aspectele. Noua lege pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor(Legea nr.656/7.12.2002) elimina lista infractiunilor predicate, mentionand, ca fapt generator de bani murdari, orice infractiune aducatoare de bunuri.

Principala problema cu care se confrunta Romania in materie de reglementari fiscale este lipsa corelatiilor dintre aceste legi. Mai mult, legile nu sunt clare in privinta prevederilor si a instructiunilor de implementare. Astfel cei impozitati, dar si controlorii financiari au multe posibilitati de a eluda legea fiscala si achitarea obligatiilor financiare.

Pe de alta parte, institutiile financiare sufera de pe urma unei confuzii generale si a lipsei unui sistem de urmarire eficient, ele fiind capabile sa controleze efectiv numai o mica parte a persoanelor fizice si juridice.

In viziunea echipei de evaluare a GRECO - Grupul de tari care lupta impotriva coruptiei eforturile de actualizare a reglementarilor in toate sectoarele predispuse la coruptie, in special la evaziune fiscala, spalarea banilor, finantarea partidelor politice si a inlesnirilor administrative sunt de asemenea de bun augur.Acelasi lucru se poate spune si despre introducerea obligatiei de declarare a averii impusa persoanelor publice si a altor autoritati. Ca impact economic indirect al adoptarii legislatiei Uniunii Europene in domeniul combaterii evaziunii fiscale si al criminalitatii economico-financiare in

Romania, nivelul colectarii taxelor si volumul veniturilor bugetare aferente vor creste semnificativ.

IV. Aplicatii. cazuri de evaziune

1. exemplu referitor la T.V.A

T.V.A. deductibilă = 1000x19%+400x19% 100x19% = 285

T.V.A. colectată = 1600x19%+300x19% 100x19% = 342

T.V.A. de plată = T.V.A. colectată T.V.A. deductibilă = 57

2.Fraudarea bugetului de stat prin înregistrarea în contabilitate de operatiuni fictive pentru operatiuni nereale.

O firma cu sediul initial în Horezu si ulterior în municipiul Târgu-Jiu, judetul Gorj, obiect principal de activitate "comertul cu ridicata al deseurilor si resturilor", a înregistrat în evidenta contabila, pe baza unor documente fictive operatiuni nereale de achizitii de bunuri (piese de schimb si echipamente tehnologice), imobilizari corporale si prestari de servicii silvice, pe care, o parte din ele, le-a livrat pe baza de facturi fiscale întocmite catre diversi beneficiari de la care, contravaloarea lor a fost încasata prin compensare, viramente bancare si numerar, iar sumele au fost ridicate din conturile bancare de reprezentantii societatii, pentru justificare prezentându-se borderouri de achizitii fictive de la persoane fizice, bugetul statului fiind prejudiciat cu 2 mil.lei.

Dimensiunea evaziunii fiscale identificate in anii 2006- 2007

Structura evaziunii fiscale identificate in anii 2006 si 2007 ( in % fata de total)

BIBLIOGRAFIE

1. Barbu V. - Bugetul statului si agentii economici;EDP bucuresti, 1997;
2. Ciopraga A,Ungureanu A.- Bugetul statului si agentii economici;Editura Luminalex Bucuresti, 1996;
3. Dan Drosu saguna - "Drept financiar si fiscal", Editura Oscar Print, Bucuresti 1994;
4. Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu - "Dolul, frauda si evaziunea fiscală", Editura Luminalex, Bucuresti 1996;
5. Dorin Clocotici, Gh. Gheorghiu - "Evaziunea fiscală", Editura Luminalex, Bucuresti 1996;
6. Iulian Văcărel si colectivul - "Finante Publice", Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti 1992;
7. Nicolae Hoantă - "O cheie de control pentru depistarea evaziunii fiscale la TVA", revista "Impozite si taxe" nr.5, mai 1997, pg. 24;
8. Tatiana Mosteanu - "Presiunea fiscală", revista "Impozite si taxe", nr.5, mai 1997, pg. 63

Legea 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (M.O. nr.299/24.10.1994)

Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale