Referat la disciplina Economie Europeana
CUPRINS
Elemente de evolutie economica în timp
Alte aspecte relevante pentru economia respectiva
Pozitia geografica. Slovacia face parte din categoria stat 12112f53m elor central-europene având ca vecini în Nord Polonia (517,7 km), Est Ucraina (196 km), Vest Austria (68 km) si Cehia (488 km4), Sud Ungaria (608 km). Teritoriul Slovaciei se desfasoara pe cca 2ș latitudine (între 49ș31Ž lat. N - localitatea Oravska Polhora si 47ș45Ž lat. N - localitatea Martonkut) si 6ș longitudine (localitatea cea mai vestica este Gajary 16ș56Ž long. E, iar cea mai estica este Ulio la 252ș26Ž long. E).
Relieful. Slovacia este o tara montana pe teritoriul sau aflându-se edificiul Carpatilor Mici (max. 768m) si Carpatilor Albi (cu altitudini mai mari, aprox. 1000m). În nordul tarii se afla masivul Tatra Înalta, cu cel mai înalt vârf din lantul Carpatic - Gerlachovka (2655m) cu 111m mai înalt ca vârful Moldoveanu. Datorita altitudinii mari pe care o au, în perioada cuaternara au fost acoperiti de ghetari, care, dupa retragere au lasat în urma un numar mare de forme glaciare (vîi glaciare, morene terminale, custuri, circuri glaciale în care s-au format lacuri etc.). în partea meridionala a masivului Tatra Înalta, se gaseste masivul Tatra Joasa (între vaile Hron si Vah) alcatuit predominant din roci dure (granite si sisturi cristaline) cu max. 2043m în vârful Dumbier. În sudul acestora dincolo de valea râului Hron se înalta muntii Metaliferi, de origine vulcanica (a luat nastere în a doua jumatate a perioadei neogene) cu altitudini ce depasesc rar 1400m (max. 1477m). Zonele cele mai joase ale Slovaciei corespund Câmpiei Dunarii (în SV) 200-300, Cîmpiei Tisei în SE si Podisului Ondaviei (max. 555m).
Clima. Clima Slovaciei este temperat-continentala moderata, nuantata de sectorul montan. Temperatura medie anuala este de 9-10șC si precipitatii de 600-800mm/an. În altitudine elementele meteorologice sufera modificari ample: temperatura medie anuala scade conform unui gradient termic vertical de 1șC/100m, precipitatiile medii anuale cresc cu 70-80mm/an/100m, astfel ca peste crestele înalte ating valoarea de 1000mm/an. Vânturile dominante sunt vânturile de Vest, însa, local, în zona montana, bat brizele de munte.
Apele. Dispune de o bogata retea hidrografica, cele mai semnificative râuri fiind: Dunarea (al doilea fluviu ca lungime al Europei), strabate SV-ul extrem al statului, trecând prin capitala - Bratislava, formeaza granita sudica cu Ucraina pe ca. 55km. Cei mai importanti afluenti pe care îi primeste pe teritoriul Slovaciei sunt: Maly Dunaj si Hron; Torzsa este un alt râu al Slovaciei (strabate partea de E); Ondava etc.
Vegetatia. Dominanta este vegetatia de padure formata din etajul stejarului, fagului si coniferelor (molid, brad, pin si pe alocuri zada). La altitudini mai mari de 1800-1900m se gaseste etajul alpin, format din plante adaptate la conditiile climatice aspre: ierburi marunte, tufisuri de afini si merisori si arbusti târâtori (jneapan si ienupar).
Fauna. Este caracteristica în mare parte Europei Centrale: iepure, mistret, viezure, lup, vulpe, cinteza, ciocanitoare, gainusa de alun, cocosul de munte, acvila de munte, rasul, capra neagra - relict din glaciarul târziu, pe masivele înalt etc. Ichtiofauna este formata din: lin, platica, stiuca, salau, caras, somn, crap etc.
Populatia si asezarile umane. Concentrarea maxima a populatiei se distinge în partea de V (peste 150 loc/km2) mai ales în teritoriul administrativ al capitalei. Densitatea cea mai scazuta corespunde zonei montane din N (sub 20 loc/km2).
Slovacia însumeaza o populatie de 5,439,448 (Iulie 2006 est.) de locuitori (ocupând locul 103), predominând femeile într-un procent de 51,3%; densitatea fiind de 111 locuitori/km2.
Din punct de vedere etnic, populatia este formata în mare parte din (85,6%) cetateni de nationalitate slovaca, (10,6%) maghiari, 1% cehi, restul de 2,8% constituind din rromi, ruteni, nemti, polonezi, croati, s.a.
Structura pe ani: 0-14ani: 16,7% (barbati 465,304/ femei 443,967)
15-64 ani: 71.3% (barbati 1,929,448/femei 1,947,735)
65 si peste 12% (barbati 244,609/femei 408,385) (2006 est.)
Rata de crestere a populatiei: ........0.15% (2006 est.)
Natalitatea 2006 (1,000 populatie):.....10,65
Mortalitatea 2006 (1,000 pop):.................9,45
Mort. Infantila 2006 (1,000 nasteri):.....total: barbati:
8.48
femei: 5.98
Fecunditatea 2001:.......1,2
Populatia prev. 2025:....5200000
Speranta de viata (ani):.....Femei: 77
Barbati: 69
Capitala se afla la Bratislava, oras cu o populatie de 465000 de locuitori, aflat la confluenta râului Morava cu fluviul Dunarea, la granita cu Austria si Ungaria. Nu departe de acest loc se afla presupusa capitala a primei formatiuni statale slave, Cnezatul lui Samo, ulterior Cnezatul lui Dowina, astazi Devin.
Alte orase importante sunt: Kosice (al doilea oras, ca marime, în Europa - 242000loc.), Banska Bystrica, Zilina (87000 loc.), Nitra (88000loc.), Bribina, Trencin (resedinta unuia dintre pretendentii la tronul Slovaciei, si anume Matus Cak, persoana foarte puternica în prima parte a secolului al 17-lea, datorita familiei sale, care detinea un numar mare de teritorii).
Religia predominanta este cea romano-catolica (68,9%), c.c.a. 400000 de lutherani (6,93%), 300000 de greco-catolici (4,1%), 85000 reformati, 34000 de ortodocsi, atei (13%).
Limba oficiala este limba slovaca (slovensky jazyk), iar împartirea teritoriala a Slovaciei în 8 regiuni a determinat aparitia a mai multor dialecte ale limbii.
Moneda oficiala este koroana slovaca (SKK), iar diviziunea ei este halier. 1 Euro = aproximativ 40,5 SKK.
Sistemul politic. Slovacia este o republica, condusa de un presedinte, ales prin vot direct si universal la fiecare cinci ani. Puterea executiva este exercitata de catre prim-ministru, care este de obicei seful partidului sau al coalitiei majoritare din parlament, numit fiind de presedinte. Restul guvernului este numit de catre presedinte la recomandarea primului ministru.
Puterea legislativa este constituita de Consiliul National al Republicii Slovace (Národná Rada Slovenskej Republiky), parlament monocameral format din 150 de membri. Parlamentarii sunt delegati pentru un mandat de patru ani proportional cu voturile obtinute.
Puterea judecatoreasca este reprezentata de catre Curtea Constitutionala (Ústavnę súd), care decide chestiunile constitutionale. Cei 13 membri ai sai sunt numiti de presedinte, de pe o lista de candidati realizata de Parlament.
Drapelul si imnul national
Steagul Republicii Slovace se compune din trei culori, aflate în pozitie orizontala, de sus în jos: alb, albastru, rosu. În partea stânga a steagului, este plasata stema nationala. Pe un fundal rosu, în partea de jos, stema tarii ilustreaza trei denivelari de culoare albastra, care reprezinta cele trei masive muntoase, Matra, Tatra si Fatra. Pe cel mai înalt dintre acestea, marca a Crestinismului, se afla crucea dubla, de culoare alba, a celor doi sfinti, Benedikt si Chiril.
Drapelul respecta aceeasi componenta a celor trei culori, însa difera pozitia, din cea orizontala, într-una verticala, iar culorile, de la dreapta la stânga, sunt asezate astfel: alb, albastru, rosu.
Steagul Slovaciei îsi are originile din revolutia din 1848, când slovacii se luptau împotriva maghiarilor pentru independenta. Acest steag a fost adoptat semi-oficial de
Cehoslovacia înainte de primul razboi mondial, de Republica Slovaca în timpul celui de-al doilea razboi mondial si, dupa 1 martie , ca steagul Slovaciei ca si republica constituenta cehoslovaca. Stema a fost adaugata la 3 septembrie .
Imnul tarii este o compozitie a lui Janko Matuska, sub numele "Nad Tatrov Sa Blizka " ('Fulgera Deasupra Tatrei').
Scurt istoric. Slovacia a fost locuita din a doua jumatate a mileniului I î. Hr. de triburi celtice, dacice si germanice (suebi, vandali, longobarzi). În sec. VI acest teritoriu este stapânit de slavii de apus, iar din sec. IX trec sub autoritatea francilor. Între anii 623-659 Slovacia este înglobata în statul slav Samo, iar dupa 830 este înglobata în Marele Cnezat al Moraviei. Între 863-864 se raspândeste crestinismul prin misionari ca Chiril si Metodiu. Are loc prabusirea Marelui Cnezat în sec. X dupa îndelungi lupte cu ngurii, iar Slovacia este inclusa în statul ceh din Boemia (dinastia Premysl). În 1025 Slovacia este ocupata de Regatul Ungar care o colonizeaza cu unguri, germani si cehi. Populatia devine preponderent germana în sec. XI-XV. În urma bataliei de la Mohacs din 1526, Regatul Maghiar se destrama, iar Slovacia este sub stapânire habsburgica. În 1867 Slovacia este inclusa Ungariei si are loc un proces de maghiarizare fortata a populatiei. În 1918 se uneste cu Cehoslovacia. În 1938 prin acordul de la Munchen Slovacia dobândeste autonomie interna sub conducerea lui Jisef Tiso. O perioada este sub protectorat german (1939), apoi revine sub stapânire cehoslovaca (1945-1948) cu influente sovietice. Miscarea reformista "Primavara de la Praga" este înabusita în 1968. în 1969 Slovaciei i se acorda un statut de republica federala. În toamna anului 1989 are loc "revolutia de catifea" prin care se constituie un guvern de uniune nationala, se înlatura regimul comunist, iar Vaclav Havel devine presedinte. În 1990 Cehoslovacia ia numele de Republica Federativa Ceha si Slovaca. În 1992 alegerile legislative sunt câstigate de mMiscarea pentru o slovacie Democratica condusa de Vladimir Meciar. În 1993 Slovacia este proclamata republica - stat independent.
Elemente de evolutie economica în timp
Slovacia, care pâna în 1918, a fost cunoscuta sub numele de "Ungaria de Sus", reprezinta o veche entitate economica. Înca din anul 100 î.Hr., în Bratislava, monedele erau batute sub denumirea de "biateque". Timp de sapte secole, din 1335 pâna în 1918, ducatele de aur din Kremnica erau batute, folosind aurul local, si erau întotdeauna de aceeasi puritate si greutate.
În secolul al XV-lea, aurul era extras în Slovacia într-o cantitate de 1000-1500 kg pe an ce reprezenta aproximativ 40% din productia globala plus 10,000 kg de argint, reprezentând 30% din productia globala. Slovacia era, la sfârsitul secolului al XV-lea si începutul secolului al XVI-lea, cea mai mare producatoare de arama (cupru) din Europa. Mineritul si industriile metalurgice au fost, timp de o lunga perioada, la un nivel destul de ridicat. În 1627, în Bansk Stiavnica, praful de pusca a fost folosit pentru extractia de minerale. Dupa trei sute de ani de la crearea Academiei Istropolitana (fondata în 1465 de Mathias Corvin), prima Academie cu profil forestier si minier din lume a fost creata în Bansk Stiavnica iar în 1789, prima asociatie internationala a savantilor pentru dezvoltarea mineritului a vazut lumina.
Dezvoltarea pietei capitaliste din Ungaria si o puternica "ungarizare" ce a avut loc în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea si la începutul secolului al XX-lea au avut un impact negativ asupra economiei slovace ceea ce a determinat-o sa-si piarda independenta integrându-se în economia Ungariei. Timp de 40 de ani o dezintegrare si o distrugere brutala a vietii politice, sociale, culturale si economice a avut loc în Slovacia. În timpul acelei perioade (aproximativ 1890), în administratrea comitatelor se numarau 1035 slovaci la 7865 de unguri din orasele slovace. În administratia publica, erau 1147 de muncitori guvernamentali, din care numai 29 erau slovaci.
Emigrarea a fost soarta fortata a slovacilor care au fost nevoiti sa paraseasca Slovacia. În anii 1890, erau de patru ori mai multi slovaci în Budapesta decît populatia totala din Zilina. În acele vremuri, Budapesta era cel mai mare oras din Slovacia. În perioada 1899-1913, 394,713 de slovaci au emigrat în Statele Unite ale Americii. Astazi, aproape doua milioane de americani se declara a fi de origine slovaca.
Economia cehoslovaca a iesit în urma celui de al Doilea Razboi Mondial aproape fara pagube. Industria, care reprezenta cel mai mare sector al economiei, includea firme mari în industriile grea si usoara. În timpul razboiului, autoritatile ocupatiei germane au pus stapânire
asupra celor mai mari uzine. Dupa razboi, guvernul cehoslovac reconstituit a preluat controlul asupra acestor uzine. Comertul extern se afla în continuare în mâini private, totusi, ramânea important pentru economie. Calitatea produselor cehoslovace exportate era comparata cu cea a produselor fabricate în alte tari industrializate. Agricultura a ramas de asemenea în mâini private, constituind în continuare afacere de familie. Forta de munca ca un întreg era calificata si productiva, iar conducerea competenta. Acest sistem mixt, continând elemente ale socialismului si ale întreprinderilor private, a operat eficient în 1947 si 1948 sub egida unui plan pe termen de doi ani. Ţara a primit ajutoare considerabile din Vest prin intermediul Statelor Unite, si majoritatea comertului sau se derula cu Vestul. Înainte de a fi interzis de Stalin în 1947, Cehoslovacia a intentionat sa participe la Planul Marshall promovat de Statele Unite pentru reconstructia Europei. În 1948 productia cehoslovaca a aproximat nivelurile de dinaintea razboiului, astfel încât productia din agricultura a fost putin mai scazuta, iar cea din industrie putin mai ridicata decât nivelurile anterioare. În 1948 a început o transformare a economiei cehoslovace într-o miniatura a modelului sovietic. Pâna în 1952 guvernul a nationalizat aproape toate sectoarele; multi conducatori experimentati au fost înlocuiti cu indivizi "de încredere" din punct de vedere politic, unii din ei neavând calificarea necesara. Planificarea centrala a furnizat un ghid pentru instututii si conducatori obligatoriu de urmat în toate sectoarele economice.
Scopurile Planului Cincinal (1949-53) reflecta implicatia guvernului la extinderea sectorului bunurilor de consum în cadrul economiei. Scopurile au fost dramatic revizuite dupa 1949, parte din cauza razboiului coreean, pentru constructia industriei grele si metalurgice. Ţara a devenit un furnizor important de arme si utilaje pentru alte tari comuniste. Comertul extern cu tarile necomuniste a scazut brusc (în parte din cauza controalelor impuse de acele tari); comertul cu tarile comuniste a crescut de la 40% din totalul tarii în 1948 la 70% cu un deceniu mai târziu. La sfârsitul perioadei de aplicare a planului, serioase constrângeri inflationiste si alte dezechilibre s-au dezvoltat, solicitând o transformare valutara în 1953 care a distrus economiile multor oameni si a provocat izbucniri ale dezordinii civile. Între anii 1956-60 s-a desfasurat cel de al doilea Plan Cincinal. În aceasta perioada, investitiile au continuat cu viteza mare, cu toate ca salariile reale si stocurile bunurilor de consum au crescut de asemenea substantial, iar venitul national a crescut cu 6,9 %. Spre sfârsitul anilor 1950, liderii economici au observat ca eforturile de investire aveau beneficii productive minore. Mari investitii au fost solicitate pentru sustinerea cresterii economice. În 1958 si 1959, ca raspuns la aceasta situatie dificila, guvernul a facut câteva minore ajustari în functionarea organizatiilor si a preturilor - prima reforma economica din cadrul tarii. Reformele au implicat unele descentralizari limitate ale autoritatii, majoritatea oferindu-le întreprinderilor în principal mai multa autonomie în ceea ce priveste mânuirea fondurilor investitionale. Aceasta intentie însa nu a avut drept scop schimbarea modelului
sovietic economic. Totusi, reformele nu s-au soldat cu importante îmbunatatiri în domeniul economic. În 1962 initiatorii reformei au renuntat la întregul program reinstaurând majoritatea controalelor centrale.
La începutul anilor 1960, productia industriala a stagnat. Sectorul agricol a înregistrat de asemenea performante relativ slabe. Agricultura a reprezentat o parte slaba a economiei de-a lungul anilor 1950, esuând în atingerea scopurilor planificate, iar reformele din 1958-59 au facut putin pentru a schimba situatia. Scopurile propuse pentru economia nationala în cadrul celui de al treilea Plan Cincinal (1961-65) repede s-a dovedit a fi ambitios, în special cu privire la comertul exterior. Planul a fost întrerupt dupa criza din 1962, iar planurile anuale au acoperit restul perioadei. Venitul national a scazut în 1963. În 1965 acesta a fost de doar 1,9% mai mare decât în 1960, în comparatie cu o crestere de 6,9% în perioada 1956-60. Multi factori au contribuit la dezvoltarea slaba a economiei, incluzând timpul nefavorabil pentru agricultura, anularea comenzilor de catre China, în urma disputei chino-sovietice, precum si planurile nerealiste. Între timp, economistii reformisti au ajuns la concluzia ca o mare parte a vinei se datoreaza deficientelor modelului sovietic. Ei au început sa pregateasca masuri reformiste aditionale pentru a îmbunatati eficienta economica.
Economistii au afirmat ca a fost nejustificata aplicarea modelului sovietic Cehoslovaciei într-o maniera dogmatica. Ţara era deja industrializata, avea putine resurse naturale si o mica piata interna, si ramânea dependenta de comertul exterior în mod semnificativ. Modelul accentua o dezvoltare extensiva, bazata în special pe constructia de noi fabrici decât pe invesitia intensiva în cadrul careia procesele de productie erau modernizate si îmbunatatite eficient. Presiunea pentru investitii mai mari de-a lungul anilor 1950 a cauzat cresterea consumului privat într-o maniera mai lenta decât produsul material net. Rezultatul a fost o cronica tendinta inflationista, reflectata în lipsa bunurilor de consum si fortarea spre economisire de catre populatie. Investitiile inadecvate în agricultura au contribuit la ulterioarele slabe performante. Sistemul a aparut ca un "înabusitor" al inovatiei si un ofertant fara un temei anume pentru alegerea între investitie si productie sau pentru judecarea eficientei.
Partidul si oficialii guvernului au ascultat întrucât dupa criza din 1962 si dupa prabusirea reformelor din 1958 ei au recunoscut ca trebuie facut ceva. În octombrie 1964, partidul a publicat un set de principii pentru marea reforma economica si, începând cu 1965, a început implementarea masurilor speciale. În iunie 1966, al Treisprezecelea Congres de Partid i-a dat acordul noului program, care a devenit cunoscut sub denumirea de Noul Model Economic.
Reforma a fost multilaterala, iar portiuni din ea nu au fost niciodata implemenatate. Obiectivul sau principal a constituit limitarea semnificativa a rolului autoritatilor planificarii centrale în timp ce autonomia si raspunderea întreprinderilor trebuiau extinse. Autoritatile planificarii centrale urmau sa intervina doar în cadrul planificarii pe termen lung a dezvoltarii economice. Întreprinderile si asociatiile acestora urmau sa aiba mâna libera în determinarea scopurilor productive pe termen scurt. Întreprinderile individuale urmau sa devina viabile, realizând un profit din vânzarile sale dupa acoperirea tuturor costurilor si a diverselor impozite de stat. Subventiile de stat vor disparea treptat, întreprinderile care nu reuseau sa obtina profit fiind nevoite sa se închida. Profitul trebuia sa devina principalul criteriu de evaluare a performantei economice a întreprinderilor. Aceasta schimbare, se spera, sa faca întreprinderile mai competitive si mai receptive la cererile consumatorilor. În acelasi timp, producatorii erau expusi la competitia straina, astfel încât ei vor cauta sa creasca productivitatea proprie si scaderea preturilor.
În cadrul noii reforme, un sistem realistic de preturi trebuia sa înlocuiasca sistemul central determinat. Preturile trebuiau sa reflecte costurile actuale, stocurile si situatia cererii, precum si preturile mondiale. Întreprinderile urmau sa-si finanteze investitiile cu resurse proprii. Statul va aloca fonduri de investitii doar pentru proiecte-cheie de dezvoltare economica. În sfârsit, trebuia eliminat sistemul salarial egalitarist si înlocuit cu un sistem bazat pe performantele individuale.
Pâna în 1968 s-a reusi implementarea numai a unei parti din reforma, când Uniunea Sovietica si alte trupe ale Tratatului de la Varsovia au invadat tara, iar încercarile reformai au luat sfârsit.
La începutul anilor 1970, aproape toate urmele ale masurilor reformei disparusera. "Normalizarea" economica a rezultat prin reîntoarcerea la planificarea centralizata, controlul preturilor etc.
În ciuda aparentelor schimbari si tumultului politic de la sfârsitul anilor 1960 si începutul anilor 1970, economia cehoslovaca a continuat sa înregistreze progrese de-a lungul acestei perioade. În perioada celui de al Patrulea Plan Cincinal (1966-1970) produsul material net a crescut în medie cu o proportie de 6,9%, depasind cresterea anuala planificata de la 4,1 la 4,4%. Performantele au fost satisfacatoare si în timpul celui de al Cincilea Plan Cincinal (1971-75). În aceasta perioada, produsul material net a crescut, desi mai putin, în medie cu 5,7% anual, dar totusi depasind proportia planificata cu 5,1% anual. Sectoarele care au înregistrat cela mai mari
rezultate din industrie de-a lungul ambelor perioade de planificare au fost cele chimica si inginerie (o crestere anuala de la 8 la 10%); cele mai slabe rezultate au înregistrat sectoarele petrol (de la 3 la 5%) si bunuri de consum (de la 4 la 6%).
În timpul celui de al saselea Plan Cincinal (1976-80), cresterea economica a fost pe departe satisfacatoare; spre sfârsitul perioadei încetinirea cresterii economice a devenit mai mult decât vizibila. Produsul material net a crescut în medie cu numai 3,7% anual, în comparatie cu o crestere de 4,9% estimata de plan. Agricultura si industria nu au atins scopurile prevazute de plan; de la 5,7 la 6,0% si de la 2,7 la 2,8% anual estimate rezultatele efectiv înregistrate au fost de 4,5 si 1,8%. Problemele din agricultura se datorau în parte secetei (1976) si a unei ierni severe si a inundatiilor din primavara (1979). Alti factori, precum lipsa echipamentelor agricole si a pieselor de schimb si a calitatii reduse a fertilizarii, au avut de asemenea un impact asupra sectorului agricol.
În anii 1970 Cehoslovacia s-a confruntat cu probleme în domeniul energetic si al comertului, ce au constituit de asemenea factori importanti în încetinirea cresterii industriale. Dupa 1974, cresterea rapida a preturilor mondiale la petrol a fost partial reflectata în preturile petrolului din Uniunea Sovietica, principala sursa de combustibil si de materii prime ale Cehoslovaciei. Preturile celorlalte materiale de care depindea economia tarii au crescut de asemenea mai mult decât preturile obtinute din export ale tarii, care constau în principal din bunuri manufacturate (în special utilaje).
Cel de al saptelea Plan Cincinal a avut drept obiectiv o crestere economica modesta. "Intensificarea" economica - bazata în special pe întrebuintarea rationala a resurselor decât pe o simpla crestere cantitativa - a fost obiectivul principal al politicii guvernamentale. Astfel, s-a înregistrat o sporire a produsului material net de la 10,5 la 13,5%. Productia industriala bruta trebuia sa creasca de la 14 la 18%, iar productia agricola bruta de la 7 la 10%. Consumul personal urma sa se majoreze cu mai putin de 3%. În realitate, planul s-a soldat cu urmatoarele rezultate: produsul material net a crescut la 11%, productia industriala bruta la 14,5%, productia agricola bruta la 9,8% si o sporire a consumului personal la 5,5%. Rezultatele eforturilor de "intensificare" au fost dezamagitoare. În timpul aplicarii planului consumul energiei a scazut cu numai 1,7% pe an, mai putin de 2% din obiectivul prevazut de plan.
Din cauza slabelor performante din domeniul economic, în 1981 guvernul a introdus o serie de reforme denumite "Set de masuri pentru îmbunatatirea sistemului de conducere a economiei nationale planificate dupa 1980". În 1982 masuri asemanatoare au fost introduse si în agricultura.
Slovacia este o tara cu importante elemente traditionale în industrie, având în vedere resursele naturale ce au influentat dezvoltarea unor ramuri, cum sunt cele angro-silvice.
Treptat însa, descoperirea unor resurse de subsol (carbune, minereu de fier, metale neferoase îndeosebi cupru, zinc si metale pretioase), ca si valorificarea potentialului hidroenergetic au impulsionat si diversificat activitatile industriale ale acestei tari.
Desigur, independenta Slovaciei a impus, dupa anul 1993, numeroase restructurari transformându-se într-o economie dinamica.
Industria
Subramura energetica se bazeaza pe industria carbonifera, îndeosebi pe exploatarea si valorificarea carbunelui brun si a lignitului din bazinele carbonifere situate la Handlova si Novakz din Slovacia Centrala.
Industria energiei electrice se remarca prin utilizarea larga a resurselor hidroenergetice. Se gasesc numeroase hidrocentrale pe râul Vah si pe afluentul sau Orava, apoi pe Hron, Ondava, Hornad, Nitra. În general, hidrocentralele se gasesc fie în jumatatea nordica a tarii pe aliniamentul Zilina-Liptovska Mara-Ciernz Vah - est Krompachz, fie pe Vah.
Exista centrale atomoelectrice la nord de Trnava care utilizeaza apele râului Vah, respectiv la Mochovce, pe râul Hron si lânga Bratislava la Bohunice. Ea produce aproximativ 42% din curentul electric necesar Slovaciei. Lânga ea, se afla centrala de la Mochovce, proiectata sa o înlocuiasca pe prima pâna în anul 1998. de fapt, aceasta din urma centrala atomo-electrica reprezinta baza energiei electrice a tarii. Gradul de securitate al acestei unitati energetice este asigurat si în perspectiva de firma franco-germana EUCOM (European Consortium Mochovce).
În Europa Centrala si de Est sunt 66 de centrale nucleare, din care 62 au la baza tehnica ruseasca. Alte 17 centrale nucleare se gasesc în faza de constructie.
Neavând petrol si gaze naturale, Slovacia este obligata sa importe din tari ale Europei Orientale. Au fost descoperite zacaminte de gaze naturale în partea estica a tarii, investigatiile continuându-se.
Industria metalurgiei feroase constituie o ramura traditionala. S-a dezvoltat pe baza minereulrilor de fier exploatate în Slovacia de Est lânga Krompachz, Roznava, Dabsine, dar si pe seama celor importate, precum si a celor de mangan extrase lânga Revuca, Popra. Principalele combinate siderurgice se gasesc la Kosice - cel mai mare centru siderurgic al tarii, Podbrezova, Krompachy.
Metalurgia neferoasa beneficiaza de minereuri de cupru (Rudnany), plumb, zinc, magneziu, exploatate în estul Slovaciei. Aici se afla si principalul centru al metalurgiei neferoase Krompachy. Pe baza bauxitei importata din Ungaria s-au dezvoltat centrele Zian nad Hronom pentru obtinerea aluminiului si Banska Stiavnica pentru prelucrarea zacamintelor de cupru autohtone.
Industria constructiilor de masini (industria mecanica) se desprinde ca o ramura ce realizeaza o mare diversitate de produse având în vedere si valori traditionale. Exista o preocupare majora în obtinerea produselor electrotehnice (un sistem de comunicatii prin cablu a fost construit la Bratislava), a mijloacelor de transport si a masinilor-unelte. Se produc astfel: echipament electric, produse de refrigerare, televizoare color, echipament energetic, motoare electrice, motociclete, material rulant, vase fluviale s.a.
Printre centrele importante ale industriei constructiilor de matini se numara: Bratislava, KOsice, Poprad (vehicule), Komarno, Nove Mesto nad Vahom, Yilina, Snina, Dubnica, Martin, Trnava.
Este dezvoltata si industria de tractoare si masini agricole, centrele fiin localizate în Câmpia Dunarii si cea din sud-est, la Bratislava si Nitra.
Industria chimica desi este mai putin reprezentata la nivelul tarii, totusi cunoaste o evolutie ascendenta, dar mai ales o restructurare, ca si alte ramuri industriale, având an vedere solicitarile altor subramuri cu care coopereaza. Se obtin mase plastice, fire si fibre sintetice, produse din cauciuc sintetic, produse farmaceutice. Principalele centre ale industriei chimice sunt Bratislava si Strazske legate de prezenta rafinariilor de petrol si gaze aduse prin conductele din Ucraina, Zilina si Banska-Bystrica. Un important loc îl ocupa industria celulozei si hârtiei având în vedere potentialul de materii prime de care dispune Slovacia. Au fost construite combinate de produse lemnoase mai ales mobila, dar si de celuloza si hârtie la Ruzomberok, la vest la Komarno, Zilina.
Industria metalelor de constructie se dezvolta dependent de ritmul prefacerilor, înnoirilor pe care le traverseaza tara. S-au extins astfel industria liantilor, a ceramicii, a prefabricatelor, sticlariei. Se remarca în mod deosebit Slovacia de Est cu centrele Presov, Ielsava, Kosice.
Industria de exploatare si prelucrare a lemnului beneficiaza de o importanta baza de materie prima, lemnul. Se obtine o larga paleta de produse începând cu mobila (Nitra, Bratislava, Trnava), cherestea, prefabricate, chibrituri (Zvolan, Zilina, Martin, Banska-Bystrica, Jelsava).
Industria textila, a confectiilor si tricotajelor s-a dezvoltat mai întâi ca mestesuguri, legate de prelucrarea lânii, apoi a inului, cânepei si bumbacului. Centre textile importante se gasesc raspândite în întreaga tara, dar mai importante sunt: Bratislava, Zilina, Duboica, Banska-Bystrica, Presov. În grupa ramurilor traditionale se înscrie si industria pielariei si încaltamintei în centre ca: Bardejov, Svit, Partizanske, precum si industria alimentara cu o larga extindere în Slovacia de Vest. Se gasesc întreprinderi ce apartin industriei carnii si a produselor lactate, industriei zaharului, berii (Bratislava, Kosice).
Agricultura. În strânsa legatura cu relieful, clima, solul si reteaua hidrografica, agricultura Slovaciei poate fi structurata astfel: în câmpiile Dunarii si Hornadului (Tisei) pe suprafetele arabile se cultiva cereale: grâu cu orz, porumb împreuna cu floarea-soarelui si sfecla de zahar. Pe culoarele de vale care patrund în regiunea de munte se cultiva orzul.
În regiunile deluroase, cuprinse între Carpatii Albi, în vest si Muntii Vihorlat în est, se asociaza cultura unor cereale (ovaz), cultura cartofului si cresterea animalelor. De altfel, o parte importanta din suprafata tarii o reprezinta terenul agricol, iar restul suprafetei în regiune de munte a Slovaciei, fânetele sunt raspândite, cu deosebire, în regiunea colinara. Principalele culturi sunt: grâul, orzul si sfecla de zahar, porumbul, plantele furajere.
Legumele ocupa un loc important în productia agricola, principala regiune legumicola aflându-se în Lunca Dunarii, la est de Bratislava. Sunt, de asemenea, prezente suprafetele cultivate cu: in, cânepa si rapita în Slovacia Centrala si de Sud.
În spatiul montan, dominant în partea centrala, exista economia pastorala inclusiv cea nomada. În general, se remarca o baza furajera corespunzatoare. În structura cresterii animalelor predomina porcinele, apoi bovinele, ovinele. Cornutele mari, ca si ovinele se cresc mai ales pe seama pasunilor montane si submontane.
Transporturile si comunicatiile.
Slovacia are o retea de cai de comunicatie corespunzatoare sub aspectul lungimii, dotarii, a traficului de marfa si calatori. Transportul pe calea ferata este asigurat de o retea feroviara deasa, legând capitala de alte centre importante iar prin magistrale, cu tarile vecine sau mai îndepartate.
Slovacia dispune de o retea rutiera modernizata, cu autostrazi, cu servicii eficient organizate pentru transportul, în bune conditii, a calatorilor si marfurilor.
Exista, în acelasi timp, transportul fluvial, principala artera de navigatie fiind Dunarea. Aici se gasesc doua porturi: Bratislava si Komarno - primul cu o functionalitate portuara complexa, cel de-al doilea oarecum specializat în carbune, minereuri de fier, lemn. Exista aeroportul international Bratislava, precum si o retea de oleoducte si gazoducte prin care se transporta petrolul si gazele importate, spre centrele de rafinare si consum.
Turismul.
Varietatea peisajului, îndeosebi a celui montan prin prezenta Muntilor Tatra, cei mai înalti si semeti din Sistemul Carpatic, ca si nenumaratele monumente, vestigii, comori de arta medievala aflate în muzee, constituie elemente majore de atractie, care au stat la baza dezvoltarii activitatii turistice. În acest sens se evidentiaza orasul Bratislava, Muntii Tatra Înalta, cu numeroase statiuni turistice si de sporturi de iarna (Tatranska Kotlina, Namestoro, Poprad s.a.), vaile Nitra, Vah prin frumusetea peisajului etc. n anul 2000 au vizitat Slovacia, în scop turistic, cca. 900 mii turisti straini, cei mai multi din Germania, Polonia, Ungaria, Iugoslavia, Franta.
Legaturi economice externe.
În ultimul timp, Slovacia si-a îndreptat atentia în ceea ce priveste schimburile internationale fie spre parteneri traditionali, fie spre noi parteneri care sprijina efortul înnoirii sale.
Printre cei mai de seama, având în vedere valoarea în coroane a schimburilor, se remarca la import: Germania, Rusia si Austria, Ungaria, Polonia, iar la export: Germania, Rusia, Polonia, Ungaria, Italia.
Exporta: semifabricate industriale, produse din lemn, masini-unelte.
Importa: combustibili, produse chimice, marfuri manufacturiere.
Capital strain
În ciuda acerbei concurente cu celelalte tari în vederea atragerii investitorilor straini, merita mentionat ca numeroase companii straine au ales sa-si dezvolte afacerile în Slovacia, iar
alte companii le-au urmat exemplul. Cel mai mare investitor ramâne US Steel (1,1 mld. Dolari pentru otelariile de la Kolice). Volkswagen (7000 de angajati la Bratislava si Martin) acopera 16% din exporturi si formeaza nucleul pentru subproducatorii straini: firma franceza Plastic Omnium SA (amortizoare, rezervoare, roti la Lozorno), firmele germane Siemens Automotive (pompe si cabluri auto la Michalovce si Bratislava) si Continental AG (pneumatice), firma
americana Delphi Automotive Systems (cabluri la Senica) etc. alte firme mari sunt prezente în industria electromenajera (Whirlpool), în informatica (IBM, Compaq, Microsoft), în electronica (Motorola, Sony) si agroalimentara.
Privatizarea avanseaza , fiind terminata în domeniul bancar (Citybank, Raiffeisen, Credit Lyonnais), în telecomunicatii (Deutsche Telekom) si în transportul gazului natural.
Capitalul strain a fost investit si în sectorul bancar, urmatoarele banci straine fiind prezente pe teritoriul Slovaciei:
Guvernul slovac a continuat sa implementeze programul sau ambitios de reforme, prin realizarea reformei în sanatate si a descentralizarii fiscale. Masurile, adoptate în prima parte a lui 2004 au ca scop crearea unui mediu de afaceri favorabil atragerii de investitii straine directe. În primele noua luni ale anului 2004, investitiile straine directe au totalizat 590 de milioane de euro, dintre care 460 de milioane de euro au fost investiti în sectorul corporatist, iar restul în banci.
Investitorii straini au apreciat în mod deosebit reforma fiscala prin care s-a stabilit o rata unica de 19% pentru impozitul pe profit. Reformele s-au dovedit însa dureroase pentru majoritatea populatiei si, chiar daca somajul este în scadere, el continua sa afecteze 15% din populatia activa.
Rata somajului a fost de 10% sau mai mult de la sfârsitul peroade comuniste; în 1995 somajul a fost de aproximativ 15%. Sectorul serviciilor, care s-a dezvoltat foarte rapid începând cu 1989, însumeaza aproximativ 44% din forta de munca. Circa 33% muncesc în industrie si 12% în agricultura.
Rata somajului este în prezent de 12 - 13 la suta, dupa ce în 2005 a fost de 11,4 la suta.
Rata inflatiei s-a situat în jurul cifrei de 8% pentru primele trei trimestre ale lui 2004, din care 4 puncte procentuale au fost rezultatul ajustarii preturilor administrate si al uniformizarii TVA. Majorarea preturilor la produsele alimentare, ca rezultat al aderarii Slovaciei la Uniunea Europeana în luna mai 2004, a depasit asteptarile. Pe de alta parte, majorarea salariului real a
ramas mult sub cresterea productivitatii, în prima jumatate a lui 2004. Negocierile colective în unele domenii implica o crestere accelerata a salariului, dar, chiar si asa, Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) prognozeaza reducerea inflatiei.
Produsul Intern Brut al Slovaciei s-a majorat cu 5,5% în prima jumatate a lui 2004. Indicatorii lunari sugereaza ca aceasta crestere puternica s-a mentinut si în a doua parte a anului, drept care OECD au estimat cresterea PIB pentru 2004 la 4,9%, 4,8% în 2005 si 5.0% în 2006.
În 2005 Produsul Intern Brut al tarii a crescut cu 8,6 la suta fata de anul precedent.
Nivelul de trai
Republica Slovaca are o economie de piata în dezvoltare si, conform Constitutiei sale, cu o orientare sociala si ecologica. Un sistem social de securitate întelegator exista în stat si contribuie la dezvoltarea infrastructurii (uzine puternice, sosele). Consumul este în crestere. Vânzarile de
automobile au atins un nivel ridicat în 1995, cu o sporire de 80% adica 47,000 de masini vândute. Numarul de Internet site-uri era de 1,6 la 1000 de locuitori în ianuarie 1997. Cu 17 linii telefonice pe 100 de locuitori, Slovacia se afla în urma tarilor baltice si a Sloveniei, dar în fruntea altor tari din Europa de Est si Centrala.
Republica Slovacia a înregistrat, în 2005, cea mai mare rata de utilizare a fondurilor structurale dintre toate statele noi membre ale UE, fondurile fiind absorbite în proportie de 70 la suta.
Slovacia a primit pâna în prezent circa 580 milioane euro din fonduri structurale si alte surse, cele mai multe sume fiind primite prin intermediul fondurilor de garantare agricola.
Potrivit Ministrului slovac de Finante, în 2005 Slovacia a primit cu 175 milioane euro în plus fata de contributia sa la bugetul UE.
Deficitul de cont curent a ajuns la un nivel sustenabil, iar salariul mediu net pe economie este de aproape 900 euro (la sfârsitul anului 2004 - anul aderarii, în UE salariul mediu este de 475 euro).
În , dezvoltarea economica a Slovaciei a înregistrat cifre record, ea ocupând un loc fruntas nu numai printre statele membre ale UE, ci chiar la nivel mondial. Astfel, potrivit datelor publicate recent de Institutul Slovac de Statistica, anul trecut PIB-ul tarii a crescut cu 8,3 la suta. Comparativ, celelalte tari ale Grupului de la Visegrad, de pilda, au înregistrat indici mult mai scazuti - Cehia 6 la suta, Polonia 5,8 la suta, Ungaria 3,9 la suta.
Cresteri impresionante au avut loc si în alte domenii. Salariul real a crescut cu aproximativ opt la suta, cifrându-se la peste 20.000 de coroane (560 de euro).
S-a redus cu mult si rata somajului, desi indicele ramâne în continuare ridicat - de 13, 3 la suta, împartit inegal în diferitele regiuni ale tarii. Specialistii afirma ca exista conditii pentru continuarea acestor procese pozitive, ceea ce ar face ca Bratislava sa-si poata îndeplini obiectivul propus - introducerea euro la 1 ianuarie 2009.
|
Rata inflatiei |
4.4% (2006 est.) |
|
Investitii: |
din PIB (2006 est.) |
|
Buget: |
Venituri: $24.57 billion |
|
Datoria publica: |
din PIB (2006 est.) |
|
Exporturi |
$39.64 billion f.o.b. (2006 est.) |
|
Bunuri exportate: |
Autoturisme 25.9%, utilaje si echipament 21.3%, metale 14.6%, minerale si produse chimice 10.1%, mase plastice 5.4% (2004) |
|
Parteneri de export: |
Germania 26.2%, Republica Ceha 14.1%, Austria 7.1%, Italia 6.7%, Polonia 6.3%, Ungaria 5.7% (2005) |
|
Importuri |
$41.84 billion f.o.b. (2006 est.) |
|
Bunuri importate |
utilaje 41.1%, semifabricate industriale 19.3%, combustibili 12.3%, produse chimice 9.8%, alte semifabricate industriale 10.2% (2003) |
|
Parteneri de import |
Germania 25.1%, Republica Ceha 19.3%, Rusia 10.5%, Austria 6.1%, Polonia 4.7%, Ungaria 4.6%, Italia 4.5% (2005) |
|
Datoria externa |
$31.5 billion (30 iunie 2006 est.) |
|
PIB-rata efectiva de crestere: |
6.4% (2006 est.) |
|
PIB - compozitia pe sectoare: |
agricultura: 3.8% |
|
PIB/locuitor: |
(49% din media statelor membre ale Uniunii). |
Uniunea Europeana (UE) este o familie de
tari democratice europene, care s-au angajat sa lucreze
împreuna pentru pace si prosperitate. UE nu este un stat menit
sa înlocuiasca statele existente, ci este mai mult decât orice
alta organizatie internationala. De fapt, Uniunea
Europeana este unica. Statele sale membre au creat institutii
comune, carora le deleaga o parte din suveranitatea lor, astfel încât
deciziile privind puncte specifice de interes comun sa poata fi luate
în mod democratic la nivel european.
Europa este un continent care
adaposteste numeroase traditii si limbi diferite, dar are,
de asemenea, valori comune. Uniunea Europeana apara aceste
valori. UE încurajeaza cooperarea între popoarele Europei, promoveaza
unitatea fara a renunta la diversitate si garanteaza
ca deciziile sunt luate cât mai aproape de cetateni.
În secolul XXI, când depindem
tot mai mult unii de altii, va fi cu atât mai necesar ca fiecare european
sa coopereze cu cetateni din alte tari, dând
dovada de curiozitate, toleranta si solidaritate.
Slovacia a devenit stat independent în 1993, dupa despartirea Cehoslovaciei în doua parti.
Istoric:
Slovacia este atentionata cu privire la importanta urmatoarelor aspecte:
o adoptarea oficiala si aplicarea acquis-ului comunitar;
o asigurarea unei bune functionari a pietei interne, n concordanta cu politice Uniunii Europene, o atentie speciala acord ndu-se domeniilor agriculturii, justitiei si afacerilor interne si protectiei mediului;
o alinierea la practicile Uniunii Europene n ceea ce priveste relatiile cu terte state si organizatii internationale; de asemenea, statele candidate au primit asigurari ca fiecare cerere de aderare va fi evaluata n functie de meritele proprii. Ţarile candidate si-au prezentat obiectivele strategice determinate de aspiratiile politice, culturale si socio-economice n perspectiva aderarii.
La referendumul pe tema aderarii la UE, care a avut loc pe 16-17 mai 2003, slovacii au votat în proportie de 92,46% pentru si 6,2% împotriva, dar, în pofida numarului mare de alegatori care au votat favorabil slovacii se numara printre cei mai eurosceptici, lucru dovedit de prezenta scazuta la urne: 52,15%.
Legislatia prevede ca statele noi membre sa adopte moneda euro, dar nu exista un termen limita.
n 2009 Slovacia este asteptata sa devina membra a zonei euro.
Constitutia Europeana a primit o lovitura din partea unui nou membru al Uniunii. Curtea Constitutionala de la Bratislava a
invalidat votul parlamentar prin care Slovacia a spus n mai "Da" Constitutiei.
Reprezentantul Curtii, Stefan Nemeth, a explicat decizia printr-un recurs depus de un grup de
13 cetateni care si-au simtit ncalcate drepturile fundamentale prin nesupunerea documentului la un
referendum. Curtea va
judeca recursul n acest an, a precizat presedintele
Curtii Constitutionale, Jan Mazak.
Presedintele Slovaciei, Ivan Gasparovici, nu a semnat nca legea votata de parlament prin care Slovacia a aprobat Tratatul. Votul de aici a
avut loc la 11 mai, naintea respingerii Constitutiei europene prin referendum n Franta si Olanda. Documentul a fost aprobat atunci de 116 dintre cei 147 de
deputati prezenti, n timp ce 27 de deputati comunisti si ai Miscarii Crestin-Democrate
(KDH) au votat mpotriva, cer nd organizarea unui referendum.
Prin suspendarea aprobarii Constitutiei n Slovacia, Tratatul nu
mai este sustinut de majoritatea tarilor Uniunii
Cehia si Slovacia se afla printre statele noi membre UE care au cel mai lent ritm de asimilare a directivelor comunitare, potrivit unor statistici publicate de Secretariatul Comisiei Europene. Dintre cele 25 de tari membre UE, Slovacia si Cehia sunt plasate pe locurile 19, respectiv 20. Presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera ceha a Deputatilor, Pavel Svoboda, a declarat ca problema nu este grava, în conditiile în care tara sa nu are prea multe directive UE de adoptat. "Desigur, as fi bucuros ca directivele sa fie transpuse în proportie de suta la suta, dar nu consider ca este o problema grava", a subliniat el.
Experienta Slovaciei, este relevanta pentru cum vor arata pentru Rom nia primii doi ani n Uniunea Europeana. Slovacia nu a reusit sa atraga nici 30% din fondurile europene care i-au fost alocate n perioada care a trecut de la aderare. Cu toate ca exista institutiile si oamenii necesari, mecanismele functioneaza foarte greu, iar unele nu functioneaza aproape deloc.
Parteneriatul public-privat este unul dintre mecanismele care nu functioneaza, desi p na la 1 mai 2004 politicienii l prezentau ca fiind cheia succesului n dezvoltarea Slovaciei ca stat membru al Uniunii Europene. Cauza ratarii parteneriatului public privat este dezinteresul clasei politice si a reprezentantilor sai n guvern.
"Pentru politicienii slovaci, parteneriatul public privat nu este interesant, nu le aduce comisioane. De aceea, guvernul nu a ncurajat programele de finantare care vizeaza acest tip de colaborare n vederea atragerii fondurilor europene.", arata consultantul EUFC.
Modelul slovac este aproape identic celui polonez. Acestea doua tari, dar mai ales Polonia, au o structura a economiei asemanatoare cu cea a Rom niei, iar daca apreciem doar n functie de aceasta variabila absorbtia finantarilor europene pe termen scurt, este foarte posibil ca situatiile sa se repete.
v Slovacia sta prost din cauza deficitului sau bugetar excesiv. Comisia Nationala de Prognoza recomanda Slovaciei sa faca eforturi pentru corectarea deficitului în 2007. De altfel, Programul de convergenta al Slovaciei prevede corectarea deficitului în 2007 prin restrângerea cheltuielilor publice. Obiectivul pe termen mediu al Slovaciei este un deficit structural de 0,9% din PIB, iar programul sau de convergenta prevede realizarea acestui obiectiv pâna în 2010.
Aderarea la Uniunea Europeana a adus Slovaciei si Poloniei cele mai puternice impulsuri pentru cresterea economica dintre noile state membre.
Potrivit statisticilor oficiale de la Bratislava si Varsovia, dupa zece luni în UE, Produsul Intern Brut al Slovaciei a crescut cu 5,5 la suta, iar al Poloniei cu 5,4 procente. Vedeta noilor membri ai UE, Slovacia, este înconjurata de vecini cu o crestere economica respectabila în 2004.
În acest timp, valorizarea monedelor
nationale produce panica în tarile care vor trebui, în
urmatorul deceniu, sa le abandoneze pentru euro, constata
publicatia "Financial Times Deutschland". Interventiile repetate ale guvernelor pe
piata de capital si reducerea dobânzilor cu 100 de puncte sau chiar
peste (în cazul Poloniei) nu au putut amortiza acest soc de crestere.
Principala cauza este, potrivit publicatiei, atragerea de capital
strain prin investitii straine directe în Slovacia sau pe
piata obligatiunilor în Ungaria. În Polonia, cea mai mare
piata dintre noii veniti în Uniune, investitiile de
portofoliu au adus anul trecut 10 miliarde de dolari.
Slovacia de Est. O regiune în care se îmbina proportional peisajele montan, deluros si de câmpie. Rar de depaseste 1250 m altitudine. În afara de Kosice, principalul oras din regiune, mai sunt Presov - oras industria si nod de comunicatie; Poprad, de asemenea, oras industrial (celuloza si hârtie printre altele). având în vedere structura geologica a unitatilor de relief componente (de ex. Metaliferii Slovaciei) putem spune ca ne aflam într-una din regiunile bogate ale tarii sub raportul resurselor de subsol; este posibil ca prospectiunile viitoare sa aduca noi descoperiri de substante utile prezente în subsol. Existenta minereurilor de fier, cupru, magneziu, mangan, mercur, a carbunilor, a unor saruri subliniaza potentialul în resurse pentru economia regiunii si pentru dezvoltarea ei. Numele unor centre ca: Krompachy, Kosice, Presov, Poprad, Roznava este legat si de existenta acestor resurse care se extrag si se prelucreaza. Exista însa ramuri traditionale (industria lemnului, textila) coexistente celor noi definind prin aceasta trasatura majora de înnoire a economiei regiunii.
O agricultura mixta, cultura cerealelor, a plantelor tehnice, furajere, pomicultura si cresterea animalelor da nota în aceasta unitate.
Slovacia Centrala. Se mai numeste si Slovacia Muntoasa. Se suprapune Muntilor Tatra si a celor care-i înconjoara. Predomina, prin urmare, peisajul montan inclusiv cel alpin (glaciar) cu elemente inedite, la care se ataseaza cel deluros-eruptiv (Metaliferii Slovaciei) si numai discontinuu golfuri de câmpie.
În afara de orasul Banska-Bystrica - centru cu rezonanta, în regiune mai sunt: Zvolen - oras al industriei lemnului, Zilina - oras industrial complex, dar si un important nod feroviar, Martin - oras industrial (constructii de masini), Ruzomberok - un centru al industriei celulozei si hârtiei. si aici, subsolul contine resurse, unele valorificate (minereuri de cupru, de aur si argint, carbune), altele, desi partial cunoscute, vor fi exploatabile în perspectiva urmatoare.
Totusi, principala resursa este hidroenergia data de potentialul celor doua ape Hron si Vah, pe cursul acestuia din urma fiind construite hidrocentrale. O resursa la fel de importanta, precum hidroenergia, o constituie lemnul. Exploatarea si prelucrarea sa au constituit preocupari traditionale, astazi locul acestora fiind luat de industria celulozei si hârtiei, ramura mai profitabila a economiei industriale. Ramuri la fel de vechi în aceasta zona sunt industria textila si alimentara. Se bazeaza pe materia prima oferita mia ales de sectorul cresterii animalelor (cornute mari, ovine), ramura principala a agriculturii regiunii. Dintre culturi mai raspândite sunt: cultura orzului si ovazului, a plantelor furajere,a cartofului, tutunului, inului. Slovacia Centrala este strabatuta de importante cai de comunicatie.
Slovacia de Vest. Ocupa de fapt partea sud-vestica a tarii, lasând nord-vestul Slovaciei Centrale. Câmpia Dunarii reprezinta principala unitate fizico-geografica, unitate care însoteste catre sud culmile Carpatilor Mici (768 m), Carpatilor Albi (970 m), Tatra Mare si Mica. Are unele resurse de subsol hidroenergetice (râul Vah), resurse forestiere, dar mai ales terenuri agricole. Câmpia Dunarii constituie grânarul tarii (se cultiva grâu, sfecla, floarea-soarelui, legume).
De o mare importanta sunt caile de comunicatie începând cu Dunarea, apoi magistralele Bratislava - Praga, Bratislava - Budapesta. În afara de Bratislava - capitala tarii - în Slovacia de Vest mai sunt: Nitra - oras medieval, astazi puternic centru industrial, Trnava - centru cultural-universitar, dar si cu functii industriale (constructii de masini), Komarno - centru industrial cu functii comercial-portuare si industriale (nave).
v Strategia guvernului slovac de a atrage investitorii a dat roade, cel mai mare succes avându-l printre producatorii auto :
La Frankfurt producatorul de masini Kia
Motors si-a stabilit centrul de design din Europa pentru a crea prima sa
masina cu adevarat europeana.
Modelul Ceed care urmeaza sa fie pus în vânzare este produs în noua
fabrica a Kia care se afla situata la câtiva kilometri
distanta de Zilina, unde valea îngusta se extinde pentru a face
loc unui complex industrial care se va întinde pe 166 de hectare. Privelistea,
completata cu un drum si cale ferata care are legatura cu
restul Europei, o pista pentru teste de trei kilometri, un centru de training
si doua fabrici care sunt gestionate de furnizorii Kia, este locul
fabricii în care compania din Coreea a investit 1 mld. euro (1,3 mld. dolari).
Planul este ca fiecare muncitor sa
realizeze doua masini pe saptamâna, astfel încât pâna
la sfârsitul anului sa fie fabricate aici aproximativ 150.000 de
masini, anul viitor numarul acestora urmând sa creasca la
225.000 de masini.
Pâna în 2009, ar trebui sa fie 3.000 de
angajati care sa coordoneze productia, iar capacitatea
urmeaza sa fie de 300.000 de masini pe an.
De asemenea, pâna atunci,
Kia va produce 600.000 de motoare, dintre care jumatate vor fi vândute
companiei Hyundai, care pâna atunci va deschide o fabrica dincolo de
granitele Cehiei.
Multi si-au
gasit de lucru în domeniul constructiilor, construind nu doar
fabrica, ci si autostrada care a scurtat timpul calatoriei
pâna la capitala Bratislava la doua sau trei ore, fata de
cinci sau sase ore cât erau necesare în trecut.
Altii au fost
angajati direct de Kia si furnizorii acesteia, înca de acum doi
ani de când grupul coreean a început sa construiasca aici, somajul a scazut de la 14% la 3%,
cu mult sub nivelul mediu înregistrat la nivelul tarii de 10%.
si cum Kia
planuieste sa îsi sporeasca forsa de munca de
la 1.800 la 3.000 de persoane într-un an, se previzioneaza o scadere
a ratei somajului în continuare. Urmatoarea provocare va fi
satisfacerea cererii în crestere pentru locuri de munca atât de la
Kia si furnizorii sai, cât si de la alte corporatii globale
care doresc sa investeasca în zona.
Astfel de investitii au
fost realizate si în alte zone din Slovacia, cum este stabilirea noii
fabrici a Peugeot în Trnava, la nord de Bratislava, si expansiunea
productiei Volkswagen chiar în capitala.
Împreuna, aceste companii sunt
proiectate sa produca 800.000 de unitati pâna în 2008
si sa exporte 90% dintre ele. Deci, în timp ce multe persoane din
Europa de Vest sunt îngrijorate de modul în care fabricile de masini se
închid, Slovacia devine una dintre producatoarele auto importante din
Centrul si Estul Europei.
Acesta este un rezultat direct
si masurabil al eforturilor guvernului Slovaciei de a atrage
investitorii din grupurile auto oferindu-le conditii stimulative si
programe de consolidare a infrastructurii.
Strategia a avut ca efect crearea unui boom
economic care a produs o crestere economica puternica si de
durata.
Conform ministrului de finante, PIB a crescut
cu o rata de 6% sau mai mult în 2006.
Slovacia si companiile care au ajutat la construirea
economiei ei îsi vor face simtita prezenta mult mai
puternic în Europa. Slovacia a devenit, dupa introducerea cotei unice de
impozitare si a reformelor economice ample, una dintre cele mai atractive
tari pentru investitorii straini.
v Sistemul de impozitare slovac este asemanator celui cuprins în scenariul cu majorarea impozitului pe venit si pe profit la 19%. În Slovacia exista o cota unica si un TVA de 19%, în timp ce în România cota unica este de 16%, iar TVA-ul de 19%. Slovacia are venituri la bugetul de stat consolidat de 37,1% din PIB, din care 2,2% granturi si transferuri din partea UE, în timp ce Romania numai 29,1%. România sta mai bine în ceea ce priveste veniturile din impozitul pe profit, 2,3% din PIB fata de 2,1% din PIB în Slovacia. În ceea ce priveste veniturile din impozitul pe venit, Slovacia are venituri doar cu 0,1% mai mari decât cele ale Guvernului român, de 2,3% din PIB. La TVA, slovacii colecteaza 8,4% din PIB, în timp ce românii 7,8%. Per total, veniturile din impozite sunt mai mari în România, 18,2% din PIB, fata de 17,4% în Slovacia.
Horia C. Matei, "Statele lumii. Mica enciclopedie de istorie", Ed. Meronia, 2005
Ghid
Complet Cehia si Slovacia, Ed. Aquila, 1993,
Ion Marin, Marian Marin, "Europa - Geografie regionala", Ed. Universitara, 2005
Enciclopedia Uniunii Europene, Editia a II-a, Ed. Meronia, Bucuresti, 2006
|
