ETAPELE STUDIULUI DE EVALUARE A ORGANIZATIILOR

ETAPELE STUDIULUI DE EVALUARE A ORGANIZAŢIILOR

Evaluarea este un proces de estimare sau determinare a valorii organizatiei printr-o analiza detaliata, īn care se utilizeaza abordari, metode si proceduri de evaluare.

presupune o estimarea a valorii organizatiei prin

determinarea valorii actualizate si īnsumate a venitu 22322x2322w rilor previzionate pe orizontul ales. Veniturile folosite īn cadrul metodelor care apartin acestui mod de abordare sunt: dividendele, profitul, goodwill-ul, cash flow-ul etc. Foarte importante īn cadrul acestui mod de abordare sunt precizia cu care se estimeaza fluxurile de venituri viitoare si corectitudinea fixarii nivelului ratei de actualizare.

Abordarea prin comparatie, se aplica atunci cānd este posibila asigurarea unei baze

de comparatie acceptabila īntre mai multe organizatii care au fost tranzactionate. Chiar

daca organizatiile comparate nu sunt perfect similare, exista posibilitatea stabilirii valorii uneia īn functie de alta prin folosirea unor coeficienti de corectie.

Abordarea prin comparatie se bazeaza pe existenta unei piete de tranzactie a organizatiilor, la fel ca pentru orice bun sau serviciu, precum si a unei piete bursiere pentru actiunile celor cotate la bursa. Valoarea organizatiei se va determina prin analogie cu alte organizatii asemanatoare, a caror valoare este deja cunoscuta dintr-o tranzactie anterioara ori pe seama valorii actiunilor acestora, vāndute pe piata. Īntrucāt nici o organizatie nu este identica cu alta, alegerea celor cu care se face comparatia trebuie facuta astfel īncāt diferentele sa fie minime. Elementele de comparatie obligatorii sunt: profilul de activitate, data tranzactiei - care trebuie sa fie foarte apropiata de cea a evaluarii, tipul tranzactiilor si motivatia partilor etc. Se admite un minimum de diferente īn legatura cu marimea organizatiei sau a pachetului de actiuni, gradul de uzura a activelor fixe, dependenta de furnizor etc., care vor fi ajustate cu ajutorul unor coeficienti de corectie.

Metodele de evaluare utilizate īn abordari reprezinta modalitati specifice de estimare a valorii, cum sunt: metode patrimoniale, metode bazate pe rentabilitate, metode bursiere etc. Metodele folosite de evaluator se afla sub incidenta modului de abordare a evaluarii, tipul si marimea organizatiei, scopul evaluarii etc.

Procedurile de evaluare reprezinta actul, modalitatea sau tehnica de realizare a etapelor ce trebuie parcurse īn cadrul metodelor de evaluare.

Metodologia de evaluare a organizatiilor presupune, īn esenta, trei etape: etapa de pregatire, de diagnosticarea, de evaluarea si elaborare a Raportului de evaluare. Īn prima etapa se realizeaza o serie de activitati preliminare care conditioneaza desfasurarea celorlalte doua: īncheierea contractului de evaluare; informarea pentru cunoasterea preliminara a organizatiei.

2.1 Etapa pregatitoare

2.1.1 Īncheierea contractului de evaluare

Īn baza comenzii lansate de organizatia interesata, se prezinta la licitatie ofertanti, care pot fi persoane fizice sau societati specializate. Cāstigatorul licitatiei īncheie un contract cu conducerea organizatiei ce va fi evaluata, īn care sunt stabilite scopul, obiectivele, termenele, informatiile pe care organizatia se obliga sa le puna la dispozitia evaluatorului.

Principiile pe care se bazeaza forma si conditiile īncheierii contractului de evaluare sunt prezentate īn SEV 0.3 4. Contractul īncheiat trebuie sa fie clar si precis īn legatura cu o serie de date care asigura Raportului final utilitatea si credibilitatea necesare. Astfel, din contract nu trebuie sa lipseasca informatiile care permit identificarea organizatiei (denumire, sediul, codul fiscal, numar de īnmatriculare la Registrul Comertului, proprietarii etc.), scopul si destinatarul raportului de evaluare, perioada evaluarii si data īncheierii raportului, anexe cu privire la informatiile, documentele contabile etc., pe care beneficiarul raportului se obliga sa le ofere echipei de evaluare, restrictiile impuse de conducerea organizatiei la folosirea ulterioara a informatiilor din Raportul de evaluare etc. Īn capitolul Anexa se prezinta un model al contractului de evaluare.

2.1.2 Informare pentru cunoasterea preliminara a organizatiei

Are ca obiect cunoasterea cadrului organizatoric, specificului activitatii,

competenta profesionala a echipei manageriale si a salariatilor. Membri echipei de evaluare au astfel posibilitatea sa-si faca o imagine de ansamblu asupra organizatiei, sa identifice domeniile care pot ridica probleme īn faza de diagnosticare, activitatile care preocupa conducerea pentru realizarea politicii generale a organizatiei si modul īn care sunt finalizate.

Informarea se desfasoara prin discutii directe cu factorii de decizie si prin chestionare care cuprind īntrebari ce vor facilita cunoasterea preliminara a organizatiei. Informatii importante vor fi culese si din mediul de afaceri īn care functioneaza organizatia: Registrul Comertului, organele locale de statistica, Camera de Comert, Administratia financiara, banci etc.

Tot īn aceasta etapa se pun la dispozitia echipei de evaluatori informatiile si documentele convenite la īncheierea contractului de evaluare si prevazute īn anexele acestuia, dintre care nu trebuie sa lipseasca bilantul, balantele lunare, contul de profit si pierderi, inventarul activelor fixe.

2.2 Diagnosticarea organizatiei

Principalele caracteristici ale economiei de piata functionala sunt legate de existenta majoritara a proprietatii private asupra mijloacelor de productie, care asigura independenta reala a agentilor economici si, īn conditiile liberei concurente, competitivitate pentru fiecare agent economic. Retinem īnsa ca economia de piata nu exclude proprietatea publica, ci o include īn masura īn care se īncadreaza īn regulile pietei si sprijina activitatea agentilor particulari. Īn cadrul acestei economii exista si vor exista procese si fenomene prin care au loc transferuri de bunuri īntre cele doua tipuri de proprietate, īntre agentii economici, precum si crearea unor proprietati mixte, īnfiintari si lichidari de organizatii, initierea unor afaceri etc. Declansarea acestor procese implica decizii economice care responsabilizeaza organisme aflate atāt la nivel macroeconomic, cāt si la nivel microeconomic. Orice investitor este interesat sa cunoasca riscurile afacerii īn care īsi plaseaza capitalul si nivelul de profitabilitate. De aceea studiul de evaluare trebuie sa contina atāt o prezentare generala a organizatiei, cāt si informatii īn legatura cu situatia prezenta si evolutia īn urmatorii 3-5 ani a sectorului din care face parte agentul economic si locul pe care īl ocupa īn cadrul acestuia. Ca urmare, initierea oricarei actiuni si afaceri īntr-o organizatie necesita o fundamentare complexa, care se realizeaza printr-o analiza detaliata a conditiilor de existenta si functionare a organizatiei, a implicatiilor economice, financiare si sociale pe care actiunile īntreprinse le vor avea asupra mersului acesteia. O asemenea analiza este asigurata prin metoda diagnosticarii.

Īn cazul evaluarii organizatiilor, metodologia folosita de noi consta īn aprecierea modalitatilor de manifestare a functiunilor organizatiei, prin care se stabilesc situatiile favorabile (atuurile, respectiv punctele forte) īn special potentialul de dezvoltare, precum si situatiile nefavorabile (punctele slabe) generate de riscurile sau pericolele datorate mediului ambiant si propriei activitati. Aceasta analiza se realizeaza pe baza informatiilor obtinute din interiorul organizatiei si din mediul ambiant īn care activeaza. Pentru a realiza īnsa un studiu cu un grad corespunzator de credibilitate este necesar, asa cum se prevede si īn SEV 5 din 2001, ca evaluatorul sa verifice īn prealabil corectitudinea informatiilor.

2.2.1 Controlul prealabil al informatiilor pentru evaluare

Controlul prealabil al informatiilor raspunde la urmatoarele preocupari:

1) Sa se asigure ca nu exista nici un motiv, sub aspectul viabilitatii economice,

susceptibil de a interzice tranzactia pentru care se face evaluarea.

Evaluatorul va fi precaut īn legatura cu perenitatea unei organizatii care lucreaza īn pierdere, deoarece probabilitatea de a realiza profituri de catre viitorul proprietar ( īn cazul evaluarii pentru īnstrainare ) este sensibil scazuta. Īn acest caz este necesar sa se stie daca aceasta situatie va fi reversibila sau nu. Daca este reversibila, tranzactia trebuie īn principiu abandonata, iar evaluatorul va determina cauzele care au anulat rentabilitatea organizatiei. Acestea au origini multiple, putem distinge pe acelea care sunt determinate de organizatie si pentru care nu exista nici o solutie fezabila satisfacatoare si pe cele care sunt datorate conducatorilor sau personalului si care teoretic pot fi rezolvate. O scadere a pietei, de exemplu, poate fi trecatoare sau poate dura o perioada mare de timp. O cadere pe o perioada lunga a comenzilor īsi poate gasi explicatia īntr-o calitate scazuta a produselor fabricate de organizatie sau dintr-o pierdere a clientilor ca urmare a unei competitivitati mai bune a concurentilor. De asemenea, pierderile pot fi declansate de neplata comenzilor. Afacerile organizatiei devin adesea deficitare din cauza unei supraīncarcari de personal. Atunci trebuie stabilit cine este īn plus si cum poate sa se realizeze concedierea efectivelor excedentare.

Exista si situatii īn care unii investitori cauta organizatii cu pierderi si ale caror dificultati de functionare īn continuare sunt importante. Amintim īn acest sens cazul īntreprinderii Roman din Brasov, care a fost vānduta pe un euro. Aceasta abordare este interesanta daca sunt reunite urmatoarele conditii:

investitorul nu plateste organizatia decāt cu un simbolic euro;

posibilitatile de concediere sunt fara limita, caci investitorul beneficiaza de acordul APAPS si ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale;

investitorul beneficiaza de un tratament avantajos pentru a plati furnizorii si alte datorii ale organizatiei.

Cu aceste conditii redresarea se va putea realiza. Pentru aprecierea acestor situatii,

evaluatorul se poate folosi de urmatorul chestionar:

*Chestionarul nr. 1 Stabilirea conditiilor de redresare a organizatiei

Din analiza chestionarului rezulta o serie de concluzii utile pentru cumparator:

o proasta organizare a muncii poate determina pierderi importante. Slabiciunile

organizarii, ca si cauzele acestora, trebuie semnalate de evaluator pentru ca viitorul cumparator sa aprecieze daca va putea ameliora organizarea;

o organizatie ale carei cheltuieli pe termen scurt sunt ridicate este īn dezechilibru financiar. Se īntāmpla adesea ca organizatia care realizeaza un profit important din exploatare sa piarda o parte īnsemnata din acesta prin cheltuielile financiare. Cānd organizatia este īn aceasta situatie, cumparatorul trebuie sa aprecieze daca are capacitatea sa finanteze din fonduri proprii dezechilibrul financiar. Īn caz contrar, investitia nu pare oportuna;

proasta calitate a personalului este un element determinant īn cumparare unei afaceri. Studiul de evaluare trebuie sa evidentieze daca personalul desfasoara activitati nesatisfacatoare din cauza unei stimulari salariale necorespunzatoare sau daca acest defect este natural. Vor fi prezentate posibilitatile de īnlocuire a personalului. Aceasta preocupare este mai presanta daca organizatia are activitate de prestari servicii.

cheltuielile generale foarte mari. Īn acest caz trebuie facuta o distinctie īntre cheltuielile impuse de administrarea organizatiei si cele facute de echipa manageriala īn folos propriu. Pentru aceasta se poate folosi chestionarul nr.2.

Aceste cheltuieli nu ridica probleme īn sine cānd organizatia este vānduta, deoarece cumparatorul poate sa le suprime. Exista īnsa si cazuri īn care cheltuielile sunt greu de eliminat, cum ar fi creditele contracte pentru īnchirieri nefavorabile, alte locatii.

Operatiile organizatie cu alte organizatii īnrudite sau avānd administratori sau asociati

comuni (eventual asociati din aceeasi familie) pot ascunde tranzactiile care vor fi opozabile cumparatorului, de aceea asemenea operatii trebuie regularizate īnainte cumpararii, iar īn cazul īn care nu se poate, pretul organizatiei va scadea.

O alta situatie poate fi aceea īn care pretul mic de vānzare īl determina pe cumparator

sa creada ca este o afacere excelenta si sa o cumpere imediat. Or, examinarea conturilor poate pune īn evidenta conturi curente importante care vor fi reclamate noului proprietar dupa cumparare. De aceea i se va sugerea prin studiu sa capitalizeze conturile curente sau sa le ramburseze īnainte de semnarea contractului de cumparare.

Riscul fiscal pentru viitorii cumparatori poate fi foarte mare, evaluatorul trebuie sa se

asigure de corectitudinea contabilitatii si ca obligatiile fiscale, īn special TVA, au fost platite regulat. Īn cazul organizatiilor cu profil comercial (magazin, restaurant etc.) este necesar sa se verifice daca benzile de casa īnregistratoare au fost conservate. Nu trebuie uitat ca administratia financiara are dreptul de a reveni asupra TVA-ului indiferent de durata care a trecut de la termenul de plata fixat.