ETAPELE CERCETARII STATISTICE

ETAPELE CERCETĂRII STATISTICE

Cercetarea statistica

Observarea statistica

Prelucrarea statistica

Analiza si interpretarea rezultatelor

Diseminarea informatiilor statistice

Cercetari statistice īn turism

2.1. Cercetarea statistica

Cercetarea statistica reprezinta un proces de cunoastere a fenomenelor de masa, realizat cu ajutorul metodelor statistice si care cuprinde patru etape:

observarea statistica;

prelucrarea statistica;

analiza si interpretarea rezultatelor;

diseminarea/difuzarea informatiilor statistice.

Trebuie mentionat faptul ca īntregul proces se deruleaza pe baza unui program de organizare si desfasurare a unei cercetari statistice, prin care se stabilesc:

scopul si obiectul cercetarii statistice;

pregatirea detaliata a fiecarei etape a cercetarii statistice;

masurile organizatorice preconizate;

resursele umane, financiare si materiale necesare.

2.2. Observarea statistica

Observarea statistica este etapa īn care are loc īnregistrarea, dupa o metodologie unitara, a valorilor caracteristicilor pentru fiecare unitate statistica din cadrul populatiei statistice cercetate, avānd ca obiectiv colectarea datelor statistice primare (individuale).

Exemplu

Presupunem ca se efectueaza o cercetare statistica privind activitatea economica a unei societati comerciale cu un numar de 20 de angajati, īn luna septembrie 2006.

Se definesc urmatoarele concepte de baza utilizate īn statistica:

a.         unitatea statistica este forma individuala sub care se manifesta fenomenele de masa.

unitatile statistice pot fi:

simple (persoana, salariatul etc.);

complexe (familia, gospodaria, echipa de lucru, operatorul economic sau firma etc.).

b.         populatia sau colectivitatea statistica este alcatuita din totalitatea unitatilor statistice delimitate īn timp si spatiu.

de exemplu: populatia unei tari, salariatii dintr-o unitate economica etc.

c. caracteristica statistica (sau variabila statistica) este proprietatea comuna tuturor unitatilor dintr-o colectivitate si īnregistrata īn cadrul unei cercetari statistice.

de exemplu: vārsta, sexul, vechimea īn munca, nivelul studiilor (primare, liceale, superioare), salariul obtinut, cifra de afaceri realizata, timpul efectiv lucrat etc.

Ca urmare, se efectueaza observarea statistica asupra celor 20 de salariati, īnregistrāndu-se pentru fiecare, diferite caracteristici care sunt organizate īntr-un tabel descriptiv, fisier sau baza de date.

Tabelul nr. 2.1

Date statistice primare privind activitatea economica a societatii comerciale X īn luna septembrie 2006

Sursa: Evidentele primare ale societatii comerciale X.

Observarea statistica (īnregistrarea datelor primare) se reali-zeaza īn mod diferit, īn functie de obiectivele cercetarii:

I.          Daca cercetarea statistica se realizeaza la nivelul unui operator economic (firma), īnregistrarea datelor primare se realizeaza prin preluarea acestora din evidenta curenta (documente contabile, statistice, tehnico - operative), unde acestea fac obiectul unei īnregistrari sistematice.

II.       Daca cercetarea statistica se realizeaza la un nivel mai agregat (judet, ramura a economiei, īntreaga economie nationala), atunci īnregistrarea datelor primare de la toti operatorii (agentii) economici se realizeaza de catre o institutie abilitata (de regula, Institutul National de Statistica), printr-una dintre metodele prezentate īn continuare

Observarea statistica este de doua tipuri:

A. Observarea totala (exhaustiva), prin care se īnregistreaza caracteristicile tuturor unitatilor din populatia statistica.

Principalele metode de observare totala sunt:

A.₁ - recensamāntul;

A.₂ - rapoartele statistice.

B. Observarea partiala (selectiva), prin care se īnregistreaza caracteristicile unei parti dintre unitatile populatiei statistice.

Principalele metode de observare partiala sunt:

A.₁ Recensamāntul este cea mai veche metoda de observare statistica si constituie o "fotografiere" a fenomenului la un moment dat. Se utilizeaza īn special īn studiul populatiei (demografie), dar si īn economie (recensamāntul īntreprinderilor, recensamāntul agricol, inventarierea capitalului fix etc.).

Organizarea unui recensamānt trebuie sa se bazeze pe urmatoarele principii:

universalitatea īnregistrarii, īn sensul ca se īnregistreaza toate unitatile ce definesc colectivitatea;

simultaneitatea īnregistrarii, ceea ce īnseamna ca datele īnregistrate trebuie sa exprime situatia la un moment dat, numit "moment critic";

periodicitatea recensamāntului, care se refera la necesitatea organizarii īnregistrarii la intervale regulate de timp (de obicei 10 ani īn domeniul demografiei si 5 ani īn domeniul economic);

comparabilitatea datelor, īn sensul ca metodologia de efectuare a recensamāntului trebuie sa conduca la obtinerea de date comparabile īn timp si pe plan international.

Primul recensamānt modern al populatiei din Romānia este considerat cel efectuat īn anul 1838. De atunci, īn Romānia s-au mai efectuat 11 recensaminte, ultimul īn anul 2002.

Recensamintele sunt actiuni de mare amploare, care necesita mari resurse umane, materiale si financiare, dar īn urma acestora se obtin indicatori deosebit de importanti privind caracterizarea populatiei si a fortei de munca, īn general a situatiei economico - sociale a unei tari.

De asemenea, recensamintele furnizeaza o baza pertinenta de sondaj, urmare a faptului ca asigura o caracterizare completa a īntregii populatii (colectivitati) statistice.

A.₂ Rapoartele statistice sunt documente oficiale (sub forma unor formulare tipizate), prin care fiecare operator economic este obligat sa raporteze periodic forului īn drept (Institutul National de Statistica, ministere, etc.), rezultatele obtinute īn activitatea sa, īntr-o anumita perioada de timp.

Cele mai cunoscute tipuri de astfel de īnregistrari sunt cele cu caracter fiscal (bilantul contabil, declaratiile vamale de export / import etc.).

B.₁ Sondajul statistic este o observare partiala care consta īn īnregistrarea caracteristicilor numai pentru o parte din colectivitate supusa observarii, parte numita esantion.

Esantionul trebuie sa īndeplineasca conditia de reprezentativitate, īn sensul de a avea aceleasi structuri, trasaturi esentiale si valori tipice ca si populatia statistica din care provine. Īntre rezultatele unui sondaj si rezultatele ce s-ar obtine dintr-o observare totala apar unele abateri numite erori de sondaj (sau de reprezentativitate), care trebuie sa fie cāt mai mici .

Sondajul statistic prezinta o serie de avantaje comparativ cu īnregistrarile totale:

este mai economic, din punct de vedere al resurselor necesare;

este mai operativ, rezultatele obtināndu-se dupa o perioada mult mai scurta de timp.

Principalele metode (procedee) de esantionare sunt urmatoarele:

procedeul loteriei presupune existenta unei posibilitati de identificare a unitatilor colectivitatii generale (cod, serie, marca, numar imobil etc.); corespunzator modului de identificare, unitatile statistice se īnscriu pe liste sau bile, dupa care acestea se plaseaza īntr-o urna si se extrag aleator;

procedeul tabelelor cu numere aleatoare se aplica colectivitatilor de mari dimensiuni, īn cazul carora nu este posibila utilizarea procedeului loteriei; se utilizeaza, īn cele mai multe cazuri, programe de calcul pentru "generarea numerelor aleatoare";

procedeul mecanic consta īn selectarea unitatilor ce vor forma esantionul pe baza asa-numitului pas de numarare. Toate unitatile colectivitatii sunt listate/ordonate dupa diferite criterii. Dupa ce se stabileste marimea esantionului (sa presupunem 5% din colectivitatea generala), se determina pasul de numarare (K):

Principalele tipuri de sondaje sunt:

1. Sondaje aleatoare

sondajul simplu;

sondajul tipic (stratificat);

sondajul de serii;

sondajul secvential (īn trepte).

2. Sondaje dirijate

3. Sondaje sistematice

Sondajul aleator simplu se utilizeaza īn cazul unor colectivitati relativ omogene, cu o variatie redusa a caracteristicii si care nu necesita constituirea unor subgrupe tipice. Totusi, complexitatea fenomenelor si proceselor social-economice determina o utilizare restrānsa a acestui tip de sondaj.

Sondajul tipic (stratificat) este unul din tipurile de sondaj cu o larga utilizare īn practica. El se aplica īn cazurile īn care putem sa operam anumite stratificari, adica sa īmpartim colectivitatea generala īn grupe tipice, pe baza uneia sau mai multor caracteristici de grupare.

La rāndul sau, sondajul tipic poate fi:

sondaj tipic proportional simplu;

sondaj tipic proportional optim.

Sondajul tipic proportional simplu solicita ca din fiecare grupa tipica, īn care a fost structurata colectivitatea generala, sa se extraga pentru esantion un numar de unitati, proportional cu ponderea fiecarei grupe īn totalul unitatilor colectivitatii generale.

Sondajul tipic proportional optim se caracterizeaza prin aceea ca repartizarea pe grupe a volumului esantionului tine seama, īn ultima instanta, de marimea variatiei īn cadrul fiecarei grupe. Cunoasterea variatiei īn cadrul grupelor tipice īn colectivitatea generala, este un deziderat ce prezinta multe dificultati si de aceea acest tip de sondaj apare mai rar īn practica esantionarii.

Sondajul de serii presupune un sistem de organizare a colectivitatii generale īn unitati complexe (serii) cum ar fi: echipe de lucru, unitati operationale, microraioane etc. Īn esantion vor fi selectate seriile si nu unitatile ce le compun, chiar daca ulterior vor fi supuse observarii toate unitatile seriilor selectionate.

Sondajul secvential (īn trepte) se utilizeaza īn situatiile īn care organizarea colectivitatii generale, de mari dimensiuni, impune efectuarea selectiei īn sistem secvential.

Sondajele dirijate si sondajele sistematice sunt sondaje cu extractie cvasialeatoare.

Sondajele dirijate se practica īn situatii diverse, cānd extragerea unitatilor pentru formarea esantionului se face nealeator (studiul preturilor pe piata taraneasca, īn faza ultima a esantionarii cānd pietele, din interiorul fiecarei localitati se aleg īn sistem dirijat, incluzānd īn esantion numai pietele considerate reprezentative). Tot esantionare dirijata regasim īn cazul includerii īn esantion numai a unitatilor apartinānd subcolectivitatii ce detine majoritatea cazurilor individuale (observarea partii principale).

Sondajele sistematice presupun adoptarea metodei de extractie mecanica a unitatilor ce vor forma esantionul, pe baza asa-numitului "pas de numarare".

Este considerata selectie cvasialeatoare īntrucāt, daca se opereaza o sistematizare prealabila a colectivitatii generale, selectia mecanica se īncadreaza īn tipul selectiei aleatoare simple.

Īn toate tipurile de sondaje prezentate anterior, extragerea unitatilor din colectivitatea generala, pentru constituirea esantionului, se poate face repetat sau nerepetat.

Īn cazul selectiei repetate, o unitate odata īnregistrata se īnapoiaza colectivitatii generale, avānd sansa de a fi extrasa si a doua oara. Pe parcursul extragerii volumul colectivitatii generale ramāne neschimbat.

Īn cazul selectiei nerepetate, o unitate extrasa nu se mai īnapoiaza colectivitatii generale. Volumul colectivitatii generale se micsoreaza pe masura extractiei, iar unitatile ramase au o sansa mai mare de a patrunde īn esantion, comparativ cu sansa cu care au fost creditate unitatile extrase anterior.

B.₂ Ancheta de opinie consta īn colectarea informatiilor, īndeosebi de la populatie, prin chestionare speciale de observare. Raspunsurile se consemneaza īntr-un chestionar de catre un personal instruit sau anchetele se pot realiza prin autoīnregistrare, prin posta, prin telefon, prin Internet. Esantionul nu asigura, de regula, reprezentativitatea la nivelul īntregii populatii, iar raspunsurile sunt benevole. Ca urmare, se obtin informatii orientative, de calitate mai redusa decāt īn cazul sondajului statistic. Exemplul clasic al unei astfel de cercetari īl constituie sondarea opiniei publice cu privire la un produs/serviciu īn cadrul tārgurilor si expozitiilor.

B.₃ Observarea partii principale

Populatia statistica este structurata si ordonata pe grupe de importanta diferita, īn functie de marimea unitatilor statistice componente. Se īnregistreaza datele primare numai de la unitatile care ocupa cea mai mare pondere, neglijāndu-le pe acelea cu o importanta mai mica.

De exemplu, pentru cunoasterea cāstigului salarial mediu si a efectivului de salariati, INS organizeaza lunar o cercetare statistica selectiva prin metoda observarii partii principale. Astfel, se includ īn cercetare toate unitatile cu 4 salariati si peste, īn timp ce unitatile cu 0 - 3 salariati sunt excluse.

Datele primare (individuale) īnregistrate īn etapa de observare statistica trebuie sa īndeplineasca o serie de conditii referitoare la:

realitatea (autenticitatea) datelor, respectiv datele sa reflecte dimensiunea corecta a fenomenului, fara erori involuntare sau interventii exterioare;

completitudinea datelor, respectiv volumul datelor colectate sa fie suficient de mare astfel īncāt sa permita manifestarea legii numerelor mari , iar compensarea factorilor aleatori (neesentiali, īntāmplatori) sa fie asigurata ;

operativitatea datelor, respectiv obtinerea lor īn timp util.

Etapa observarii statistice se īncheie cu controlul datelor primare, operatiune ce are drept scop descoperirea eventualelor erori de īnregistrare.

Tipurile de erori de observare statistica sunt:

erorile īntāmplatoare, care au un caracter nepremeditat; acestea se produc īn ambele sensuri (pozitiv si negativ), iar īn cazul unui numar mare de unitati īnregistrate - de regula - se compenseaza, influentānd rezultatele finale īntr-o mai mica masura;

erorile sistematice (de exemplu erorile metodologice), care se produc - de regula - īntr-un singur sens, influentānd rezultatele finale īntr-o mai mare masura.

Dupa etapa observarii statistice se obtin informatii foarte numeroase, dar neordonate, care nu permit formarea unei imagini de ansamblu asupra fenomenului respectiv. Ca urmare, este necesara operatiunea de prelucrare a datelor primare.

Prelucrarea statistica

Prelucrarea statistica este etapa īn care, folosind o serie de metode si tehnici de calcul, se obtin indicatorii statistici.

Indicatorul statistic este expresia cantitativa, generalizatoare, care permite cunoasterea a ceea ce este esential īn forma de manifestare a unui fenomen.

Orice indicator statistic este format din doua elemente:

continutul indicatorului (inclusiv metoda si metodologia de calcul);

expresia numerica concretizata īn timp si spatiu.

Exemple:

produsul intern brut al Romāniei īn anul 2005 a fost de 287186 milioane lei (RON)

rata inflatiei īn Romānia īn decembrie 2005, comparativ cu decembrie 2004 a fost de 8,6% .

I. prelucrarea primara sau sistematizarea datelor primare (individuale), care se realizeaza cu ajutorul metodei gruparii statistice si a metodei centralizarii datelor, avānd ca rezultat obtinerea indicatorilor primari (totalizatori).

II. prelucrarea de baza care se realizeaza prin calculul indicatorilor derivati (indicatori medii, ai variatiei si asimetriei, indicatori relativi, indici si ritmuri de crestere, etc.).

Rezultatele obtinute īn urma prelucrarii statistice sunt prezentate sub forma de tabele si grafice.

Tabelul statistic este cea mai rationala si adecvata forma de prezentare a datelor statistice. Orice tabel statistic trebuie sa contina:

A. Elementele ce tin de forma de prezentare, incluse īn macheta tabelului:

Cele mai utilizate tipuri de tabele statistice si reprezentari grafice vor fi prezentate detaliat la fiecare capitol al lucrarii, īn functie de specificul acestuia.

Principalele reguli de elaborare a tabelelor statistice si a reprezentarilor grafice:

sa faciliteze perceperea rapida si exacta a informatiilor prezentate;

sa fie numerotate, īn vederea identificarii si regasirii rapide;

sa se precizeze unitatea (unitatile) de masura īn care se exprima datele;

sa fie īnsotite, īn cazurile īn care este necesar, de note explicative clare si concise;

sa indice sursa de date.

Metoda gruparii statistice

Atunci cānd cantitatea datelor primare disponibile depaseste un anumit volum este necesara operatia de grupare a acestora, fiind imposibila obtinerea unor concluzii sintetice, clare si corecte dintr-un numar atāt de mare de informatii.

Gruparea statistica este operatia de descompunere a populatiei statistice īn parti, clase, grupe omogene, īn functie de variatia unei caracteristici sau, simultan, a mai multor caracteristici.

Īn consecinta, grupa omogena īn sens statistic este acea clasa de unitati statistice la care se īnregistreaza o variatie minima īntre valorile individuale ale caracteristicii.

Gruparea se poate efectua dupa diferite caracteristici, clasificate astfel:

dupa modul de exprimare:

caracteristici numerice (cifra de afaceri, cāstigul salarial, vechimea īn munca, timpul efectiv lucrat etc.);

caracteristici nenumerice (sexul, nivelul studiilor, profesia, forma de proprietate, activitatea economica, judetul unde īsi are sediul/domiciliul, tipurile de structuri de cazare turistica, zonele turistice etc.).

dupa continutul caracteristicii:

caracteristici de timp (anul nasterii, anul īnregistrarii firmei);

caracteristici de spatiu (localitate, judetul, tara);

caracteristici atributive (se exprima printr-un atribut numeric sau nenumeric asociat unitatilor observate).

dupa modul de manifestare:

caracteristici alternative (binare), care pot lua numai doua valori (sexul, mediul de rezidenta urban si rural, turisti romāni si straini etc.);

caracteristici nealternative, care pot lua o multime de valori.

dupa natura variatiei, caracteristicile numerice pot fi:

caracteristici cu variatie continua, care pot lua orice valori īntr-un interval dat (cifra de afaceri, cāstigul salarial etc.);

caracteristici discrete, care pot lua numai valorile īntregi din cadrul unui anumit interval (numarul de copii ai unei familii, nota la examen, durata sejurului etc.).

Pe baza acestor caracteristici se pot realiza doua tipuri de grupari statistice:

A.       Grupari simple, la care separarea unitatilor pe grupe se realizeaza dupa o singura caracteristica.

B.       Grupari combinate, la care separarea unitatilor se realizeaza dupa cel putin doua caracteristici, obtināndu-se:

grupe, dupa variatia primei caracteristici;

subgrupe, dupa variatia celei de-a doua caracteristici.

A.       Gruparile simple se pot realiza īn functie de tipul caracteristicii, astfel:

A₁. grupari simple dupa caracteristici nenumerice;

A₂. grupari simple dupa caracteristici numerice, care pot fi:

grupari pe variante;

grupari pe intervale, care - la rāndul lor - pot fi:

* pe intervale de variatie egale;

* pe intervale de variatie neegale.

A_1. Grupari simple dupa caracteristici nenumerice

A_2. Grupari simple dupa caracteristici numerice

Īn functie de tipul caracteristicii de grupare, aceste grupari pot fi:

grupari pe variante, īn cazul unei caracteristici cu variatie discreta, īn care numarul de valori al caracteristicii de grupare este bine determinat. Īn exemplul nostru se poate realiza gruparea salariatilor dupa timpul efectiv lucrat.

grupari pe intervale, īn cazul unei caracteristici cu variatie continua, situatie īn care īntālnim:

Grupare pe intervale de variatie egale sau gruparea mecanica

Presupunem ca se doreste gruparea celor 20 de salariati dupa cāstigul salarial net realizat īn septembrie 2006 (vezi Tabelul nr. 2.1).

Īn acest scop se parcurg urmatoarele etape:

Se calculeaza amplitudinea absoluta a variatiei, ca diferenta īntre nivelul maxim si nivelul minim īnregistrate:

A_a = X_max - X_min = 1700 - 650 = 1050 lei

Se determina numarul de intervale (r) de grupare:

fie acest numar este prestabilit si rezulta dintr-o analiza prealabila sau este impus de conducere (de exemplu r = 6 intervale)

fie se recomanda stabilirea numarului de intervale pe baza formulei lui Sturges:

= 1 + 3,322 log₁₀n = 1 + 3,322log₁₀20 = 5,3 6 intervale

unde n = numarul unitatilor de observare (īn cazul nostru numarul salariatilor).

Se determina marimea intervalului de variatie (h), prin raportarea amplitudinii absolute a variatiei la numarul de intervale stabilit la punctul 2:

lei

Se stabilesc cele r intervale de variatie pornind de la X_min , adaugāndu-se succesiv marimea intervalului de variatie.

primul interval (650, 825)

al doilea interval (825, 1000)

al saselea interval (1525, 1700)

Algoritmul prezentat nu trebuie aplicat mecanic. Astfel, pentru a obtine intervale de grupare semnificative se poate interveni asupra variabilelor respective. De exemplu, X_min se poate alege 600 lei, iar intervalul de grupare se poate aproxima la 200 lei, obtināndu-se urmatoarea grupare:

primul interval (600 - 800)

al doilea interval

al saselea interval

Procedānd astfel si grupānd datele primare din Tabelul nr. 2.1, se obtin urmatoarele frecvente absolute de aparitie (f_i) si valorile centralizate ale caracteristicilor cifra de afaceri si fondul de salarii.

Tabel nr. 2.3

Repartitia salariatilor dupa cāstigul salarial net

la societatea comerciala X īn luna septembrie 2006

Sursa: Calculat pe baza datelor din Tabelul nr. 2.1

Nota: Limita inferioara este inclusa īn interval.

Gruparea pe intervale de variatie neegale sau gruparea tipologica

Se efectueaza īn scopul obtinerii tipurilor calitative ale fenomenului respectiv (mic, mijlociu, mare), scop pentru care se poate utiliza urmatorul algoritm, aplicat īn cazul gruparii realizate īn Tabelul nr. 2.3.

Etape:

Se calculeaza cāstigul salarial mediu net al celor 20 de salariati:

lei

Se stabilesc grupele neegale, prin regruparea intervalelor de variatie egale, evidentiind tipurile calitative:

tipul " mijlociu " va include salariatii din intervalul ce contine media, plus cei din intervalele īnvecinate:

salariatii considerati ca avānd un cāstig salarial mediu apartin grupei (800-1400)

tipul " mic " va include salariatii din intervalele de grupare anterioare tipului mijlociu.

salariatii considerati ca avānd un cāstig salarial mic apartin grupei (600-800)

tipul " mare " va include salariatii din intervalele urmatoare tipului mijlociu.

salariatii considerati ca avānd un cāstig salarial mare apartin grupei (1400-1600).

Tabelul nr. 2.4

Repartitia salariatilor dupa cāstigul salarial net (pe tipuri calitative)

la societatea comerciala X īn luna septembrie 2006

Sursa: Calculat pe baza datelor din Tabelul nr. 2.3

Nota: Limita inferioara este inclusa īn interval.

B.       Gruparile combinate se realizeaza simultan dupa doua sau mai multe caracteristici, fiind apreciate ca o modalitate mai evoluata de grupare a datelor primare.

Grupele sunt delimitate dupa o prima caracteristica si se divid īn subgrupe dupa o a doua caracteristica s.a.m.d., permitānd realizarea unei clasificari ierarhice (graf arborescent) ce ofera posibilitatea unei analize multidimensionale, esentiala īn studiul legaturilor, conexiunilor si interdependentelor din economie.

Etapele elaborarii unei grupari combinate sunt urmatoarele:

Se aleg cele doua caracteristici dupa care se va efectua gruparea combinata; de regula, īntre cele doua caracteristici trebuie sa existe o anumita legatura.

De exemplu, urmarim sa grupam cei 20 de salariati dupa:

X = sex;

Y= cāstigul salarial net.

Se realizeaza gruparile dupa cele doua caracteristici (vezi Tabelul nr. 2.2 si Tabelul nr. 2.4).

Se cupleaza cele doua grupari īntr-o grupare combinata utilizānd:

fie tabelul combinat (vezi Tabelul nr. 2.5);

fie tabelul de corelatie (tabelul cu dubla intrare)

Metoda centralizarii datelor primare (individuale) presupune calcularea indicatorilor totalizatori sub forma de marimi absolute, care se obtin printr-o simpla īnsumare a nivelurilor caracteristicii studiate. Se obtin, astfel, indicatorii primari.

Centralizarea poate fi:

centralizare simpla, efectuata pentru īntreaga colectivitate, la care totalul general reprezinta suma totalurilor grupelor (vezi Tabelele nr. 2.2, 2.3 si 2.4):

centralizare pe grupe, la care īn prima etapa se obtin totalurile fiecarei grupe, ca suma a totalurilor subgrupelor componente, iar īn a doua etapa se obtine totalul general, care se calculeaza ca suma a totalurilor grupelor (vezi Tabelul nr. 2.5):

Pe baza indicatorilor primari (totalizatori) se calculeaza, īn continuare, indicatorii derivati

Tabelul nr. 2.5 (tabelul combinat)

Repartitia salariatilor īn functie de sex si cāstigul salarial net

la societatea comerciala X īn luna septembrie 2006

Nota: Calculat pe baza datelor din Tabelul nr. 2.1, 2.2 si 2.4.

Analiza si interpretarea rezultatelor

Este etapa cercetarii statistice ce are ca obiective:

confruntarea si compararea datelor;

verificarea ipotezelor;

formularea concluziilor si luarea deciziilor;

fundamentarea planurilor si prognozelor.

Diseminarea informatiilor statistice

Datele si informatiile produse īn cadrul sistemului statistic national reprezinta un bun national de interes public si sunt accesibile tuturor utilizatorilor, sub forma de publicatii statistice pe suport de hārtie sau īn format electronic.

Datele statistice individuale (care se refera la o singura persoana fizica sau juridica) nu pot fi facute publice decāt īn forma agregata, respectāndu-se astfel principiul confidentialitatii.

Cercetari statistice īn turism

Cercetarile statistice īn turism se realizeaza avānd īn vedere obiectivele stabilite prin:

legislatia nationala: Ordonanta Guvernului nr. 9/1991 privind organizarea statisticii oficiale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea, coordonarea si dezvoltarea turismului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 755/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.

legislatia comunitara: Directiva 98/57/CE a Consiliului UE, din 23.11.1995, cu privire la colectarea informatiilor statistice īn domeniul turismului.

Ca urmare, sistemul statistic din turism este conceput astfel īncāt:

sa raspunda necesitatilor utilizatorilor interni de date statistice (guvern, ministere, agentii, operatori economici, patronate, sindicate, mediul universitar si stiintific, mass-media, publicul larg);

sa asigure comparabilitatea indicatorilor īntre statele membre ale Uniunii Europene.

Cercetarile statistice īn turism cuprind doua componente distincte:

A.       Cercetari statistice comune tuturor activitatilor din economia nationala, prin care se colecteaza, prelucreaza si disemineaza date si indicatori statistici sintetici la nivelul ansamblului economiei nationale:

indicatori de rezultate (cifre de afaceri, valoarea adaugata bruta etc.);

indicatori ai eforturilor (forta de munca utilizata, volumul investitiilor, consumurile intermediare etc.).

B. Cercetari statistice specifice activitatii de turism, prin care se colecteaza, prelucreaza si disemineaza informatii privind cinci domenii:

capacitatea de cazare turistica;

frecventarea structurilor de cazare turistica;

activitatea agentiilor de turism;

turismul international;

cererea turistica a rezidentilor.

Īn functie de specificul domeniului supus cercetarii, pentru colectarea datelor primare se utilizeaza cele doua metode de observare statistica: observarea totala (exhaustiva) si observarea partiala (selectiva).

I. Observarea totala se utilizeaza īn cazul urmatoarelor cercetari:

TURISM 1A - Frecventarea structurilor de cazare turistica (Anexa nr. 1), prezinta urmatoarele caracteristici:

se realizeaza cu o periodicitate lunara;

numarul unitatilor de la care se colecteaza date primare este de cca. 3600;

se colecteaza date primare privind:

numarul de camere si de locuri oferite turistilor;

numarul de sosiri si īnnoptari ale turistilor rezidenti īn Romānia si nerezidenti (grupati pe tari de rezidenta).

permite calcularea unor indicatori sintetici deosebit de expresivi, precum:

indicile de utilizare a capacitatii de cazare;

durata medie a sederii.

TURISM 1B - Capacitatea de cazare turistica existenta la 31 iulie (Anexa nr. 2), prezinta urmatoarele caracteristici.

se realizeaza anual;

numarul unitatilor de la care se colecteaza date primare este de cca. 4300.

TURISM 2 - Activitatea agentiilor de turism (Anexa nr. 3), prezinta urmatoarele caracteristici:

se realizeaza trimestrial;

numarul unitatilor de la care se colecteaza date primare este de cca. 800;

se colecteaza date privind numarul de turisti participanti la actiuni turistice interne si externe, precum si numarul de turisti - zile;

permite grupari pe zone turistice (īn cazul actiunilor turistice interne) si pe tari (īn cazul actiunilor turistice externe);

permite calcularea duratei medii a sejurului.

TURISMUL INTERNAŢIONAL - prezinta urmatoarele caracteristici:

se realizeaza lunar, prin preluarea de la Ministerul Administratiei si Internelor (Inspectoratul General al Politiei de Frontiera) a datelor de la punctele de frontiera;

se calculeaza numarul sosirilor de vizitatori straini īn Romānia, pe tari de origine si mijloace de transport utilizate, precum si numarul plecarilor vizitatorilor romāni īn strainatate.

II Observarea partiala (prin sondaj) se utilizeaza īn cazul urmatoarelor cercetari:

ACTR - Ancheta cererea turistica a rezidentilor (Anexa nr. 4), prezinta urmatoarele caracteristici:

se realizeaza cu o periodicitate trimestriala;

daca toate cercetarile statistice anterioare aveau ca unitate de observare operatorul economic (firma ca persoana juridica), aceasta ancheta urmareste obtinerea de informatii privind cererea turistica a populatiei; astfel, esantionul cuprinde un numar de cca. 9500 gospodarii ale populatiei.

Cercetarile statistice comune tuturor activitatilor din economia nationala se realizeaza numai prin sondaj si permit calcularea cu periodicitate lunara/trimestriala a unor indicatori precum:

dinamica cifrei de afaceri;

numarul salariatilor;

cāstigul salarial (brut si net);

indicii de preturi /tarife;

volumul investitiilor.

Informatiile statistice din turism, obtinute īn urma prelucrarii, se disemineaza prin:

Anuarul statistic;

Breviarul statistic - Turismul Romāniei;

Buletinele si publicatiile statistice cu periodicitate lunara si trimestriala.