ETAPELE STUDIULUI DE EVALUARE A ORGANIZATIILOR

ETAPELE STUDIULUI DE EVALUARE A ORGANIZAŢIILOR

Evaluarea este un proces de estimare sau determinare a valorii organizatiei printr-o analiza detaliata, în care se utilizeaza abordari, metode si proceduri de evaluare.

presupune o estimarea a valorii organizatiei prin

determinarea valorii actualizate si însumate a venitu 22322x2322w rilor previzionate pe orizontul ales. Veniturile folosite în cadrul metodelor care apartin acestui mod de abordare sunt: dividendele, profitul, goodwill-ul, cash flow-ul etc. Foarte importante în cadrul acestui mod de abordare sunt precizia cu care se estimeaza fluxurile de venituri viitoare si corectitudinea fixarii nivelului ratei de actualizare.

Abordarea prin comparatie, se aplica atunci când este posibila asigurarea unei baze

de comparatie acceptabila între mai multe organizatii care au fost tranzactionate. Chiar

daca organizatiile comparate nu sunt perfect similare, exista posibilitatea stabilirii valorii uneia în functie de alta prin folosirea unor coeficienti de corectie.

Abordarea prin comparatie se bazeaza pe existenta unei piete de tranzactie a organizatiilor, la fel ca pentru orice bun sau serviciu, precum si a unei piete bursiere pentru actiunile celor cotate la bursa. Valoarea organizatiei se va determina prin analogie cu alte organizatii asemanatoare, a caror valoare este deja cunoscuta dintr-o tranzactie anterioara ori pe seama valorii actiunilor acestora, vândute pe piata. Întrucât nici o organizatie nu este identica cu alta, alegerea celor cu care se face comparatia trebuie facuta astfel încât diferentele sa fie minime. Elementele de comparatie obligatorii sunt: profilul de activitate, data tranzactiei - care trebuie sa fie foarte apropiata de cea a evaluarii, tipul tranzactiilor si motivatia partilor etc. Se admite un minimum de diferente în legatura cu marimea organizatiei sau a pachetului de actiuni, gradul de uzura a activelor fixe, dependenta de furnizor etc., care vor fi ajustate cu ajutorul unor coeficienti de corectie.

Metodele de evaluare utilizate în abordari reprezinta modalitati specifice de estimare a valorii, cum sunt: metode patrimoniale, metode bazate pe rentabilitate, metode bursiere etc. Metodele folosite de evaluator se afla sub incidenta modului de abordare a evaluarii, tipul si marimea organizatiei, scopul evaluarii etc.

Procedurile de evaluare reprezinta actul, modalitatea sau tehnica de realizare a etapelor ce trebuie parcurse în cadrul metodelor de evaluare.

Metodologia de evaluare a organizatiilor presupune, în esenta, trei etape: etapa de pregatire, de diagnosticarea, de evaluarea si elaborare a Raportului de evaluare. În prima etapa se realizeaza o serie de activitati preliminare care conditioneaza desfasurarea celorlalte doua: încheierea contractului de evaluare; informarea pentru cunoasterea preliminara a organizatiei.

2.1 Etapa pregatitoare

2.1.1 Încheierea contractului de evaluare

În baza comenzii lansate de organizatia interesata, se prezinta la licitatie ofertanti, care pot fi persoane fizice sau societati specializate. Câstigatorul licitatiei încheie un contract cu conducerea organizatiei ce va fi evaluata, în care sunt stabilite scopul, obiectivele, termenele, informatiile pe care organizatia se obliga sa le puna la dispozitia evaluatorului.

Principiile pe care se bazeaza forma si conditiile încheierii contractului de evaluare sunt prezentate în SEV 0.3 4. Contractul încheiat trebuie sa fie clar si precis în legatura cu o serie de date care asigura Raportului final utilitatea si credibilitatea necesare. Astfel, din contract nu trebuie sa lipseasca informatiile care permit identificarea organizatiei (denumire, sediul, codul fiscal, numar de înmatriculare la Registrul Comertului, proprietarii etc.), scopul si destinatarul raportului de evaluare, perioada evaluarii si data încheierii raportului, anexe cu privire la informatiile, documentele contabile etc., pe care beneficiarul raportului se obliga sa le ofere echipei de evaluare, restrictiile impuse de conducerea organizatiei la folosirea ulterioara a informatiilor din Raportul de evaluare etc. În capitolul Anexa se prezinta un model al contractului de evaluare.

2.1.2 Informare pentru cunoasterea preliminara a organizatiei

Are ca obiect cunoasterea cadrului organizatoric, specificului activitatii,

competenta profesionala a echipei manageriale si a salariatilor. Membri echipei de evaluare au astfel posibilitatea sa-si faca o imagine de ansamblu asupra organizatiei, sa identifice domeniile care pot ridica probleme în faza de diagnosticare, activitatile care preocupa conducerea pentru realizarea politicii generale a organizatiei si modul în care sunt finalizate.

Informarea se desfasoara prin discutii directe cu factorii de decizie si prin chestionare care cuprind întrebari ce vor facilita cunoasterea preliminara a organizatiei. Informatii importante vor fi culese si din mediul de afaceri în care functioneaza organizatia: Registrul Comertului, organele locale de statistica, Camera de Comert, Administratia financiara, banci etc.

Tot în aceasta etapa se pun la dispozitia echipei de evaluatori informatiile si documentele convenite la încheierea contractului de evaluare si prevazute în anexele acestuia, dintre care nu trebuie sa lipseasca bilantul, balantele lunare, contul de profit si pierderi, inventarul activelor fixe.

2.2 Diagnosticarea organizatiei

Principalele caracteristici ale economiei de piata functionala sunt legate de existenta majoritara a proprietatii private asupra mijloacelor de productie, care asigura independenta reala a agentilor economici si, în conditiile liberei concurente, competitivitate pentru fiecare agent economic. Retinem însa ca economia de piata nu exclude proprietatea publica, ci o include în masura în care se încadreaza în regulile pietei si sprijina activitatea agentilor particulari. În cadrul acestei economii exista si vor exista procese si fenomene prin care au loc transferuri de bunuri între cele doua tipuri de proprietate, între agentii economici, precum si crearea unor proprietati mixte, înfiintari si lichidari de organizatii, initierea unor afaceri etc. Declansarea acestor procese implica decizii economice care responsabilizeaza organisme aflate atât la nivel macroeconomic, cât si la nivel microeconomic. Orice investitor este interesat sa cunoasca riscurile afacerii în care îsi plaseaza capitalul si nivelul de profitabilitate. De aceea studiul de evaluare trebuie sa contina atât o prezentare generala a organizatiei, cât si informatii în legatura cu situatia prezenta si evolutia în urmatorii 3-5 ani a sectorului din care face parte agentul economic si locul pe care îl ocupa în cadrul acestuia. Ca urmare, initierea oricarei actiuni si afaceri într-o organizatie necesita o fundamentare complexa, care se realizeaza printr-o analiza detaliata a conditiilor de existenta si functionare a organizatiei, a implicatiilor economice, financiare si sociale pe care actiunile întreprinse le vor avea asupra mersului acesteia. O asemenea analiza este asigurata prin metoda diagnosticarii.

În cazul evaluarii organizatiilor, metodologia folosita de noi consta în aprecierea modalitatilor de manifestare a functiunilor organizatiei, prin care se stabilesc situatiile favorabile (atuurile, respectiv punctele forte) în special potentialul de dezvoltare, precum si situatiile nefavorabile (punctele slabe) generate de riscurile sau pericolele datorate mediului ambiant si propriei activitati. Aceasta analiza se realizeaza pe baza informatiilor obtinute din interiorul organizatiei si din mediul ambiant în care activeaza. Pentru a realiza însa un studiu cu un grad corespunzator de credibilitate este necesar, asa cum se prevede si în SEV 5 din 2001, ca evaluatorul sa verifice în prealabil corectitudinea informatiilor.

2.2.1 Controlul prealabil al informatiilor pentru evaluare

Controlul prealabil al informatiilor raspunde la urmatoarele preocupari:

1) Sa se asigure ca nu exista nici un motiv, sub aspectul viabilitatii economice,

susceptibil de a interzice tranzactia pentru care se face evaluarea.

Evaluatorul va fi precaut în legatura cu perenitatea unei organizatii care lucreaza în pierdere, deoarece probabilitatea de a realiza profituri de catre viitorul proprietar ( în cazul evaluarii pentru înstrainare ) este sensibil scazuta. În acest caz este necesar sa se stie daca aceasta situatie va fi reversibila sau nu. Daca este reversibila, tranzactia trebuie în principiu abandonata, iar evaluatorul va determina cauzele care au anulat rentabilitatea organizatiei. Acestea au origini multiple, putem distinge pe acelea care sunt determinate de organizatie si pentru care nu exista nici o solutie fezabila satisfacatoare si pe cele care sunt datorate conducatorilor sau personalului si care teoretic pot fi rezolvate. O scadere a pietei, de exemplu, poate fi trecatoare sau poate dura o perioada mare de timp. O cadere pe o perioada lunga a comenzilor îsi poate gasi explicatia într-o calitate scazuta a produselor fabricate de organizatie sau dintr-o pierdere a clientilor ca urmare a unei competitivitati mai bune a concurentilor. De asemenea, pierderile pot fi declansate de neplata comenzilor. Afacerile organizatiei devin adesea deficitare din cauza unei supraîncarcari de personal. Atunci trebuie stabilit cine este în plus si cum poate sa se realizeze concedierea efectivelor excedentare.

Exista si situatii în care unii investitori cauta organizatii cu pierderi si ale caror dificultati de functionare în continuare sunt importante. Amintim în acest sens cazul întreprinderii Roman din Brasov, care a fost vânduta pe un euro. Aceasta abordare este interesanta daca sunt reunite urmatoarele conditii:

investitorul nu plateste organizatia decât cu un simbolic euro;

posibilitatile de concediere sunt fara limita, caci investitorul beneficiaza de acordul APAPS si ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale;

investitorul beneficiaza de un tratament avantajos pentru a plati furnizorii si alte datorii ale organizatiei.

Cu aceste conditii redresarea se va putea realiza. Pentru aprecierea acestor situatii,

evaluatorul se poate folosi de urmatorul chestionar:

*Chestionarul nr. 1 Stabilirea conditiilor de redresare a organizatiei

Din analiza chestionarului rezulta o serie de concluzii utile pentru cumparator:

o proasta organizare a muncii poate determina pierderi importante. Slabiciunile

organizarii, ca si cauzele acestora, trebuie semnalate de evaluator pentru ca viitorul cumparator sa aprecieze daca va putea ameliora organizarea;

o organizatie ale carei cheltuieli pe termen scurt sunt ridicate este în dezechilibru financiar. Se întâmpla adesea ca organizatia care realizeaza un profit important din exploatare sa piarda o parte însemnata din acesta prin cheltuielile financiare. Când organizatia este în aceasta situatie, cumparatorul trebuie sa aprecieze daca are capacitatea sa finanteze din fonduri proprii dezechilibrul financiar. În caz contrar, investitia nu pare oportuna;

proasta calitate a personalului este un element determinant în cumparare unei afaceri. Studiul de evaluare trebuie sa evidentieze daca personalul desfasoara activitati nesatisfacatoare din cauza unei stimulari salariale necorespunzatoare sau daca acest defect este natural. Vor fi prezentate posibilitatile de înlocuire a personalului. Aceasta preocupare este mai presanta daca organizatia are activitate de prestari servicii.

cheltuielile generale foarte mari. În acest caz trebuie facuta o distinctie între cheltuielile impuse de administrarea organizatiei si cele facute de echipa manageriala în folos propriu. Pentru aceasta se poate folosi chestionarul nr.2.

Aceste cheltuieli nu ridica probleme în sine când organizatia este vânduta, deoarece cumparatorul poate sa le suprime. Exista însa si cazuri în care cheltuielile sunt greu de eliminat, cum ar fi creditele contracte pentru închirieri nefavorabile, alte locatii.

Operatiile organizatie cu alte organizatii înrudite sau având administratori sau asociati

comuni (eventual asociati din aceeasi familie) pot ascunde tranzactiile care vor fi opozabile cumparatorului, de aceea asemenea operatii trebuie regularizate înainte cumpararii, iar în cazul în care nu se poate, pretul organizatiei va scadea.

O alta situatie poate fi aceea în care pretul mic de vânzare îl determina pe cumparator

sa creada ca este o afacere excelenta si sa o cumpere imediat. Or, examinarea conturilor poate pune în evidenta conturi curente importante care vor fi reclamate noului proprietar dupa cumparare. De aceea i se va sugerea prin studiu sa capitalizeze conturile curente sau sa le ramburseze înainte de semnarea contractului de cumparare.

Riscul fiscal pentru viitorii cumparatori poate fi foarte mare, evaluatorul trebuie sa se

asigure de corectitudinea contabilitatii si ca obligatiile fiscale, în special TVA, au fost platite regulat. În cazul organizatiilor cu profil comercial (magazin, restaurant etc.) este necesar sa se verifice daca benzile de casa înregistratoare au fost conservate. Nu trebuie uitat ca administratia financiara are dreptul de a reveni asupra TVA-ului indiferent de durata care a trecut de la termenul de plata fixat.