ECONOMIE INTERNATIONALA
TRUE/FALSE
1. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei
unor natiuni prin specializarea unilaterala bazata pe “monoproductie”
ANS: T
2. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care
partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se
incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii teh 24124v212y nologice.
ANS: F
3. Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe
linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara,
valutara etc.
ANS: T
4. Tarifele vamale simple sunt cele mai utilizate pe plan international, fiind
folosite de aproape toate categoriile tarilor lumii, sunt prevazute cu mai
multe coloane de taxe vamale (conventionale, preferentiale sau autonome),
fiecare aplicandu-se marfurilor provenite din anumite tari.
ANS: F
5. Tarifele vamale complexe sau compuse se folosesc cu precadere de catre
tarile in curs de dezvoltare, fiind prevazute cu o singura coloana de taxe
vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de unde
provin.
ANS: F
6. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor se realizeaza prin
intermediul urmatoarelor parghii principale:
- creditul de export;
- creditul cumparator;
- creditul furnizor
- etc.
ANS: F
7. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor sunt formate din:
subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget
in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le
rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor similare de pe piata
mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri.
ANS: T
8. Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor
cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export,
dar si prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea
competitivitatii exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si
impozitelor care intra in costul de productie
ANS: T
9. Masurile de natura valutara de stimulare a exporturilor imbraca urmatoarele
forme:
- facilitati fiscale acordate exportatorilor;
- facilitati fiscale pentru marfurile exportate;
- drawback.
ANS: F
10. Rolul comertului invizibil se manifesta prin potentarea efectelor
celorlalte fluxuri, respectiv comert cu marfuri, cooperare economica
internationala in diverse domenii, relatiile financiar-valutare si prin
contributia la cresterea si dezvoltarea economica a tarilor.
ANS: T
11. Circuitul economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor
economice internationale, legate intre ele si privite ca procese continue si
fluente.
ANS: T
12. Comertul mondial cu marfuri comparativ cu celelalte fluxuri are o dinamica
mai lenta.
ANS: T
13. Structura geografica a comertului international cu marfuri reflecta locul
si ponderea tarilor dezvoltate in schimburile comerciale internationale.
ANS: F
14. Fiecare flux economic international isi are propriul sau segment al pietei
mondiale si actioneaza independent de celelalte fluxuri.
ANS: F
15. Serviciile sunt cuprinse in tarifele vamale si asupra lor se aplica taxe
vamale.
ANS: F
16.
Produsul turistic este o componentă a cererii turistice şi reprezintă
rezultatul asocierilor, interdependenţelor dintre resurse (patrimoniu) şi
servicii.
ANS: F
17. Posibilitatea deplasării mărfurilor din zonele unde se află în
abundenţă în zonele cu deficit, tinde să creeze o inegalitate intre
preţurile acestora.
ANS: F
18. Emigraţia reprezintă deplasarea populaţiei între reşedinţa (ţara de
origine) şi locul de muncă (tara de primire).
ANS: T
19. Adoptarea etalonului aur-devize-dolar SUA este un principiu al sistemului
monetar actual.
ANS: F
20. Resursele de finantare a dezvoltării reprezintă principalul factor de
progres economic şi social.
ANS: T
21. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate către ţările în curs
de dezvoltare provin din: investiţii directe; împrumuturi bancare externe;
împrumuturi pe bază de emisiuni şi obligaţiuni.
ANS: T
22.
Cooperarea economică reprezintă relaţiile unilaterale dintre state sau
agenţii economici din ţări diferite vizând realizarea, prin eforturi
conjugate şi pe baze contractuale, a unor activităţi conexe, eşalonate în
timp, în scopul obţinerii unor rezultate comune, superioare celor singulare.
ANS: F
23. Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari
in productie pentru export.
ANS: F
24. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale
dominatiei unor natiuni prin specializarea multilaterala bazata pe ,,monoproductie”.
ANS: F
25. Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari
in productie pentru export.
ANS: F
fals
26. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale
dominatiei unor natiuni prin specializarea multilaterala bazata pe
,,monoproductie”.
ANS: F
fals
27. Teoria costurilor absolute compara costurile de productie ale aceluiasi
produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productie a
produselor care au costurile de productie cele mai scazute.
ANS: T
adevarat
28. Tariful vamal se prezinta sub forma unui catalog care include nomenclatorul
produselor supuse impunerii vamale, precum si impozitele si accizele percepute
asupra fiecarui bun de lux sau fiecarei grupe de produse considerate ca fiind
deficitare pe piata tarii respective.
ANS: F
fals
29. Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in comertul
international.
ANS: F
fals
30. Combustibilii constituie grupa cu cea mai redusa pondere in comertul international.
ANS: F
fals
31. Totalitatea marfurilor transportate cu diferite mijloace de transport
intr-o anumita perioada de timp poarta denumirea de trafic de marfuri.
ANS: T
adevarat
32. Formele migratiei internationale a fortei de munca sunt:
a. migratia nord-sud;
b. migratia est-vest.
ANS: F
fals
33. Decizia de a emigra rezulta din interactiunea a doua grupe de factori:
a. factorii de atractie;
b. factorii de impuls.
ANS: T
adevarat
34. Imigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie,
temporar sau definitiv.
ANS: T
adevarat
35. Sistemul monetar international reprezinta ordinea monetar - financiara in
domeniul activitatilor de schimb international.
ANS: F
fals
36. Structura fizica a comertului reprezinta compozitia marfara , adica
structura pe marfuri clasificate in clase, grupe si subgrupe de marfuri dupa
destinatia produselor, dupa stadiul de prelucrare sau dupa natura de
provenienta a materialelor.
ANS: T
adevarat
37. Rata de economisire este diferita de la o tara la alta.
ANS: T
adevarat
38. Tarile in tranzitie trebuie sa fie principala sursa de finantare a propriei
lor dezvoltari.
ANS: T
adevarat
39. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care
partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se
incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii teh 24124v212y nologice.
ANS: F
40. Amploarea şi structura circuitului economic mondial contem-poran infirma
teza după care dezvoltarea industrială intensă şi multila-terală a
economiilor naţionale ar dăuna complementarităţii economice şi
desfăşurării schimburilor economice reciproce
ANS: T
41. Diviziunea internationala a muncii este una din componentele de baza ale
economiei internationale si reprezinta un sistem de specializari in productie
pentru export.
ANS: T
42. Nivelul si complexitatea dezvoltarii fortelor de productie si potentialul
economic al statelor nu influenteaza locul ocupat de acestea in domeniul
diviziunii internationale.
ANS: F
43. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international
cu bunuri materiale.
ANS: T
44. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international
cu servicii.
ANS: F
45. Liberalizarea schimburilor economice internationale are un efect
multiplicator asupra comertului international.
ANS: T
46. Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in structura
comertul international.
ANS: F
47. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura
comertul international.
ANS: T
48. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura
comertul international, de aceea schimburile comerciale au loc cu precadere
intre tarile in curs de dezvoltare.
ANS: F
49. Reglementarile economice internationale si gradul ridicat de
institutionalizare restrang libera circulatie a marfurilor, capitalului si
fortei de munca.
ANS: F
50. Investitiile externe directe si investitiile de portofoliu sunt fluxuri economice
internationale.
ANS: T
51. Taxele vamale reprezinta o sursa de venit pentru bugetul statului.
ANS: T
52. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate
din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de
dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale cu caracter
protectionist.
ANS: F
53. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate
din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de
dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale de raspuns
sau de retorsiune.
ANS: T
54. Pentru statele mici, cu o putere economica redusa, taxele vamale nu au
efecte negative si nu influenteaza negativ nivelul general de bunastare al
marii mase de consumatori deoarece aceste state au o pondere nesemnificativa in
cadrul comertului international.
ANS: F
55. Tarifele vamale pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la
importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.
ANS: T
56. Tarifele vamale, fara exceptie nu pot cuprinde si produsele scutite de
impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al
tarii respective.
ANS: F
57. Taxele vamale autonome sau generale au un nivel foarte ridicat, importul
marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din
acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.
ANS: T
58. Taxele vamale cu caracter fiscal au un nivel foarte ridicat, importul
marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din
acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.
ANS: F
59. Exista uneori situatii in care teritoriul vamal al unui stat nu coincide cu
teritoriul sau national, teritoriul vamal putandu-se extinde sau restrange.
ANS: T
60. Taxele antidumping si compensatorii au o dubla natura ele fiind in acelasi
timp atat bariere tarifare cat si bariere netarifare.
ANS: T
61. Comertul de stat din tarile nesocialiste si achizitiile guvernamentale pe
piata publica pot fi bariere netarifare.
ANS: T
62. Barierele de ordin netarifar pot deveni uneori discriminatorii.
ANS: T
63. Deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile de marfuri atunci cand
scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat
al celorlalte valute.
ANS: T
64. Deprecierea monedei nationale stimuleaza importurile de marfuri atunci cand
scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat
al celorlalte valute.
ANS: F
65. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa conditionata are in vedere
respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda
reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale,
toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in
viitor unor tari terte.
ANS: F
66. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa neconditionata are in
vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si
acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor
comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi
acordate in viitor unor tari terte.
ANS: T
67. Controlarea politicilor comerciale nationale si rezolvarea diferendelor
comerciale sunt doua dintre functiile principale ale Organizatiei Mondiale a
Comertului.
ANS: T
68. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale
poate restrange teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau
national.
ANS: T
69. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale
poate extinde teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau
national.
ANS: F
70. Nivelul si evolutia productivitatii reprezinta un factor decisiv in
evolutia preturilor.
ANS: T
71. Fenomene precum seceta, inundatii, accidente de mediu pot influenta
semnificativ evolutia preturilor internationale.
ANS: T
72. Riscuri cum ar fi: riscul de pret, riscul de curs valutar sau chiar riscul
de neplata sunt o caracteristica a oricarei economii de piata.
ANS: T
73. Serviciile sunt “invizibile” din punct de vedere al taxelor vamale.
ANS: T
74. Serviciile internationale, nefiind activitati productive, sunt strict
consumatoare de fonduri valutare.
ANS: F
75. Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o
tendinta de crestere mai rapida.
ANS: T
76. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic
mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in
cadrul acestuia, contribuind la sporirea celorlalte fluxuri.
ANS: T
77. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic
mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in
cadrul acestuia, contribuind la reducerea celorlalte fluxuri economice.
ANS: F
78. Brevetul de inventie, licenta, know-how-ul si marca sunt cateva din
canalele transferului de tehnologii.
ANS: T
79. Transportul terestru (rutier, feroviar si prin conducte sau cablu), asigura
circa 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri.
ANS: F
80. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de
transport se clasifica in: transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin
conducte si cablu si transport aerian.
ANS: F
81. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de
transport se clasifica in: transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale
si de marfuri speciale.
ANS: F
82. Consecintele migratiei internationale se analizeaza din punct de vedere al
efectelor asupra finantelor publice si din punct de vedere al efectelor
externe.
ANS: T
83. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia
regionala sunt curente migratorii.
ANS: T
84. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia
regionala sunt forme ale migratiei internationale.
ANS: F
85. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia
regionala sunt trei dintre tipurile circulatiei internationale a fortei de
munca.
ANS: F
86. Mecanismele monetar- financiare, institutiile financiar- bancare si normele
de drept si uzantele internationale sunt trei dintre functiile sistemului
monetar-financiar international.
ANS: F
87. Normele de drept si uzantele internationale sunt componente ale sistemului
monetar-financiar international.
ANS: T
MULTIPLE CHOICE
1. Locul ocupat de diferite state in domeniul diviziunii internationale a
muncii este conditionat de:
a. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, dezvoltarea
industriala, politica lor economica, relatiile economice internationale,
conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea
internationala.
b. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul
economic al statelor, politica lor economica, situarea geografica, conditiile
naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
c. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul
economic al statelor, politica lor economica, transferul de tehnologie,
dezvoltarea echilibrata a sectoarelor economice, particularitatile istorice
nationale, ordinea internationala.
d. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul
economic al statelor, politica lor economica, mecanismele economice, circuitul
economic international, fluxurile comerciale internationale, ordinea
internationala.
ANS: B
2. Acest tip de specializare internationala se realizeaza intre tarile care
prezinta, atat o simetrie a sectoarelor economice, cat si o simetrie a
ramurilor si subramurilor.
a. specializarea intersectoriala
b. specializarea interramura prelucratoare
c. specializarea intraramura prelucratoare
d. specializarea organologica
ANS: B
3. Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la
diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial sunt:
a. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a
economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul si
gradul de valorificare a resurselor naturale,dimensiunile pietei interne,
mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.
b. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a
economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul
exportului ,dimensiunile pietei interne, mijloacele de comunicatie si factorii
de politica economica.
c. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a
economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul si
gradul de valorificare a resurselor naturale, volumul exportului, mijloacele de
comunicatie, gradul de participare la cooperarea economica internationala si
factorii de politica economica.
d. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a
economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul
exportului, gradul de participare la cooperarea economica internationala,
cresterea ponderii comertului cu marfuri si factorii de politica economica.
ANS: A
4. Obiectivul principal pe termen lung urmarit de state prin intermediul
instrumentelor si masurilor de politica comerciala il constituie
a. promovarea exporturilor, infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale,
cresterea rezervelor valutare.
b. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata, dezvoltarea
schimburilor comerciale cu statele lumii, protejarea economiei nationale de o
eventuala concurenta externa.
c. impulsionarea dezvoltarii economiei economiei nationale, a exporturilor,
reglementarea importurilor.
d. promovarea exporturilor, limitarea importurilor, cresterea rezervelor
valutare.
ANS: A
5. Care categorie de instrumente si masuri de politica comerciala vizeaza cu
preponderenta exportul?
a. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala
b. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara
c. instrumente si masuri de natura promotionala
ANS: C
6. Cel mai vechi si raspandit tip de taxa vamala cunoscut si folosit in
comertul mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea marfii
importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a
marfurilor respective.
a. taxa vamala specifica
b. taxa vamala compusa
c. taxa vamala contractuala
d. taxa vamala ad-valorem
ANS: D
7. Cel mai des utilizat, pe plan mondial, tip de taxa vamala se practica pe
perioade lungi de timp si este perceput la marfurile importate atunci cand
acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, el protejand astfel
produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate.
a. taxe vamale cu caracter protectionist
b. taxe vamale cu caracter fiscal
c. taxe vamale de import
d. taxe vamale de export
ANS: C
8. Acest tip de taxe vamale se percepe la un nivel ridicat si urmareste, in
principal, protejarea pietei interne de concurenta straina, reducand forta
concurentiala a marfurilor importate.
a. taxe vamale cu caracter protectionist
b. taxe vamale cu caracter fiscal
c. taxe vamale contractuale
d. taxe vamale de import
ANS: A
9. Acest tip de taxe are un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind
deseori prohibitiv si se percepe de catre state in mod independent pentru acele
marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri
comerciale bi sau multilaterale.
a. taxe vamale de retorsiune
b. taxe vamale de import
c. taxe vamale generale sau autonome
d. taxe vamale specifice
ANS: C
10. Acest tip de taxe vamale se percepe de catre stat asupra marfurilor
importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica comerciala
neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.
a. taxe vamale preferentiale
b. taxe vamale autonome
c. taxe vamale cu caracter protectionist
d. taxe vamale de raspuns sau de retorsiune
ANS: D
11. Prohibitiile sau interdictiile la import, temporare sau selective sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative
privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile
comerciale
ANS: A
12. Contingentele de import sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative
privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile
comerciale
ANS: A
13. Limitarile voluntare sau autolimitarile la export sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative
privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile
comerciale
ANS: A
14. Taxele de prelevare variabila la import sunt
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative
privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile
comerciale
ANS: B
15. Taxele antidumping si compensatorii sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative
privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile
comerciale
ANS: B
16. Depozitele prealabile in valuta la import sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative
privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile
comerciale
ANS: B
17. Monopolul de stat asupra importului anumitor produse este o categorie ce
face parte din:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative
privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile
comerciale
ANS: D
18. Achizitiile guvernamentale de pe piata publica sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind
importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile
comerciale
ANS: D
19. Formalitatile si documentele suplimentare cerute la import sau la export
sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative
privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile
comerciale
ANS: C
20. Participarea la targuri si expozitii internationale si organizarea de
astfel de manifestari si pe teritoriulu national, cu participare internationala
sunt:
a. masuri de stimulare a exporturilor
b. masuri cu caracter netarifar
c. masuri antidumping
d. masuri promotionale
ANS: D
21. Care dintre clauzele de natura sa favorizeze schimburile comerciale are in
vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si
acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate privilegiile si
avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in
domeniulrelatiilor comerciale.
a. clauza natiunii celei mai favorizate, forma conditionata
b. clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata
c. clauza regimului national
ANS: B
22. Ce factori determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor actioneaza in
sferele cercetarii stiintifice, productiei, consumului, transporturilor si
comercializarii produselor?
a. factorii economici
b. factorii conjuncturali
c. factorii sezonieri
d. factorii sociali
ANS: A
23. Ce categorie de preturi internationale existente la anumite produse este
impusa de unele societati transnationale care concentreaza o mare parte din
oferta sau cererea mondiala?
a. preturile de licitatie
b. preturile de acord
c. preturile de monopol sau oligopol
d. preturile de tranzactie sau contractuale
ANS: C
24. Ce categorie de preturi internationale se stabileste prin negocieri directe
intre exportatori si importatori?
a. preturile de licitatie
b. preturile de monopol
c. preturile de acord
d. preturile de tranzactie sau contractuale
ANS: D
25. Prima forma de manifestare a creativitatii umane care inglobeaza
realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si culturii,
reprezentand un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale,
perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care
reprezinta o noutate, o schimbare, un progres, procedeele si tehnicile
nebrevetate, consultanta de specialitate s.a.
a. propietate industriala
b. propietate intelectuala
c. inteligenta economica
d. creativitate
ANS: A
26. Ce canal al transferului de tehnologii confera titularului sau, pe o durata
limitata de timp, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este
dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il
poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.
a. licenta
b. brevetul de inventie
c. know-how-ul
d. transferul international de tehnologie sub forma marcilor
ANS: B
27. Ce canal al transferului de tehnologii reprezinta ansamblul de notiuni si
de experienta, de operatiuni si procedee necesare fabricarii unui produs sau
executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate.
a. brevetul de inventie
b. licenta
c. know-how-ul
d. transferul international de tehnologii sub forma exporturilor complexe
ANS: C
28. In cadrul carui tip de specializare partenerii fac schimburi cu rezultatele
cercetarii tehnico-stiintifice ?
a. specializarea intersectoriala
b. specializarea intraramura prelucratoare
c. specializarea tehnologica
d. specializarea organologica
ANS: C
29. Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare
internationala sunt multiple si au evoluat in ultimul secol. Care dintre aceste
teori cuprinde o corelatie in ceea ce priveste dependenta costurilor de
productie de dimensiunea productiei insasi ?
a. teoria costurilor absolute
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie
c. teoria seriilor mari de fabricatie
d. teoria costurilor comparative
ANS: C
30. Ponderea principala in circuitul economic mondial o detine:
a. comertul international cu marfuri
b. comertul invizibil
c. relatiile valutar-financiare internationale
d. cooperarea economica internationala
ANS: A
31. Un element specific etapei actuale a pietei mondiale consta in aceea ca
“actorii” principali de pe piata sunt:
a. exportatorii
b. societatile transnationale
c. intermediarii
d. comerciantii
ANS: B
32. Segmentul cel mai avansat din punct de vedere al comunicarii si tehnicii de
comunicatii internationale sunt:
a. tranzactiile comerciale
b. tranzactiile valutare
c. investitiile externe directe
d. investitiile de portofoliu
ANS: B
33. Tarile cu deficite comerciale constante sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia
b. Franta, Japonia, Germania, Italia
c. China, Arabia Saudita, Olanda, Canada
d. Tarile exportatoare de petol
ANS: A
34. Ansamblul bunurilor şi serviciilor prestate în timpul deplasării în
scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui program
prestabilit, oferit de o formă specializată, reprezinta:
a. turismul international
b. aranjamentul turistic
c. circuitul turistic
d. turismul unitar
ANS: B
35. In functie de natura marfurilor si modul lor de prezentare, modalitatile de
transport se clasifica in:
a. expediţii fară transbordare, efectuate cu ajutorul unui singur mijloc de
transport; expediţii cu transbordare, efectuate cu mai multe mijloace de
transport.
b. transporturi de mărfuri de masă; transporturi de mărfuri generale;
transporturi de mărfuri speciale.
c. transport maritim, transport fluvial, transport feroviar, transport rutier,
transport aerian.
d. trafic international de export, de import, de tranzit.
ANS: B
36. Migraţia intracontinentală, migraţia intercontinentală, migraţia
intraregională sunt:
a. Curente migratorii
b. Formele migraţiei internaţionale
c. Tipuri ale circulaţiei internaţionale a forţei de muncă
d. Transfer invers de competenţe
ANS: A
37. Impunerea vamala indeplineste trei functii:
a. vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare
b. tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor
c. fiscala, de negociere, protectionista
ANS: C
38. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre
stat asupra marfurilor atunci cind acestea:
a. sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;
b. sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
d. ies din tara respectiva pentru a fi exportate
ANS: C
39. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite
O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:
a. taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a
marfurilor;
b. tranzitului de marfuri la nivel international;
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori
ANS: C
40. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o
anumita legislatie vamala poarta denumirea de :
a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal
ANS: C
41. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele
aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a
se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :
a. depozite de marfuri
b. antrepozite vamale
c. depozite de tranzit vamal
ANS: B
42. Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?
a. indicele Reuter; indicii O.N.U.; indicele Moody; indicele HWWY.
b. indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.
c. indicele Moody; indicele Reuter; indicii O.M.C.; indicele HWWA.
ANS: B
43. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:
a. microeconomic si macroeconomic;
b. microeconomic;
c. macroeconomic.
ANS: A
44. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:
a. factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau
militari
b. factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari
c. factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari,
sociali
ANS: B
45. Politica comerciala, prin continutul si reglementarile sale, indeplineste
patru functii esentiale, si anume:
a. 1. liberalizarea schimburilor comerciale externe;
2. cresterea obiectivelor economice pe termen lung;
3. promovarea importurilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu
strainatatea;
4. marirea cotei de export.
b. 1. promovarea exporturilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu
strainatatea;
2. infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale si de plati externe;
3. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata;
4. cresterea rezervelor valutare nationale.
ANS: B
46. In cadrul politicii comerciale se utilizeaza trei mari categorii de
instrumente si masuri:
a. 1. instrumente sau masuri de natura extratarifara;
2. instrumente sau masuri de natura paravamala;
3. instrumente si masuri de natura promotionala si de promovare a importurilor.
b. 1. instrumente si masuri de natura promotionala, de promovare si de stimulare
a exporturilor;
2. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala;
3. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara.
ANS: B
47. Instrumentele de realizare a politicii vamale sunt:
a. 1. tarifele vamale;
2. legislatia protectionista;
3. reglementarile de natura tarifara;
4. politica fiscala. b. 1. codurile vamale;
2. legile vamale;
3. reglementarile vamale;
4. tarifele vamale.
ANS: B
48. Impunerea vamala indeplineste trei functii:
a. vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare
b. tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor
c. fiscala, de negociere, protectionista
ANS: C
49. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre
stat asupra marfurilor atunci cind acestea:
a. sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;
b. sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
d. ies din tara respectiva pentru a fi exportate
ANS: C
50. Taxele vamale de import sunt percepute la marfurile importate atunci cind
acestea:
a. sunt supuse controlului de rutina la patrunderea in tara importatoare
b. trec granitele vamale ale tarii importatoare
ANS: B
51. Dupa scopul impunerii , taxele vamale se pot clasifica in :
a. taxe vamale de import si taxe vamale de export
b. taxe vamale cu caracter fiscal si taxe fiscale cu caracter protectionist
ANS: B
52. Efectul benefic al taxelor vamale pentru un stat consta in principal in :
a. impulsionarea exporturilor
b. aducerea de venituri la bugetul statului
ANS: B
53. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o
anumita legislatie vamala poarta denumirea de :
a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal
ANS: C
54. Care este sistemul de criterii ce sta la baza specializarii internationale?
a. 1. eficienta economica maxima a productiei si schimburilor
2. valorificarea complexa si superioara a resurselor proprii
3. sporirea dotarii economiei nationale cu resurse deficitare
4. progresul tehnic
5. echilibrul economiei nationale si al relatiilor economice externe
b. 1. progresul tehnologic
2. dotarea cu factori de productie
3. imbinarea ramurilor producatoare
4. valorificarea superioara a factorilor de productie
5. eficienta economica a schimburilor
ANS: A
55. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite
O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:
a. taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a
marfurilor
b. tranzitului de marfuri la nivel international
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori
ANS: C
56. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o
anumita legislatie vamala poarta denumirea de:
a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal
ANS: C
57. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele
aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a
se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :
a. depozite de marfuri
b. antrepozite vamale
c. depozite de tranzit vamal
ANS: B
58. Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?
a. indicele Reuter; indicii O.N.U.; indicele Moody; indicele HWWY.
b. indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.
c. indicele Moody; indicele Reuter; indicii O.M.C.; indicele HWWA.
ANS: B
59. Piata mondiala actuala este un sistem de piete format din :
a. 1. piata creditului international;
2. piata comerciala internationala;
3. piata valutara internationala;
4. piata serviciilor internationale;
5. piata capitalului international.
b. 1. piata internationala a actiunilor;
2. piata fortei de munca;
3. piata resurselor financiare;
4. piata valutara;
5. piata fluxurilor de capital.
ANS: A
60. Care sunt factorii determinanti ai dinamicii comertului international?
a. 1. mutatiile dinamice si structurale din cadrul diviziunii internationale a
muncii;
2. fluxul valutar-financiar international;
3. revolutia stiintifica si tehnica contemporana;
4. aparitia si dezvoltarea cooperarii economice in productie;
5. aportul societatilor transnationale in dinamizarea comertului international;
6. liberalizarea schimburilor economice internationale.
b. 1. cresterea preturilor internationale la produsele de baza;
2. structura pe marfuri clasificate in grupe si subgrupe de marfuri;
3. realizarea comparatiilor internationale si a cercetarilor de piata;
4. destinatia tehnologiilor de fabricatie;
5. interesele tarilor dezvoltate;
6. conditiile climaterice si de mediu.
ANS: A
61. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:
a. microeconomic si macroeconomic;
b. microeconomic;
c. macroeconomic.
ANS: A
62. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:
a. factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau
militari
b. factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari
c. factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari,
sociali
ANS: B
63. Care sunt principalele categorii de preturi internationale:
a. cotatiile sau preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol;
preturile de licitatie; preturile de tranzactie; preturile de acord.
b. preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de
contract; preturile de depozit; preturile de fabricatie.
c. preturile la bursa; preturile de licitatie; preturile de monopol sau
oligopol; preturile de negociere; preturile pietei libere.
ANS: A
64. Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin:
a. pozitia de monopol;
b. pozitia de oligopol;
c. pozotia de monopol si oligopol.
ANS: C
65. Formele de comercializare ale brevetului de inventie sunt:
a. 1. cesiunea brevetelor de inventie;
2. locutiunea inventiilor brevetate;
3. licentierea brevetelor de inventie;
4. inchirierea pe o perioada limitata a brevetului de inventie.
b. 1. licentierea brevetelor de inventie;
2. cesiunea brevetelor de inventie;
3. aportului unui brevet de inventie la constituirea capitalului social al unei
societati economice mixte;
4. locutiunea inventiilor brevetate.
ANS: B
66. Principalele functii ale marcii de fabrica sunt:
a. 1.functia de protectie a consumatorului;
2. functia de monopol;
3. functia de diferentiere a produselor;
4. functia de reclama;
5. functia de organizare a pietei;
5. functia de calitate sau de garantie a calitatii.
b. 1. functia de diferentiere a produselor;
2. functia de oligopol;
3. functia de promovare a produsului;
4. functia de stimulare a pietei;
5. functia de asigurare a calitatii;
6. functia de promovare a produselor.
ANS: A
67. Transmiterea dreptului de marca individual se poate face, total sau
partial, in urmatoarele modalitati:
a. 1. aportul unei marci la constituirea capitalului social;
2. operatiuni de franchising;
3. licentierea dreptului de marca;
4. cesiunea marcilor de fabrica, de comert sau de serviciu.
b. 1. cesiunea marcilor de fabrica;
2. operatiuni de leasing;
3. aportul unei marci la constituirea unui capital social;
4. operatiuni de vinzare-cumparare.
ANS: A
68. Trasaturile principale ale cererii turistice mondiale sunt:
a. 1. este o cerere concentrata in tarile si regiunile cu atractiile cele mai
mari;
2. este o cerere ce aduce venituri mari la bugetul statului primitor;
3. este o cerere cu caracter fluctuant;
4. este o cerere internationala;
5. este o cerere de tip subiectiv.
b. 1. este o cerere nationala;
2. este o cerere prioritar intraregionala;
3. este o cerere cu o sezonalitate accentuata si rigida;
4. este o cerere deosebit de dinamica;
5. este o cerere concentrata in tarile si regiunile dezvoltate pe plan
economic.
ANS: B
69. Principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica si structura
cererii turistice sunt:
a. 1. factorii sociali;
2. organizarea si promovarea;
3. factorii economici;
4. disponibilitatea de timp liber;
5. factorii demografici.
b. 1. factorii financiari;
2. factorii climaterici;
3. factorii economici;
4. factorii demografici;
5. factorii de sezonalitate.
ANS: A
70. Consumul turistic este format, in principal , din :
a. consumul turistic national
b. consumul turistic international
c. consumul turistic national si exterior
ANS: C
71. Intre oferta turistica si productia turistica exista o relatie strinsa,
care, comparativ cu aceeasi relatie de pe piata bunurilor fizice, este marcata
de urmatoarele particularitati:
a. 1. oferta turistica exista si independent de productia turistica;
2. oferta turistica este ferma;
3. productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta turistica;
4. structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei
respective.
b. 1. structura ofertei turistice este intotdeauna identica structurii
productiei respective;
2. oferta turistica este interdependenta productiei turistice;
3. productia turistica depaseste intotdeauna oferta turistica;
4. oferta turistica este fluctuanta in timp si spatiu.
ANS: A
72. In oferta turistica se inregistreaza o tendinta de concentrare a productiei
prin trei modalitati:
a. 1. concentrarea verticala;
2. concentrarea orizontala;
3. conglomeratele turistice.
b. 1. conglomeratele turistice;
2. lanturile turistice;
3. asociatiile turistice.
ANS: A
73. Componentele produsului turistic pot fi grupate in urmatoarele categorii:
a. elemente financiare si elemente atractive
b. elemente functionale si elemente atractive
ANS: B
74. Producatorii -ofertanti din domeniul turismului sunt specializati in
urmatoarele categorii de prestatii turistice:
a. cazare; retea de restaurante; agentii de turism; constructii; excursii;
croaziere;organizarea unor evenimente speciale de catre touroperatori
b. proiectarea si organizarea derularii diverselor tipuri de calatorii de catre
touroperatori; transport; cazare; restaurare; animatie; agremet; informare.
ANS: B
75. Dupa criteriul operatiunilor de comert exterior, traficul international se
clasifica in :
a. 1. traficul cu marfuri de masa;
2. traficul cu marfuri generale;
3. traficul cu marfuri speciale.
b. 1. trafic international de import;
2. trafic international de export;
3. trafic international de tranzit.
ANS: B
76. In cadrul pietei mondiale actuale, moneda - sub diferitele sale forme -
indeplineste mai multe functii, si anume:
a. 1. mijloc de circulatie a valorii;
2. masura a valorii marfurilor si serviciilor ce fac obiectul schimburilor
internationale;
3. mijloc de rezerva a valorii;
4. mijloc de plata in cadrul tranzactiei comerciale.
b. 1. mijloc de stabilire a datoriilor de plata catre terti;
2. mijloc de plata a transporturilor internationale de marfuri;
3. mijloc de evaluare a bunurilor mobile si imobile ce fac obiectul
schimburilor internationale;
4. mijloc de transfer banesc intre societatile comerciale de comert exterior.
ANS: A
77. Sistemul monetar international constituie o unitate a trei componente de
baza:
a. 1. institutiile financiar-bancare;
2. mecanismele valutar-financiare internationale;
3. normele de drept sau uzantele internationale in domeniul platilor
internationale.
b. 1. institutiile financiare si de creditare internationale;
2. normativele privind sistemul bancar international;
3. mecanismele de reglementare a pietei financiar-bancare internationale.
ANS: A
78. Dupa modalitatea de plasare internationala a fondurilor valutar-financiare,
distingem urmatoarele circuite ale fluxului valutar-financiar:
a. 1. creditul international;
2. investitiile straine directe;
3. transferurile valutar-financiare unilaterale;
4. depozitele financiare de trezorerie;
5. investitiile straine de portofoliu;
6. veniturile rezultate din plasamentele financiare externe.
b. 1. imprumuturile pe termene diferite si sub diferite forme;
2. investitiile straine imobiliare;
3. investitiile straine in bunuri mobile;
4. depozitele de trezorerie pe termen lung;
5. taxele, impozitele, accizele;
6. venituri provenite din alte activitati auxiliare.
ANS: A
79. Balanta de plati externe poate cunoaste trei ipostaze diferite:
a. 1. balanta de marfuri;
2. balanta de servicii;
3. balanta de capital.
b. 1. balanta deficitara;
2. balanta excedentara;
3. balanta echilibrata.
ANS: B
80. Factorii determinanţi de care depinde gradul în care statele participă
la diviziunea internaţională a muncii şi circuitul economic mondial sunt
multipli, cum ar fi:
a. specializarea intersectorială, specializarea interramuri prelucrătoare,
specializarea intraramuri prelucrătoare, specializarea tehnologică şi
specializarea organologică
b. comerţul cu mărfuri, comerţul cu servicii, relaţiile valutar-financiare
internaţionale şi cooperarea economică internaţională.
c. nivelul dezvoltării economice şi tehnice; gradul de diversificare a
economiei; nivelul de tehnicitate şi complexitate al producţiei; volumul şi
gradul de valorificare a resurselor naturale; dimensiunile pieţei interne;
mijloacele de comunicaţie, precum şi factorii de politică economică.
d. fluxul internaţional de mărfuri; fluxul internaţional de investiţii;
fluxul monetar (valutar) internaţional; fluxul internaţional al
cunoştinţelor tehnico-ştiinţifice; fluxul internaţional turistic; fluxul
internaţional al forţei de muncă şi fluxul cooperării economice
internaţionale.
ANS: C
81. Despre o piaţă mondială putem vorbi începând doar din a doua jumătate
a secolului
a. XVII
b. XIX
c. XV
d. XVIII
ANS: B
82. Pentru a evita riscul de a rămâne cu marfa nevândută,
producătorii-exportatori sunt nevoiţi să:
a. practice concurenta neloaiala
b. reduca pretul produselor
c. respecte standardele de calitate
d. organizeze producţia într-o concepţie de marketing
ANS: D
83. O mare parte din schimburile economice de pe piaţa mondială reprezintă
rezultatul unei cooperări economice şi financiare internaţionale sub cele
mai diverse forme:
a. investiţii străine directe, coproducţie, subproducţie, societăţi mixte
(comune)
b. investiţii de portofoliu, coproducţie, subproducţie, societăţi mixte
(comune)
c. investiţii străine directe, transfer de tehnologie, societăţi mixte
(comune)
d. investiţii de portofoliu, coproducţie, subproducţie, joint-venture
ANS: A
84. Comerţul internaţional cu bunuri şi servicii este format din bunuri
materiale în proporţie de :
a. 60%
b. 20%
c. 50%
d. 80%
ANS: D
85. Comerţul internaţional cu bunuri şi servicii este format din servicii
în proporţie de:
a. 20%
b. 40%
c. 60%
d. 80%
ANS: A
86. Unul dintre cele mai dinamice segmente ale pieţei internaţionale prin
care investitorul străin obţine pachetul de control asupra unei
întreprinderi sau societăţi sunt:
a. investitiile de portofoliu
b. investiţiile externe directe
c. tranzacţiile valutare
d. joint-venture
ANS: B
87. O caracteristică a comerţului internaţional constă în aceea că
dinamica sa devansează dinamica
a. factorilor de productie
b. productiei
c. PIB
d. fortei de munca
ANS: B
88.
Din punct de vedere economic şi ştiinţific, structura fizică a comerţului
internaţional arată evoluţia comerţului internaţional al unei ţări, al
unei grupe de ţări sau a comerţului mondial, care reflectă mutaţiile în:
a. schimburile economice internationale
b. dezvoltarea economica a unei tari sau grup de tari
c. producţia mondială şi diviziunea internaţională a muncii.
d. aparitia si dezvoltarea societatilor transnationale
ANS: C
89. Cea mai mare pondere în comerţul internaţional, reflectând aportul
specializărilor inter şi intraramură din industria prelucrătoare, dar şi
progresele în procesele de industrializare din multe ţări în curs de
dezvoltare, o detin:
a. Combustibilii
b. Produsele agricole
c. Minereurile şi metalele
d. Produsele manufacturate
ANS: D
90. Unele ţări deţin deficite comerciale constante, cum sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia şi ţările în curs de dezvoltare neexportatoare
de petrol
b. Iran, Iraq Afganistan şi ţările în curs de dezvoltare exportatoare de
petrol
c. Japonia, Germania, Italia şi, deseori, Franţa
d. Tarile in curs de dezvoltare si tarile slab dezvoltate
ANS: A
91. Unele ţări îşi acoperă deficitele comerciale cu prisosinţă din
soldul activ al comerţului cu servicii, cum ar fi transporturile, turismul sau
serviciile bancare
a. SUA, Franta, Marea Britanie
b. Germania, Japonia, China
c. Grecia, Elveţia, Spania
d. Italia, Austria, Belgia
ANS: C
92.
Aceasta structura a comerţului internaţional reflectă mutaţiile din
producţia mondială şi diviziunea internaţională a muncii. Ponderea
principală în comerţul internaţional cu mărfuri (cca 70%) o deţin
produsele manufacturate.
a. fizica
b. geografica
ANS: A
93.
Factorii determinanţi ai nivelului şi evoluţiei preţurilor sunt de natură
diferită şi acţionează în multiple stadii de viaţă ale produsu-lui şi
în diferite sfere ale activităţii sociale, după cum urmează:
a. factorii economici, factorii conjuncturali, factorii sezonieri, factorii
sociali, factorii politici sau militari
b. factori economici, factori monetari, factori sociali, factori demografici,
factorii sociali, factorii politici sau militari
c. factorii economici, factori tehnici, factorii sociali, factorii politici sau
militari, factorii conjuncturali
d. factorii economici, factorii conjuncturali, factori demografici, factorii
sezonieri, factori monetari
ANS: A
94. Preţurile la ţiţei au crescut puternic în anii:
a. 1955-1956, 1989-1990 si 2004
b. 1963-1964, 1992-1993 si 2004
c. 1969-1971, 1991-1992 si 2004
d. 1973-1974, 1979-1980 şi 2004
ANS: D
COMPLETION
1. Clauza de rectificare a preturilor contractuale se realizeaza dupa
urmatoarea formula:
ANS:
2. Indicele raportului de schimb se calculeaza dupa formula urmatoare:
ANS:
3. Indicele raportului de schimb se calculeaza dupa formula urmatoare:
ANS:
MATCHING
Teoriile economice care fundamentează criteriile de specializare
internaţională sunt multiple şi au evoluat în ultimul secol.
a. compară costurile de producţie ale aceluiaşi produs în diferite ţări
şi optează pentru specializarea în producţie a produselor în ţările care
au costurile de producţie cele mai scăzute.
b. apreciază că specializarea în produsele pentru export trebuie să pună
în valoare acei factori de producţie de care un stat sau altul dispune din
abundenţă
c. cuprinde o corelaţie importantă în ceea ce priveşte dependenţa
costurilor de producţie de dimensiunea producţiei însăşi, cu deosebire în
ceea ce priveşte elementele cheltuielilor constante de fabricaţie.
d. se bazează pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale
reciproce, sporirea potenţialului pieţelor de desfacere şi creşterea
competitivităţii între ofertanţi.
e. analizează comparativ costurile de producţie a două sau mai multor
produse provenind din aceeaşi ţară din care se selectează produsul sau
produsele care au costurile comparative cele mai reduse şi care au, deci,
eficienţă în specializarea în producţie şi la exportul lor.
1. Teoria dotării naţiunilor cu factori de producţie
2. Teoria integrării economice
3. Teoria costurilor absolute
4. Teoria costurilor comparative
5. Teoria seriilor mari de fabricaţie
1. ANS: B
2. ANS: D
3. ANS: A
4. ANS: E
5. ANS: C
Diviziunea internaţională a muncii a evoluat foarte mult de-a lungul
istoriei, ultimii 60 de ani fiind deosebit de elocvenţi sub aspectul
varietăţii modalităţilor de specializare internaţională. În prezent,
putem distinge cinci tipuri de specializare internaţională care coexistă în
economia internaţională
a. este primul tip de diviziune internaţională a muncii, cunoscut încă din
secolele trecute. Ea contribuie la împărţirea lumii în ţări industriale
şi ţări agrare, în ţări cu industrie prelucrătoare şi ţări care au
funcţia de anexe de materii prime.
b. este un tip de specializare internaţională, istoric mai evoluat, care se
dezvoltă în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane, cu
deosebire între ţările dezvoltate, cu industrie diversificată. Acest tip de
specializare se realizează între ţări care prezintă nu numai o simetrie a
sectoarelor economice, dar şi o simetrie a ramurilor şi subramurilor.
c. este un tip de specializare internaţională în care partenerii fac schimb
de produse ale aceleiaşi ramuri, deosebindu-se însă prin tipo-dimensiuni,
gabarite, profile, caracteristici de funcţionalitate în raport cu mediul de
exploatare, cu procedeele tehnice folosite în funcţie de modele, de
estetică, de gust etc.
d. este un tip ultramodern de specializare în care partenerii fac schimburi cu
rezultatele cercetării tehnico-ştiinţifice, generând comerţul cu brevete,
licenţe, tehnologii, know-how, asistenţă tehnică, acordarea de consultaţii
inginereşti, cooperarea în domeniul cercetării, asimilării şi
comercializării unor produse în care creativitatea tehnico-ştiinţifică
formează substanţa schimburilor economice.
e. reprezintă acel tip de specializare în care partenerii exportă
subansamble, organe de maşini, detalii, părţi de instalaţii care se
încorporează într-un sistem complex de maşini sau linii tehnologice.
6. Specializarea interramură prelucrătoare
7. Specializarea intraramură prelucrătoare
8. Specializarea intersectorială
9. Specializarea organologică
10. Specializarea tehnologică
6. ANS: B
7. ANS: C
8. ANS: A
9. ANS: E
10. ANS: D
Fiecare dintre tipurile de specializare cunoaşte variate modele de realizare
care pot oferi condiţii de comple-mentaritate economică şi de avantaj
reciproc pentru statele partenere
a. Este modelul de schimburi care mult timp a fost specific în raporturile
economice dintre ţările în curs de dezvoltare şi ţările dezvoltate, model
care cunoaşte două variante. Prima variantă este aceea în care materiile
prime minerale ocupă un loc preponderent în exporturile unei ţări în curs
de dezvoltare, iar produsele prelucrate importate de ea sunt în principal
bunuri de consum pentru o pătură privilegiată, a căror valoare nu acoperă
întreaga valoare a materiilor prime exportate, diferenţa constituind scurgere
fără echivalent de venit naţional în exterior. A doua variantă a modelului
menţionat (materii prime minerale – produse prelucrate) este întâlnită
în ţările dezvoltate, în exportul cărora figurează materii prime
minerale, ce au însă o pondere modestă în comparaţie cu produsele
prelucrate.
b. Este un model al specializării intersectoriale relativ nou şi care are
şanse să se impună în perspectiva dezvoltării concomitente a crizei de
materii prime şi crizei agroalimentare. După cum se ştie, unele ţări
posesoare de resurse minerale se confruntă cu criza de resurse agroalimentare,
iar alte ţări care dispun sau pot dezvolta producţia de resurse
agroalimentare se confruntă cu urmările crizei de materii prime şi resurse
energetice.
c. Este un model de specializare intersectorială complex care a apărut ca
urmare a dezvoltării construcţiilor în străinătate. Executarea de
construcţii civile sau industriale în alte ţări oferă posibilitatea ca, pe
lângă exportul tradiţional de maşini, instalaţii şi materiale de
construcţii, să se efectueze studii şi proiecte pentru obiective construite
– în diferite forme de cooperare – în antrepriză.
d. Este un model al specializării intersectoriale cunoscut de unele ţări
dezvoltate de foarte mult timp, dar care în ultima vreme şi-a diversificat
variantele realizării lui. Astfel, serviciile de transport maritime,
serviciile de credit şi cele bancare sau serviciile de asigurări au constituit
întotdeauna o sursă importantă de venit pentru Marea Britanie. Flota
comercială i-a consacrat pe armatorii greci drept „cărăuşi ai
mărilor”.
e. Este un model al specializării intersectoriale care, astăzi, nu mai are
aproape nimic comun cu modelul aparent asemănător din vremea când ţările
slab dezvoltate exportau produse agroalimentare pentru metropole sau pentru
ţările dezvoltate.
11.
Modelul de specializare: materii prime minerale – produse prelucrate
12.
Modelul de specializare: servicii – produse de bază sau prelucrate
13.
Modelul de specializare: construcţii industriale sau civile – produse
industriale de bază
14.
Modelul de specializare: produse agroalimentare – produse prelucrate
15. Modelul de specializare: materii prime minerale – produse agroalimentare
11. ANS: A
12. ANS: D
13. ANS: C
14. ANS: E
15. ANS: B
Politica comercială include reglementările adoptate de către un stat pe
linie administrativă, juridică, bugetară, fiscală, financiară, bancară,
valutară etc. cu scopul de a impulsiona sau a li-mita schimburile comerciale
externe cu alte state şi de a proteja propria economie de o eventuală
concurenţă provenită din exterior
a. reglementări adoptate de stat, care vizează intrarea sau ieşirea în /
din ţară a mărfurilor şi care impun controlul mărfurilor şi mijloacelor
de transport la trecerea frontierei de stat, precum şi îndeplinirea
formalităţilor vamale şi plata taxelor vamale sau impunerea vamală.
b. sunt un instrument important al politicii comerciale de natură fiscală,
constituindu-se din impozitele indirecte percepute de către stat asupra
mărfurilor atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării respective
c. sunt instrumente de politică comercială admise de către OMC, cu ajutorul
cărora se protejează piaţa internă de concurenţa străină, cu condiţia
să nu fie prohibitive
d. Spaţiul geografic în interiorul căruia se aplică un anumit regim vamal
şi o anumită legislaţie vamală
e. totalitatea măsurilor şi reglementărilor de politică comercială
(publice sau private) care au ca scop principal frânarea sau limitarea
fluxului internaţional de bunuri şi servicii pentru apărarea pieţei interne
de concurenţa străină, dar şi pentru echilibrarea balanţei de plăţi
externe
16. Politici vamale
17. Teritoriu vamal
18. Taxele vamale
19. Măsurile şi instrumentele cu caracter netarifar denumite generic bariere
netarifare
20. Tarifele vamale
16. ANS: A
17. ANS: D
18. ANS: B
19. ANS: E
20. ANS: C
Taxele vamale sunt un instrument important al politicii comerciale de natură
fiscală, constituindu-se din impozitele indirecte perce-pute de către stat
asupra mărfurilor atunci când acestea trec graniţele vamale ale ţării
respective. Pentru bugetul statului, ele reprezintă o sursă de venit.
a. sunt percepute la mărfurile importate atunci când acestea trec graniţele
vamale ale ţării importatoare, ele protejând astfel produsele naţionale faţă
de concurenţa produselor străine importate
b. se percep de către stat asupra mărfurilor indigene atunci când acestea
sunt exportate
c. se percep de către stat asupra mărfurilor străine care traversează
(tranzitează) teritoriul său vamal
d. sunt, în general, percepute la un nivel ridicat şi urmăresc, în
principal, protejarea pieţei interne de concurenţa străină, reducând
forţa concurenţială a mărfurilor importate.
e. cel mai vechi şi răspândit tip de taxă cunoscut şi folosit în
comerţul pe plan mondial, se exprimă ca un procent fix din valoarea mărfii
importate sau exportate şi este percepută de către stat asupra valorii
vamale a mărfurilor respective (de exemplu: 15% din valoarea vamală a unei
tone de cărbune, a unui tractor, a unui automobil etc.).
f. se exprimă sub forma unei sume (cifre absolute) în moneda ţării
respective (de exemplu: 1000 u.m. – USD, EUR, JPY, RON etc. – pentru o
maşină importată, pentru o tonă de orez importată, pentru fiecare tonă de
petrol importată ş.a.m.d.) şi este percepută de către stat asupra unei
unităţi fizice (m2, m3, vagon, tonă, bucată etc.) din produsul importat sau
exportat, indiferent de preţul acestuia.
g. este o combinaţie între taxa specifică şi taxa ad-valorem,
percepându-se atunci când primele două nu sunt suficient de eficiente ca
mijloc de protecţie
h. se percep de către stat asupra mărfurilor provenind din ţările care
îşi acordă reciproc clauza naţiunii celei mai favorizate, convenită prin
acordurile bi sau multilaterale încheiate, taxe care sunt mult mai reduse şi
care au făcut în prealabil obiectul unor negocieri tarifare în cadrul GATT
sau OMC.
i. se percep de către stat asupra mărfurilor importate din acele ţări care
se dovedeşte că au dus o politică comercială neloială, adică de dumping
sau de subvenţionare a exporturilor.
j. au proliferat în perioada postbelică şi se mai percep şi astăzi. Ele
sunt foarte reduse, uneori chiar nule, şi se stabilesc pe baza unui regim de
favoare între anumite ţări, neputându-se extinde şi la celelalte state.
Ele se aplică asupra tuturor sau numai asupra anumitor mărfuri importate din
anu-mite ţări cu regim de favoare, de regulă, ţări în curs de dezvoltare
k. au un nivel foarte ridicat, importul mărfurilor fiind deseori prohibitiv;
ele se percep şi se stabilesc de către state în mod independent pentru acele
mărfuri ce provin din ţările cu care statul respectiv nu are încheiate
acorduri comerciale bi sau multilaterale, în relaţiile cu aceste state
neaplicându-se clauza naţiunii celei mai favorizate. Acest tip de taxe
reprezintă o barieră destul de puternică în calea schimburilor comerciale
dintre state.
21. Taxele vamale de tranzit
22. Taxa vamală ad-valorem
23. Taxele vamale de import
24. Taxa vamală compusă sau mixtă
25. Taxele vamale de export
26. Taxele vamale convenţionale sau contractuale
27. Taxele vamale de răspuns sau de retorsiune
28. Taxa vamală specifică
29. Taxele vamale cu caracter protecţionist
30. Taxele vamale autonome sau generale
31. Taxele vamale preferenţiale sau de favoare
21. ANS: C
22. ANS: E
23. ANS: A
24. ANS: G
25. ANS: B
26. ANS: H
