Exemplu productivitate:
Nr. crt. |
INDICATORI |
PREVĂZUT |
REALIZAT |
|
|
Productie obtinuta destinata vânzarii |
|
|
|
|
Numar mediu de salariati (persoane) |
|
|
|
|
Numar mediu de zile lucrate de un salariat (zile) |
|
|
|
|
Durata medie a zilei de lucru (ore) |
|
|
|
|
Productivitatea medie anuala calculata pe baza productiei obtinute destinate vânzarii |
|
|
|
|
Productivitatea medie zilnica calculata pe baza productiei obtinute destinate vânzarii |
|
|
|
|
Productivitatea medie orara calculata pe baza productiei obtinute destinate vânzarii |
|
|
167,74 858g65i |
= 937 - 622 = + 315 mii lei
din care:
1. influenta modificarii numarului mediu de zile lucrate de un salariat:
= (210 - 240) × 2,592 = - 77,7 mii lei
2. influenta modificarii productivitatii medii zilnice a muncii:
= 210 × (4,462 - 2,592) =
= + 392,7 mii lei
din care:
2.1. influenta modificarii duratei medii a zilei de munca:
= 210 × (7,8 - 7,6) × 0,341 =
= + 14,322 mii lei
2.2. influenta modificarii productivitatii medii orare a muncii:
= 210 × 7,8 × (0,572 - 0,341) =
= + 378,378 mii lei
Din analiza datelor
prezentate, se observa o sporire a productivitatii
medii anuale calculate pe baza productiei obtinute destinate
vânzarii cu
315 mii lei (IWa = 150,64 %).
Aprofundând analiza pe factori directi, aceasta situatie s-a realizat pe seama sporirii productivitatii muncii zilnice, în conditiile reducerii numarului mediu de zile lucrate de un salariat. Utilizarea incompleta a timpului de munca a avut ca efect diminuarea productivitatii medii anuale a muncii cu 77,7 mii lei, impunându-se masuri pentru perioada urmatoare.
Cu privire la influentele factorilor indirecti de gradul doi, în anul curent se observa folosirea eficienta a timpului de lucru la nivelul duratei unei zile, precum si cresterea productivitatii muncii orare cu 67,74 %, ducând la sporirea productivitatii medii anuale cu 14,322 mii lei si respectiv 378,378 mii lei.
Principalele masuri pentru cresterea productivitatii muncii sunt:
o mai buna utilizare a fondului de timp pe salariat;
o mai buna organizare a muncii;
sporirea gradului de calificare a angajatilor;
dezvoltarea unei politici de motivare a salariatilor etc.
Exemplu stoc
Sector activitate |
CAz (mii lei) |
Structura CAz |
Dz (zile) |
Stocul mediu (mii lei) |
||||
P0 |
P1 |
P0 |
P1 |
P0 |
P1 |
P0 |
P1 |
|
Alimentar |
|
|
|
|
|
|
|
|
Nealimentar |
|
|
|
|
|
|
|
|
TOTAL |
|
|
|
|
|
|
|
|
= zile
zile
zile
Pentru analiza evolutiei stocului mediu se va utiliza metoda substituirilor în lant (iterarii). În perioada P1 comparativ cu P0 stocul mediu de marfuri a crescut cu 9.100 mii lei, respectiv cu 6,67%:
Aceasta evolutie se explica prin influenta urmatorilor factori:
Influenta modificarii vânzarilor medii zilnice asupra stocului mediu de marfuri:
mii lei;
Cresterea vânzarilor medii zilnice cu 1.000 mii lei (+ 14,29%) comparativ cu nivelul planificat a generat, în conditiile mentinerii constante a duratei unei rotatii, o majorare a stocului mediu cu 19.500 mii lei. Din punct de vedere economic, situatia se apreciaza ca fiind normala deoarece orice crestere a volumului de activitate (a vânzarilor) antreneaza si o majorare a stocurilor pentru acoperirea necesarului, astfel încât sa nu apara întreruperi în activitate, ca efect al epuizarii stocurilor existente. În practica economica, se apreciaza ca o societate opereaza în conditii de eficienta atunci când ritmul de crestere a cifrei de afaceri devanseaza (sau se mentine cel mult egal) ritmul de crestere a stocurilor. Conditia de eficienta este:. În caz contrar, exista riscul cresterii stocurilor finale si al transformarii acestora în lent vandabile sau nevandabile.
Influenta modificarii vitezei medii de rotatie exprimate în zile asupra stocului mediu de marfuri:
-10.400 mii lei
Accelerarea vitezei medii de rotatie a stocurilor (reducerea duratei unei rotatii) cu 1,3 zile, pentru o desfacere medie zilnica relativ constanta (8.000 mii lei), s-a reflectat într-o diminuare a stocurilor cu 10.400 mii lei. Aceasta situatie se apreciaza pozitiv deoarece societatea s-a aprovizionat cu sortimente de marfuri pentru care exista cerere si deci stocurile se epuizeaza într-un interval mai scurt de timp cu produse care au o durata mai redusa de rotatie. Explicatia poate fi extinsa prin analiza factorilor de gradul al doilea:
Modificarea structurii vânzarilor:
= -12.000 mii lei.
Modificarea structurii vânzarilor de marfuri, în sensul cresterii ponderii sectorului alimentar (de la 70% la 80%), la care viteza de rotatie în perioada initiala (15 zile) a fost mai accelerata decât cea medie pe întreprindere, a determinat în mod justificat o reducere a stocurilor medii cu 12.000 mii lei. Influenta, asupra stocului mediu, a structurii vânzarilor pe sectoare de activitate se apreciaza ca fiind normala, indiferent de sensul influentei, atunci când modificarile sunt datorate exclusiv cererii. Pentru evitarea cresterii stocurilor si a imobilizarilor de resurse financiare în marfuri, orice societate trebuie sa produca si sa comercializeze acele sortimente pentru care exista cerere pe piata.
2.2. Modificarea vitezei de rotatie pe sectoare de activitate:
= 1.600 mii lei.
Din datele prezentate se constata ca viteza de circulatie a marfurilor în sectorul alimentar, care detine 80% din totalul vânzarilor, se accelereaza cu o zi, însa încetinirea la sectorul nealimentar este mult mai pronuntata, respectiv cinci zile. De aici rezulta ca stocul mediu de marfuri a crescut datorita sectorului nealimentar, la care aprovizionarea cu marfuri nu s-a realizat cel mai probabil în conformitate cu cererea de pe piata. Astfel se explica si diminuarea vânzarilor zilnice comparativ cu baza de raportare si încetinirea vitezei de rotatie. La acest sector de activitate au fost receptionate unele marfuri pentru care cererea este limitata sau viteza de rotatie este mult mai lenta comparativ cu media sectoriala, ceea ce face sa se încetineasca si la nivelul întregului sector.
|