Economia Integrarii

Economia Integrarii

Accepțiuni ale integrarii economice:

►In acceptiunii ale integrarii economiei regionale ca un proces sau o stare de fapt.

Guvernarea pe mai multe niveluri

Are la baza principiul subsidiaritatii

Identificarea masurilor de politica sectoriala si a celor macroeconomice este facuta la diverse niveluri de decizii.

►Guvernele nationale pastreaza cea mai mare parte din procesul decizional iar controlul se delocalizeaza la nivelul organismele comune

►Institutiile supranationale capata un rol autonom care nu decurge din calitatea lor de reprezentanti ai statelor

►Apar anumite pierderi de control in procesul decizional ca urmare a trecerii la majoritatea calificata

Ratiuniile/ Motivele pentru care integrarea incepe cu integrarea pietei bunurilor.

Intr-o grupare integrationista este mai usor sa se armonizeze intre interesele sustinatorilor liberului schimb si a celor ai protectionismului.

►Intr-o grupare regionala se pot folosi mai usor instrumente alternative pentru a intervene la nivelul proceselor economice( politica de redistribuire a veniturilor)

Unele aspecte de politica economica trebuie mentinute o vreme mai lunga la nivel international (moneda unica, mecanismele de politica industriala)

Stadii ale integrarii

►Zona de liber schimb;

►Uniunea vamala,

►Piata comuna;

►Uniunea economica;

►Uniunea monetara;

►Uniunea economica deplina;

►Uniunea politica.

Ierarhia politicilor de conlucrare

►Informarea: partenerii se informeaza reciproc referitor la instrumentele si mecanismele de politica econ. pe care le vor folosi; totusi competentele nationale ramân intacte.

►Consultarea: partenerii îsi declara acordul de cere opinia si sprijinul celorlalti referitor la anumite decizii. Suveranitatea ramâne nealterata, dar unele interese sunt afectate.

►Coordonarea: partenerii trebuie sa-si exprime acordul cu privire la diferitele masuri adoptate. Daca se stabilesc obiective comune procesul se poate numi "cooperare". Totodata presupune armonizarea legislativa su administrativa. (Ex: poate determina o convergenta a variabilelor economice - reducerea ecartului dintre ratele dobânzilor)

►Unificarea: Presupune fie înlaturarea instrumentelor nationale si înlocuirea lor cu unele comune, fie adoptarea unora identice. Competentele nationale sunt extrem de limitate.

►Geometria variabila: presupune faptul ca anumite sectoare se vor integra mai rapid, atributele decizionale transferându-se la nivel suprastatal, în timp ce altele vor ramâne la nivel national.

Procesul decizional si mecanismul institutiilor Uniunii Europene

U.E. este un subiect atipic de drept international public pentru ca:

►Îi lipseste un precedent istoric.

►Desi este un proces progresiv si ireversibil nu are înca o identitate clar precizata.

►Provoaca statutele organizatiilor economice si politice internationale.

►Întretine raporturi diplomatice de un tip particular cu majoritatea statelor lumii.

►Participa la activitatile unor organisme internationale negociind si încheind tratate.

►Nu are structuri politice standard si nici un pact constitutional autentic functionând pe baza unor tratate interguvernamentale.

►Nu exercita într-o maniera electorala anumite abilitati.

►Nu are un guvern în adevaratul sens al cuvântului.

Confruntati cu dilemele institutionale juristii au croit un lant decizional conform caruia:

►Comisia Europeana propune si pune în aplicare legislatia comunitara

►Consiliul Ministerial împreuna cu Parlamentul sau dupa consultarea acestuia adopta legislatia

►Curtea de Justitie verifica daca reglementarile nationale si comunitare compatibile cu prevederile din tratate si solutioneaza diversele genuri de litigii.

Noua arhitectura institutionala trebuie sa promoveze urmatoarele deziderate

Rezolvarea disfunctionalitatilor constatate la nivelul institutiilor comunitare;

►Redefinirea si modernizarea unor politici sectoriale comune

►Atenuarea deficitului democratic pe anumite acte

►Adaptarea la provocarile globalizarii si la exigentele derivate din adancimea si extinderea gruparii.

►UE se afla sub presiunea timpului si a spatiului

Institutii

Consiliul European

►Este cel mai înalt for decizional al U.E.

►A fost institutionalizat prin Actul unic;

►Se compune din sefii de stat si de guvern ai tarilor membre si din presedintele Comisiei

►Aspectele majore aflate pe agenda sa de lucru au fost:

.Alegerea prin vot a Parlamentului;

.Lansarea S.M.E. si apoi a U.E.M.

.Reforma principalelor politici sectoriale;

.Extinderea gruparii;

.Problematica ambientala;

.Acordarea de asistenta diferitelor tipuri de tari asociate.

Consiliul ministerial

►Este organismul decizional cel mai important;

►Se compune din ministrii tarilor membre în functie de domeniile aflate în dezbatere;

►În conditiile unui panel de domenii, de mai mare complexitate, Consiliul se reuneste la nivelul ministrilor de externe;

►Fiecare tara membra are un reprezentant permanent la nivelul organismelor comunitare cu rang de ambasador

►Acesti reprezentanti se reunesc în COREPER pentru a pregati lucrarile Consiliului;

►Presedentia Consiliului revine prin rotatie, la intervale de 6 luni, fiecarei tari membre, iar reuniunile la orice nivel sunt prezidate de reprezentantii tarii care detine presedentia semestriala.

►Statele membre au conferit rolul esential Consiliului ca expresie a interguvernamentalismului

►In cadrul CM ca regula deciziile se iau cu majoritate calificata

►Ca exceptie se mai pastreaza unanimitatea la vot in cazul deciziilor privind:

Tratatul Constituțional al U.E.

Constitutia UE - Obiective

Promovarea pacii, valorilor UE si bunastarea popoarelor

►Sa ofere cetatenilor sai un spatiu al libertatii, securitatii si justittiei

►Sa asigure o dezvoltare durabila a Europei

►Promovarea valorilor si intereselor UE si in relatiile internationale cu ceilalti

Competentele Uniunii

►Uniunea actioneaza în limitele competentelor atribuite prin Constitiție de catre statele membre;

►Exercitarea competentelor Uniunii are la baza principiile subsidiaritatii si proportionalitatii

Concurenta si politica în domeniul concurentei

Concurenta reprezinta-preocuparea pentru asigurarea functionarii corecte a regulilor jocului comercial din punct de vedere al autoritatilor publice, al companiilor si al indivizilor

►Starea de fapt in economia de piata este economie functionala

►De multe ori concurenta creeaza mai multe probleme decât solutioneaza

►Nici concurenta si nici pietele nu sunt procese absolut naturale

►Politica in domeniul concurentei opereaza cu instrumente de natura negativa

Tipuri de concurenta

►Perfecta - imperfecta;

►Directa - indirecta;

►Loiala (corecta) - neloiala (incorecta);

Comisia europeana sia propus permanent sa elaboreze si sa puna in aplicare o politica in domeniul concurentei comune, nu doar una coordonata.

►Incepand cu anii 80 s-a lansat o filosofie proactiva in domeniul concurentei.

Noua abordare / Motivele ale acestei schimbari de atitudine au fost:

►Pe parcursul anilor 60-70 s-a practicat o atitudine reactiva, începând cu finele anilor 80 atitudinea a devenit proactiva;

►Abordarea proactiva a fost sustinuta de urmatorii factori:

piata produsului,

. piata în sens geografic

. piata în dimensiune temporala

►În determinarea pozitiei dominante, pe lânga cota de piata se mai folosesc:

●Diferitele categorii de discriminari ale consumatorilor si strategiile de preturi diferentiate.

Se considera ca o firma abuzeaza de pozitia dominanta atunci când

►Vinde la preturi foarte ridicate sau foarte scazute pentru a înlatura concurentii;

►Reduce productia sau trateaza diferit anumite segmente de piata;

►Refuza sa furnizeze produsele sau serviciile în anumite cazuri;

►Impune acorduri de cumparare pentru anumite categorii de produse;

►Îsi consolideaza pozitia dominanta prin achizitii sau fuziuni cu scopul de a înlatura concurentii;

►În timp s-a consacrat principiul justificarii obiective conform caruia "ceea ce a fost interzis în anumite circumstante poate fi acceptat în alte conditii daca exista motive întemeiate"

Dinamica procesului de Integrare Europeana

delimiteaza dependenta euro fata de dolar

►simplifica gestiunea firmei

favorizeaza circulatia libera a cetatenilor in UE (Acestea putand utiliza o moneda unica pe tot intregul teritor UE)

►va permite cresterea performantelor economice a UE gratie unei convergente a politicilor economice a menbrilor sai

Uniunea Politica: Unificarea politicilor monetare,fiscale si sociale. Crearea unei autoritatii supranationale ale carei decizii sunt obligatorii pentru statele membre

Obiectivele Pietei Unice

Trecerea la majoritatea calificata în procesul de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului ministerial;

►Coeziunea economica -crearea conditiilor ca fiecare membru sa depuna eforturi de a-si conduce politica economica într-un mod convergent cu cele ale partenerilor, contând pe sprijin din partea organismelor comunitare;

►Armonizarea politicilor sociale -posibilitatea organelor comunitare de a adopta si implementa reglementari în domeniul social, vizând armonizarea conditiilor de munca si de viata ale cetatenilor din tarile membre

►Coordonarea eforturilor de cercetare si dezvoltare tehnologica - ale statelor membre cu sprijin multilateral comunitar, inclusiv financiar;Scopul acestui obiectiv era de a semnala intreprinderii de a putea angaja in eforturi de cercetare in domeniile prioritare pentru care comunitatea aloca anumite sume

►Cooperarea monetara-in acest sens era necesara consolidarea sistemului monetar european

►Sporirea competentelor Parlamentului European

►Consolidarea rolului executiv al Comisiei

Piata Unica presupune

►Libera circulatie a capitalurilor, fortei de munca, bunurilor si serviciilor,

►Înlaturarea controalelor la frontierele interne ale comunitatilor;

►Armonizarea ratelor TVA;

►Recunoasterea reciproca a standardelor si a procedurilor de certificare a calitatii,

►Dreptul de resedinta fara detinerea obligatorie a unui loc de munca.

►Politica comerciala autentic comuna (nu doat tarif vamal comun);

►Control comunitar asupra politicii concurentiale;

►Fonduri structurale sporite;

►Majoritate calificata în Consiliu.

Libera circulatie a bunurilor

►A presupus în primul rând suprimarea frontierelor vamale interne; acest proces s-a realizat în doua etape:

●Introducerea DAU (Documentului Administrativ Unic) care simplifica semnificativ procedurile vamale; Adoptarea unui sistem unic de clasificare a marfurilor în cadrul gruparii;

●Eliminarea formalitatilor si a controlului vamal la frontierele intracomunitare; controlul sanitar-veterinar a fost mentinut o vreme,cu titlu de exceptie, fiind înlocuit cu controlul la locul de productie si la cel de comercializare;

►În 1979, CEJ a generalizat principiul recunoasterii reciproce

►În 1993, Consiliul Ministerial a decis aplicarea generalizata a principiului aplicarii TVA la locul de origine proces care urma sa se realizeze în doua etape în perioada 1993-1997;

Libera circulatie a persoanelor

►Primele masuri de asigurare a libertatii de miscare a lucratorilor au fost adoptate în 1964, când detinatorii asa-numitelor "profesii liberale" dobândeau dreptul de practicare a meseriei în oricare dintre tarile membre pe baza armonizarii calificarii profesionale;

►Din 1985 s-a renuntat la armonizare în favoarea recunoasterii reciproce a calificarii;

►Principiul consacrat este ca odata ce o persoana este calificata sa exercite o profesie în tara sa, se o poate exercita în orice alta tara membra;

►Carta Sociala adoptata în 1989, a cuprins si prevederi referitoare la libera circulatie a fortei de munca.

Principiile Cartei Comunitare a Drepturilor Sociale Fundamentale

►Dreptul de a munci în oricare tara membra a UE;

►Libertatea de a alege o profesie si dreptul la un salariu corespunzator;

►Dreptul la conditii de munca si de viata îmbunatatite;

►Dreptul la protectie sociala în conformitate cu prevederile legislatiei nationale;

►Dreptul la libera asociere si la negocieri colective;

►Dreptul la pregatire profesionala;

►Dreptul barbatilor si femeilor la tratament egal;

►Dreptul lucratorilor la informare, consultare si participare;

►Dreptul la protectia sanatatii si securitatii muncii;

►Protectia copiilor si a adolescentilor;

►Un standard de viata decent pentru persoanele vârstnice;

►Integrarea sociala si profesionala îmbunatatite pentru persoanele cu diverse disabilitati.

Libera circulatie a serviciilor

►Desi sectorul serviciilor ocupa peste 60% din forta de munca, liberalizarea acestuia s-a produs mai lent;

►Tratatul cu privire la Uniunea Europeana reglementeaza principiul liberalizarii serviciilor sub doua forme:

●Dreptul de stabilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat în scopul prestarii unui serviciu;

●Prestarea de servicii, transfrontalier, fara a fi necesara deplasarea prestatorului.

►Libertatea de prestare a serviciilor este valabila pentru cetatenii statelor membre care sunt domiciliati pe teritoriul altui stat membru. Aceste doua conditii sunt cumulative.

Dreptul comunitar clasifica serviciile in 3 mari categori:

Servicii active - acestea presupune deplasarea prestatorului in tara consumatorului de serviciu

►Servicii pasive - presupune deplasarea consumatorului in tara prestatorului de servicii( turism)

►Servicii de corespondenta - se refera la cazul in care doar serviciile propriu zise traverseaza frontiera consumatorul si prestatorul de servicii ramanand in tara lor de origine

Libera circulatie a capitalurilor

►Liberalizarea totala a ciculatiei capitalurilor a fost conceputa in 3 etape:

. Liberalizarea operatiuniilor cu capital

. Liberalizarea operatiuniilor cu titluri financiare

. Liberalizarea operatiuniilor cu imprumuturi financiare

Efecte ale Pietei Unice:

►Intensificarea concurentei între companiile care activeaza în toate sectoarele;

►Accelerarea ritmului restructurarii în industrie, ceea ce conduce la cresterea competitivitatii la nivel international;

►Diversificarea gamei de produse si sericii si oferirea lor la preturi mai reduse;

►Rapiditate mai mare si costuri mai reduse pentru livrarile transfrontaliere;

►Mobilitate în crestere pentru forta de munca;

►Crearea de noi locuri de munca în tarile membre, Cresterea suplimentara a veniturilor;

►Intensificarea convergentei si coeziunii economice între diversele regiuni ale UE;