Evolutia economiei mondiale - intre cele 2 razboaie mondiale

Evolutia economiei mondiale - intre cele 2 razboaie mondiale

Primul razboi mondial a modificat raportul de forte pe plan mondial si a condus la instaurarea unei noi ordini economice. mondiale. S-au constituit noi state a caror economie era agrar-industriala (mai putin Cehoslovacia) de unde rezulta ca refacerea econ a presupus num.reforme agrare. Razb a provocat numeroase pierderi umane si materiale.

A fost afectata pop activa cu varste intre 20 - 30 ani; pana la 65% lucrau in agricultura. Aceasta a insemnat o pb seioasa in structura fortei de munca. In plus, reducerea pop a insemnat si o reducere a cererii de bunuri si serv => o imposibilitate de a creste investitiile. Reduc pop a fost det si de reducerea drastica a natalitatii. Persoanele afectate de rezboi au primit despagubiri din partea statului, ceea ce a redus semnificativ resursele financ ale statului. Chelt facute de stat au crescut f mult, ca urmare a crest chelt militare. Pt a acoperi aceste chelt s-a recurs la crest fiscalitatii si la imprumuturi, interne si externe => acestea au generat inflatie.

Au fost distruse o serie de capacit de productie, cai si mijloace de transport, locuinte, institutii, patrimonii culturale. Cel mai grav afectat stat a fost Franta, iar cel mai putin, SUA. In perioada razb, Sua a acumulat 1/3 din rezerva mondiala de aur si Q a crescut f mult in principal pe baza cresterii Q militare.

Astfel, la sf WW1, Sua detinea suprematia mondiala. Germania a fost obligata sa plateasca despagubiri de razb care se ridicau la sume f importante pe care statul nu le putea plati decat saracind pop. => numeroase miscari sociale. O data cu instalarea lui Hitler in fctia de cancelar in 1933, Germania a refuzat sa plateasca despagubiri. Din totalul stabilit, a platit numai 22 %.

Refacerea econ mondiale dupa incheierea WW1.

Maj tarilor s-au confruntat in primii ani dupa razboi cu serioase crize de subproductie. Cu exceptia Sua, Japonia, Canada, unde s-au manifestat crize de supreproductie, acestea se explica tot prin cresterea prod de bunuri militare vandute tarilor europene. Aceste crize de supraprod au fost atenuate doar de eforturile de retehnologizare. In plus, crest Q a fost favorizata si de migratia unor cercetatori deosebiti din Eu in Sua si de situatia financ desosebit de buna a Sua.

Retehnologizarea a presupus : crest prod de utilaje => crest prod de otel. In perioada 1924-1929, Q mondiala de otel a crescut de 1.5 ori fata de 1913, jumatate fiind realizata in Sua. Se constata si crest f importanta ale prd de en el (Sua, Anglia, Germania). => crest Q de tractoare care a condus la o crest semnificativa a W in agricultura. => a crescut productia de automobile favorizata de crest ponderii pop urbane. In toate domeniile se manifesta o tendinta de concentrare si centralizare a capitalurilor, constituindu-se o serie de firme renumite de tip CARTEL. Accentuarea inflatiei a impus o serie de reforme in domeniul monetar : s-a renuntat la etalonul aur si s-a trecut la etalonul "aur de vize". Ultima tara care a facut acest lucru a fost Anglia in 1931. Crest instabilitatii econ spre sf perioadei a det o crest a preferintelor ag econ pt creditele pe termen scurt.

Marea depresiune econ din 1929-1933, si depasirea acesteia

Criza s-a declansat prin scaderea brusca a cursului titlurilor de valoare la bursa de NY in oct 1929. Numeroase banci au dat faliment din cauza ca deponentii au dorit sa-si retraga fondurile imediat. Bancile europene au fost afectate in plus si de repatrierea fondurilor americane.

Criza din domeniul financ-monetar a provocat crize si in domeniul productiei si schimbului in primul rand ca urmare e reducerii investitiilor si in al 2 lea rand ca urmare a reducerii consumului.Sua a fost afectata inmod deosebit de criza econ. Productia a scazut aproape la jumatate in cele mai importante subramuri ale industriei: ind siderurgica, ind metalurgica, prod de carbune, de otel si automobile.

Abia in 1937 prod a atins nivelul din 1929. Agricultura a fost de asem afectata din 2 motive: din cauza crest Q agricole in tarile europene ceea ce a det e reducere a importurilor de produse americane in Eu; crest prod americane a condus la formarea unui excedent de oferta ceea ce a det reduc preturilor produselor agricole.

Germania - a fost afectata productia de: carbune, otel, de prod chimice, constructiile navale, sist vamal. Refacerea econ germane s-a bazat in mare masura pe capitalul strain, iar Q a crescut rapid dattorita crest Q de bunuri militare. Se constata crest semnific ale Q de fonta si otel, ca si in Japonia si Italia. Marea Britanie a fost < afectata in domeniul industrial si mai mult in cel monetar. In Franta s-au constatat reduceri importante ale prod de textile ceea ce a afectat serios soldul balantei comerciale si reduceri ale prod in industria exctractiva si siderurgica. In URSS, criza a fost < resimtita; prod agricola se inscrie pe o tendinta ascendenta cu toate ca s-au inregistrat fluctuatii mari, in principal ca urmare a conditiilor naturale nefavorabile.

Factori ce au fav crest Q : reunirea producatorilor in cooperative; utilizarea unor planuri de productie cincinale. In aceasta perioada s-au constatat crest semnificative ale ratelor somajelor: peste 20% in Franta, Italia; peste 30% SUA; peste 40% Germania. In ceea ce priveste comertul international, majorit tarilor au aplicat o politica econ protectionista.

Catre jumatatea perioadei au fost reduse restrictiile vamale, ceea ce a det crest usoare in comertul international, numai ca au det si o reducere a exporturilor produselor europene de catre cele 3 - Asia, Africa, America Latina => o scadere a veniturilor tarilor europene , o deteriorare a soldului balantei comerciale. Tarile din Estul si SE Eu au fost afectate pe de o parte de masurile protectioniste practicate de tarile dezvoltate, ceea ce a condus la reducerea drastica a exporturilor. In plus, reduc venit din export a insemnat si o reduc a posibilit de a plati datoriile externe.

S-a constituit in 1930 blocul tarilor agrare la Conferinta de a Varsovia, a carei reprezentant a fost ales economistul roman V.Madgearu. Gandirea econ de dupa 1930 a fost dominata in majoritatea statelor de keynesism.