Evaluarea economica a bunurilor si serviciilor de mediu
Tehnicile de evaluare reprezinta, de fapt, o incercare de determinare a disponibilitatilor de plata pentru a evita o paguba sau a beneficia de un castig. Daca pietele ar fi perfecte si externalitatile internalizate, preturile bunurilor si serviciilor de mediu ar reflecta valoarea lor reala. Dar cum nu exista preturi de piata pentru bunurile si serviciile de mediu (sau preturile trebuie corectate pentru diferite externalitati), in practica se utilizeaza urmatoarele modalitati 1: aproximarea directa, care se bazeaza pe costuri; aproximarea in directa, care reprezinta o exprimare aproximativa a valorii bunurilor de mediu; studiu direct asupra disponibilitatii de plata, prin chestionare si sondaje, in cazul in care nu exista metode de aproximare.
1. Evaluarea efectelor asupra productiei
Aproximarea directa utilizeaza preturile de piata pentru evaluarea efectelor fizice ale schimbarilor in mediul inconjurator. In cadrul acestei categorii se folosesc urmatoarele metode: evaluarea efectelor asupra productiei; costurile de raspuns; capitalul uman. Se vor face referi, in cele ce urmeaza, cu deosebire la prima metoda, ca fiind cea mai uzuala, desi si aceasta prezinta anumite restrictii.
O activitate economica poate afecta atat productia, costurile si profiturile altor agenti economici (prin efectele pe care le determina asupra mediului), cat si bunastarea consumatorilor (prin schimbarile pe care le provoaca pe piata)2
In aplicarea acestei metode se pot identifica trei pasi:
Estimarea efectelor fizice ale modificarilor de mediu asupra receptorului*;
Estimarea influentei lor asupra rezultatelor sau a costurilor**;
Estimarea valorii de piata a acestor pierderi***.
In principiu, estimarea efectelor trebuie sa elimine orice tendinta ascunsa, de influenta externa. Efectele trebuie sa fie doar acelea care pot fi atribuite unei cauze, adica trebuie sa existe o distinctie clara intre 'cu' si 'fara' proiect.3
Fig. 1 - Metode de evaluare a pagubelor si beneficiilor de mediu
1Rojanschi, V, Bran, Florina (2002), Op.cit., p. 76.
2Rojanschi, V., Bran, Florina, Diaconu, Gheorghita, Iosif, G.N., Toderoiu, F. (1997), Op.cit, p. 47 .
* De exemplu, defrisarea poate cauza o pierdere de teren de 3% anual.
O pierdere de teren de 3% anual poate reduce
productia de porumb cu 2% pe an, sau cu 100 kg/ha .
••• *** Reducerea cu 100 kg/ha a
productiei de porumb duce la scaderea venitului net al fermierilor.
3 * * * (1995), The Economic Appraisal of Environmental Projects and Policies. A Practical Guide, OCDE, Economic Development Institute ofWorld Bank, p. 104.
Evaluarea efectelor asupra productiei este tehnica cea mai accesibila si larg folosita si multe dintre studiile de evaluare se bazeaza pe aceasta. Principalele limite ale evaluarii efectelor asupra productiei constau in:
Relatia fizica intre activitatile care afecteaza mediul si productia nu este bine stabilita. Identificarea unei legaturi cauza-efect gresite provine, de obicei, din formularea unor presupuneri sau transferarea de date din anumite relatii stabilite pentru alte situatii;
In determinarea impactului asupra receptorului este adesea dificil sa se delimiteze efectul datorat unor cauze de cel datorat altora, ceea ce este evident in cazul poluarii aerului, care provine, de obicei, dintr-o multime de surse. De asemenea, este dificila delimitarea efectelor datorate activitatii economice de cele naturale (de exemplu, pentru eroziuni, pagube provocate de ploi acide asupra recoltelor si padurilor);
Acolo unde efectul asupra pietei poate fi substantial, trebuie realizata o analiza de ansamblu mai complexa asupra structurii pietei, elasticitatii acesteia. Trebuie analizata, de asemenea, atitudinea consumatorului, precum si capacitatea de adaptare a producatorilor;
Determinarea efectului unei actiuni asupra productiei necesita punerea la punct a unor scenario ,,cu” si ,,fara proiect”. Acolo unde exista deja un process de degradare (de exemplu, poluarea aerului ) este dificila atribuirea unor efecte precise anumitor actiuni sau asocierea beneficiilor cu un program de conservare specific.
Conceperea acestor scenarii se sprijina pe analiza cost-beneficiu si analiza riscului.
|
