Fondurile structurale in Romania

Sunt necesare interventii structurale majore pe termen lung, in urmatoarele domenii[1]:

Infrastructura de baza - calitatea slaba si ineficienta serviciilor de furnizare a apei potabile, canalizare si de management al deseurilor, precum si a sistemului de transport rutier, feroviar, aerian si naval, ca si lipsa inter-conectivitatii, constituie frane in calea dezvoltarii. Toate acestea sunt dublate de un nivel scazut al cunostintelor cu privire la protejarea mediului inconjurator, administrarea defectuoasa a acestuia, precum si utilizarea ineficienta a resurselor de energie.

Competitivitatea economica - productivitatea scazuta, echipamentele si tehnologia invechite, spiritul antreprenorial insuficient dezvoltat, un climat de afaceri dificil si lipsa unei infrastructuri adecvate pentru sprijinirea mediului de afaceri, accesul limitat la finantare si investitiile insuficiente in cercetare-dezvoltare si tehnologiile informatiei si comunicarii (TIC), toate impiedica dezvoltarea mediului de afaceri.

Capitalul uman - capacitatea limitata a educatiei si formarii profesionale continue de a raspunde nevoilor unei economii moderne bazate pe cunoastere, atentia redusa acordata educatiei, insuficienta corelare intre educatie, formarea profesionala initiala si formarea profesionala continua. Inegalitatea de sanse duce la excluderea sociala a categoriilor vulnerabile, cum ar fi femeile, persoanele cu dizabilitati si etnia roma.

Capacitatea administrativa - serviciile publice sunt slab dezvoltate si nesatisfacatoare pentru clienti. Capacitatea administrativa insuficienta este reflectata in structuri de management neperformante, abilitati nesatisfacatoare ale functionarilor publici, cooperare interinstitutionala inadecvata, care conduc intr-un final la calitatea slaba a serviciilor furnizate societatii, punand astfel in pericol dezvoltarea socio-economica.

Dimensiunea teritoriala - ca urmare a restructurarii industriei, au aparut foarte rapid decalaje intre regiuni, acestea continuand sa creasca. Disparitatile dintre mediul urban si cel rural sunt de asemenea mari si in continua crestere. Acest fenomen este si mai pregnant atunci cand se compara nivelul de dezvoltare al regiunii Bucuresti-Ilfov cu restul tarii. ISD sunt atrase, de obicei, in regiunile mai dezvoltate, ceea ce conduce la cresterea decalajelor de dezvoltare dintre regiuni. Zonele rurale depind excesiv de agricultura. In aceste zone, infrastructura si serviciile de sprijin pentru afaceri sunt extrem de slab-dezvoltate sau chiar inexistente. Zonele urbane se confrunta cu probleme legate de infrastructura (din cauza investitiilor insuficiente), de dezvoltarea economica locala si de mediul social. Este necesara o abordare mai st 717h75h ructurata in ceea ce priveste nivelul teritorial al diverselor politici de dezvoltare sectoriale si inter-sectoriale si masurilor derivate din acestea.

Strategia de dezvoltare a PND 2007-2013 este o reflectare a nevoilor de dezvoltare a Romaniei, in vederea reducerii cat mai rapide a decalajelor existente fata de UE. Strategia PND 2007-2013 se axeaza atat pe orientarile strategice comunitare privind coeziunea, cat si pe prioritatile Agendei Lisabona si obiectivele de la Göteborg. PND-ul Romaniei pentru perioada 2007-2013 prevede sase prioritati nationale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere

Documentul care permite programarea fondurilor structurale si de coeziune, dar si explicarea moduluii in care vor fi implementate instrumentele structurale in Romania este reprezentat de Cadrul Strategic National de Referinta(CSNR). Scopul principal al CSNR este de a consolida obiectivul strategic al politicilor economice, de coeziune sociala si regionale ale Romaniei, precum si de a stabili legaturile potrivite si corecte cu politicile Comisiei Europene, mai ales cu Strategia de la Lisabona, care sta la baza elaborarii politicilor de dezvoltare economica si de crearea a noi locuri de munca.

CSNR a fost elaborat pe baza Planului National de Dezvoltare (PND) 2007-2013. CSNR se implementeaza prin Programele Operationale Sectoriale (POS).

 Programele operationale (POS) sunt instrumentele de management prin care se realizeaza obiectivele Cadrului Strategic National de Referinta 2007-2013, prin intermediul unor interventii specifice.

Tabelul nr. 1 prezinta lista Programelor Operationale elaborate de Romania sau la elaborarea carora colaboreaza cu alte state membre si nemembre UE, precum si institutiile responsabile de gestionarea acestor programe din cadrul Obiectivului "Convergenta".

Tabel nr. 1

PO din cadrul obiectivului Convergenta

Alocarea Fondurilor Structurale si de Coeziune   

Suma totala a Fondurilor Structurale si de Coeziune alocate Romaniei este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde reprezinta Fonduri Structurale in cadrul Obiectivului "Convergenta", 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde sunt alocate Obiectivului "Cooperare Teritoriala Europeana" (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistenta de Pre-Aderare - IPA si Instrumentul European de Vecinatate si Parteneriat - ENPI).

Tabelul financiar al CSNR prezinta defalcarea pe Programe Operationale a sumei totale corespunzatoare contributiei Fondurilor Structurale din cadrul Obiectivului Convergenta si Fondului de Coeziune, care se ridica la suma totala de 19,213 miliarde Euro. Figura nr. 1 ilustreaza aceasta alocare.

Figura nr. 1

o      Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU): document al statului membru care stabileste o strategie de dezvoltare in domeniul dezvoltarii resurselor umane, cuprinzand un set coerent de prioritati pentru a caror realizare a fi utilizata asistenta provenind din Fondul Social European

o      Programul operational cresterea competitivitatii economice

o      Programul operational transport

o      Programul operational mediu

o      Programul operational dezvoltarea capacitatii administrative

o      Programul operational regional

Obiectivul global al POS Mediu consta in imbunatatirea standardelor de viata alepopulatiei si a standardelor de mediu, vizand, in principal, respectarea acquis-uluicomunitar de mediu.

Acest obiectiv trebuie privit in lumina cresterii fara precedent a disparitatilor din cadrulUniunii Europene extinse si a eforturilor pe termen lung pe care Romania va trebui sa lefaca pentru a reduce aceste disparitati. Avand in vedere ca nevoile de investitii de mediu

directe pentru conformarea cu aquis-ul UE sunt deosebit de mari, autoritatile romane auoptat pentru crearea unui Program Operational axat pe infrastructura de mediu, dar si pe tratarea altor aspecte de mediu. In vederea indeplinirii obiectivului global, strategia generala a POS Mediu este elaborata astfel incat sa raspunda urmatoarelor trei directii strategice principale:

. Imbunatatirea accesului la utilitatile publice in Romania si sprijinirea conditiilor dedezvoltare economica in regiuni:

In acest sens, cea mai importanta parte din POS Mediu prevede sprijin pentru

imbunatatirea sistemelor integrate de apa si management al deseurilor, printr-o abordareregionala (axele prioritare 1 si 2) care va genera rezultate importante la sfarsitul perioadei de programare (este estimata o populatie de peste 10 mil.). Aceste prioritati vor avea, deasemenea, o contributie importanta in conformarea cu aquis-ul UE relevant in sectorul de mediu, caruia ii revin cele mai costisitoare investitii (estimate la aproximativ 29 miliarde Euro pana in 2018).

Imbunatatirea protectiei mediului ca o conditie obligatorie in vederea dezvoltarii durabile.

In acest sens, POS se va concentra, pe de o parte, pe prevenirea poluarii si a deteriorarii biodiversitatii (in particular pe Axele prioritare 2, 4 si 5). Pe de alta parte, POS va aborda reducerea poluarii mediului/a daunelor din cele mai sensibile zone (incalzire urbana - axa prioritara 3, prevenirea riscurilor naturale - axa prioritara 5) ca parte a strategiilor de investitii pe termen-lung (dupa anul 2013).

Intarirea capacitatii institutionale si de guvernare ca si prioritate cheie, avand ca scopdezvoltarea unei structuri de management eficiente pentru serviciile de mediu POS Mediu se adreseaza cerintelor pentru o mai buna calitate si eficienta in sectorul public, aspect esential pentru imbratisarea reformelor si pentru o buna guvernare in sectorul de mediu. Guvernanta este un element-cheie care integreaza toate actiunile in interesul unui management mai bun si mai eficient al POS Mediu si pentru imbunatatirea calitatii procesului de elaborare a politicilor publice in domeniul mediului. Aceasta va contribui nu numai la imbunatatirea implementarii politicii de coeziune a UE, ci, de

asemenea, va spori performanta economica in ansamblu.

In acest context, strategia POS Mediu pentru 2007-2013 se concentreaza pe investitii si servicii colective, care sunt necesare pentru cresterea competitivitatii pe termen lung, crearea de noi locuri de munca si pentru o dezvoltare durabila. Infrastructurile si serviciile de baza vor trebui

create, imbunatatite si extinse in scopul dezvoltarii economiei regionale si locale, al infiintarii unui cadru de sprijinire a afacerilor eficient si al exploatarii oportunitatilor acordate de Piata Europeana. Infiintarea unei infrastructuri eficiente de apa si mediu va crea un potential pentru

noi locuri de munca (constructii, servicii, IMM-uri, etc.) si va reduce migrarea fortei de munca, oferind astfel populatiei posibilitati de a-si dezvolta afaceri sau de a atrage alti investitori si prin folosirea avantajelor locale competitive (resurse mai ieftine, zone naturale valoroase, etc.).

Obiectivele specifice ale POS Mediu sunt:

1. Imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apa

uzata

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor prin imbunatatireamanagementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30de judete pana in 2015

Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea schimbarilor climaticecauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitatipana in 2015.

4. Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.

5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in 2015

Din cauza complexitatii sale, intregul impact al POS Mediu nu va putea fi cuantificat doar cu ajutorul unui singur indicator. Cu toate acestea, populatia care va beneficia de servicii de mediu imbunatatite si cea protejata de efectele riscurilor naturale ca urmare a implementarii POS Mediu poate fi selectata ca indicator la nivel de program deoarece acopera cea mai mare parte a activitatilor incluse in POS Mediu. Populatia beneficiara a POS Mediu este estimata la 10 milioane de cetateni.

3.2. Axele Prioritare

In vederea atingerii obiectivelor sus-mentionate , s-au identificat urmatoarele axe prioritare:

Axa prioritara 1 "Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata"

Axa prioritara 2 "Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea

siturilor contaminate istoric"

Axa prioritara 3 "Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare"

Axa prioritara 4 "Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii"

Axa prioritara 5 "Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in

zonele cele mai expuse la risc"

Axa prioritara 6 "Asistenta Tehnica"

Corelarea dintre Liniile Directoare Strategice privind Coeziunea, CNSR si POS Mediu, precum si legatura dintre obiectivul global, obiectivele specifice, axe prioritare si operatiuni indicative, sunt prezentate in diagrama de mai jos (Figura 9).

Axa Prioritara 6

Asistenta Tehnica (FEDR)

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG

Corelatia intre LDS, CNSR, PND si POS Mediu

LDS

CNSR

PNd

Prioritatea 1 - Dezvoltarea Infrastructurii de Baza la Standarde Europene

Axa Prioritara 3 - Protectia si imbunatatirea calitatii mediului POS Mediu

Obiectivul Global Imbunatatirea standardelor de viata ale populatiei si a standardelor de mediu, vizand, in principal,respectarea acquis-ului comunitar de mediu

Prioritatea 1

Cresterea atractivitatii Statelor Membre, a regiunilor si a oraselor

Prioritatea 2

Incurajarea inovatiei, a antreprenoriatului si a cresterii economice bazate pe cunoastere

Prioriatea 3

Crearea de locuri de munca noi si mai bune

Fig. 9. Legaturi intre Obiective, Prioritati si Fonduri

Obiectiv specific 1

Imbunatatirea calitatii si accesului la infrastructura

de apa, apa uzata, prin asigurarea serviciilor de apa/ canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015

Axa Prioritara 1

Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata

Obiectiv specific 2

Dezvoltarea sistemelor durabile de management al

deseurilor prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de situri contaminate istoric in cel putin 30 de judete pana in 2015

Obiectiv specific 3

Reducerea impactului negativ asupra mediului si diminuarea ef. schimb. climatice cauzate de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluate localitati pana in 2015

Obiectiv specific 4

Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinireamanagementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000

Obiectiv specific 5

Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale care afecteza populatia, prin implementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pana in

Axa Prioritara 2

Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor istorice contaminate

(FEDR)

Axa Prioritara 3

Reducerea poluarii si dim. ef. sch. climatice prin restruct. si reabil. sist. De incalzire urbana in localitatile cele mai afectate

(CF)

Axa Prioritara 4

Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii

(FEDR)

Axa prioritara 5

Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc

(FC)

Fundamentarea selectarii prioritatilor

Selectarea prioritatilor de investitii in cadrul POS Mediu, s-a facut pe baza consideratiilor strategice mai sus mentionate - contributii relevante in indeplinirea cerintelor acquis-ului de mediu, in scopul imbunatatirii calitatii mediului si a standardelor de viata pentru mai mult de jumatate din populatia Romaniei, stabilind un management eficient pentru serviciile de mediu, convergenta regionala, accelerarea implementarii programelor nationale, evitarea/reducerea viitoarelor pierderi economice si de mediu (asociate cu lipsa actiunilor durabile pe termen scurt) - cat si a unor constrangeri ale obiectivelor specifice pe parcursul perioadei de implementare. Evaluarea necesitatilor si prioritatilor de mediu (sintetizate in Capitoul 2 si in Anexa 4) au concluzionat ca majoritatea investitiilor sunt necesare cu preponderenta pe doua domenii - sectoarele de apa si de gestionare a deseurilor, spre deosebire de celelalte domenii. Alegerea prioritatilor a fost dirijata de cerintele din acquis si prin contributia asociata la convergenta regionala, care trebuie sa aiba ca efect imbunatatirea mediului. In acelasi sens, a aparut nevoia de finalizare a programelor de

investitii incepute deja in cadrul programelor de pre-aderare.

Balanta de prioritati reflecta totodata efectele pozitive colaterale asociate cu investitiile majore (Axele Prioritare 1 si 2) sau programele pilot (Axele Prioritare 3, 4 si 5) ce vor fi realizate prin POS, cat si maximizarea contributiilor financiare de la utilizatorii serviciilor de mediu.

Programul Operational propus este relevant in relatie cu abordarea strategica prevazuta pentru fiecare axa prioritara ce evidentiaza imbunatatirea calitatii mediului, dar si beneficiile economice directe, economisirea costurilor, utilizarea eficienta a resurselor, servicii de mediu imbunatatite si oportunitati noi tehnologice si de piata, dezvoltarea pe termen lung a unor strategii de prevenire a riscurilor, si in special de prevenire a riscurilor la inundatii. Contextul strategic ia in considerare totodata aplicarea perspectivelor teritoriale de planificare pentru dezvoltarea nationala, regionala si locala in special in domeniul unde sunt influentate, contribuind astfel la implementarea Directivei Cadru privind Apa si Reteaua Natura 2000. Scopul pentru utilizarea mai eficienta a investitiilor de mediu - pentru sisteme integrate de gestionare a deseurilor si a apei, sisteme de gestionare a deseurilor, sisteme de incalzire urbana si de management al riscului - sunt cerinte prioritare pentru planurile de investitii pe termen lung, in procesul de selectie al proiectelor. Astfel, investitiile propuse sunt bazate la nivel global pe abordari integrate de management al resurselor de apa si pe strategii pe termen lung, care au evaluat capacitatile limitate ale resurselor fata de obiectivele eficienta-cost. O atentie sporita trebuie indreptata catre accesibilitatea populatiei la apa

potabila de calitate si satisfacerea altor necesitati de baza prin prisma nterventiilor in sectorul de mediu.

In conformitate cu evaluarea necesitatilor de mediu din Romania, primele domenii tinta, reprezentand axele prioritare 1 si 2 (sisteme de apa/apa uzata si deseuri solide municipale) necesita mai multe investitii decat restul. Investitiile au drept scop asigurarea progresului in termeni de conformare cu acquis-ul de mediu si reducerea disparitatilor dintre Romania si celelalte State Membre in cele doua domenii. Investitiile includ in principal inlocuirea infrastructurii uzate ( ex. instalatiile de epurare a apelor uzate, canalizare, depozitele de deseuri neconforme) cat si dezvoltarea unei infrastructuri noi care sa rezolve lipsa utilitatilor de baza in zone cu populatie numeroasa.

De asemenea, alocarile propuse pentru axele prioritare 1 si 2 au in vedere riscul neconformarii cu acquis-ul UE, lucru ce poate avea ca urmare plata unui pret mai mare pe termen mediu de catre autoritatile romane. Mai mult, lipsa programelor de finantare UE vor mari considerabil perioada de conformare. Esecul in realizarea conformarii va avea efect negativ nu numai pentru calitatea mediului, dar si pentru cresterea disparitatilor intre regiunile UE. Chiar si cu asistenta Fondurilor Structurale si a Fondului de Coeziune conformarea deplina nu poate fi realizata pana la sfarsitul perioadei de programare.

Pe de alta parte, estimarile privind investitiile necesare in domeniile de apa, deseuri si poluarea aerului (Axele Prioritare 1, 2 si 3) au luat in considerare faptul ca populatia va descreste treptat, in timp ce schimbarile structurale din industrie vor duce la inchiderea unor industrii mari consumatoare de

resurse. In contextul POS Mediu, investitiile de mediu au o abordare puternic strategica care sustine nu doar conformarea in termeni legali, cat si dezvoltarea regionala pe scara larga pe baza eficientei costurilor.

Pentru asigurarea implementarii efective a acquis-ului de mediu si sustinerea corespunzatoare a nevoii de imbunatatire substantiala a sistemelor de apa si a celor de gestionare a deseurilor in Romania, o abordare mai strategica, sub forma unei politici policentrice, a fost considerata un element cheie pentru Axele Prioritare 1 si 2. n managementul deseurilor si apei (Axele Prioritare 1 si 2), abordarea policentrica este considerata o politica cheie pentru adresarea nevoilor de guvernare eficienta in cele doua sectoare. Aceasta implica

o definire clara a rolurilor diferitilor actori (in particular autoritati locale si operatori de servicii publice, dar si agentii guvernamentale, regionale si locale, sectorul privat, societatea civila, institutii neguvernamentale etc), cat si intarirea constientizarii prin atragerea unor actori "mai activi" in domeniul apei si managementului deseurilor. In abordarea aleasa de guvernarea policentrica, intarirea capacitatii inseamna mai mult decat noi cunostinte- inseamna elaborarea unor sisteme noi de management si pregatirea oamenilor pentru noile roluri ( eg. reforma descentralizarii). In formularea si implementarea unei abordari policentrice, autoritatile romane au luat foarte serios in considerare si alte aspecte cum ar fi:

1. nevoia unui proces consultativ pentru acceptarea regulilor;

2. necesitatea unor instrumente economice si financiare adecvate care sa asigure ca toate partile interesate vor contribui la managementul apelor si deseurilor fara a limita accesul celor saraci;

3. necesitatea construirii increderii in sistem si in sanctiuni efective, in sisteme convenite mutual ca instrument cheie pentru bunavointa de a plati serviciile;

4. necesitatea prioritizarii strategiilor realizabile si a actiunilor pentru a invinge provocarile de operare intr-un cadru de multi-actionariat, de schimbare si reforma a institutiilor.

Sistemele integrate de apa si gestionare a deseurilor au fost in mare masura acceptate ca cea mai ficienta abordare in stabilirea unei guvernari efective si in dezvoltarea durabila a sectoarelor respective.

Cu toate ca alocarea financiara pentru Axa Prioritara 3 (incalzire urbana) si 5 .(prevenirea riscului natural) este mai limitata, sensul acestor interventii este de a suplimenta contributia la programele nationale existente de interes major. Accelerarea procesului de implementare a programelor in aceste domenii este justificat de costurile mari care pot aparea pe termen mediu si lung in absenta investitiilor pe termen scurt, in special in ceea ce priveste riscul la schimbarile climatice si inundatii. In acest sens, sunt vizate reducerea impactelor negative de mediu (Axa Prioritara 3) sau actiunile preventive (Axa Prioritara 5) in zonele cele mai afectate. Comparativ cu necesitatile Romaniei pentruaceste domenii, POS Mediu a alocat sume in cadul acestor prioritati care pot fi considerate minore,ar scopul este de a dezvolta o functie pilot si o strategie pe termen lung pentru investitiile viitoare.Din acest motiv, investitiile ce vor fi realizate prin aceste prioritati se vor baza pe studii de optiuni,

care identifica solutia optima aplicabila si a utilizarii cu eficienta maxima a fondurilor limitate.

Axa Prioritara 4 vizeaza un obiectiv destul de larg tinand cont de resursele bugetare limitate indomeniul biodiversitatii si conservarii naturii. Aceasta prioritate nu contribuie numai la imbunatatirea gestionarii ariilor protejate, ci si la dezvoltarea parteneriatelor cu partile interesate relevante. ONGurile,protectia mediului.

4. PLANUL FINANCIAR

Consideratii generale

Planul financiar al POS Mediu a fost elaborat in stransa corelare cu planul financiar al CadruluiNational Strategic de Referinta al Romaniei pentru perioada 2007 - 2013. In conformitate cu articolul34, para 3 al Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006, pentru finantarea POS Mediu se va utilize atat Fondul de Coeziune, cat si Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Luand in considerare axele prioritare ale Programului Operational Sectorial de Mediu, alocareafinanciara combina doua abordari:

- abordarea de sus in jos rezultata din evaluarea obiectivelor nationale de mediu conform Tratatuluide Aderare la UE, evaluare realizata de catre MMDD cu spijin extern;

- abordarea de jos in sus rezultata din propunerile de proiecte fezabile primite de Autoritatea deManagement pentru POS Mediu de la nivel regional si local, cat si a proiectelor care au fostpregatite din fonduri ISPA.

POS Mediu este unul dintre cele mai mari programe operationale dezvoltate in cadrul CNSR.

Contributia UE la POS mediu reprezinta cca 23,5% din totalul fondurilor structurale alocate Romanieiin cadrul Obiectivului "Convergenta" si fondul de coeziune pentru 2007-2013, atingand cca 4,512miliarde Euro. Impreuna cu POS Transport, POS Mediu beneficiaza de o alocare din FEDR si FC.

Dupa cum este prezentat in tabelul 13, FEDR va contribui la atingerea obiectivelor de mediu cu 1,236miliarde Euro (27,4% din totalul contributiei comunitare la POS Mediu), iar FC cu aproximativ 3,275miliarde Euro (72,6%). Se adauga o contributie nationala de cca 1,098 miliarde Euro.

Defalcarea anuala a luat in considerare atat experienta castigata in managementul proiectelor in timpulperioadei de pre-aderare, cat si problemele legate de capacitatea de absorbtie a fondurilor. Deasemenea, o atentie deosebita a fost acordata calendarului necesar pentru dezvoltarea proiectelor majore la un nivel adecvat de maturitate. Astfel, o abordare precauta adistributiei acestor fonduri a fost luata in considerare pentru primul an de dupa aderare cu o tendinta de crestere ajungand la un

nivel maxim in 2013.

Avizele necesare accesarii

fondurilor structural

Odata cu integrarea Romaniei in UE, legislatia de mediu a devenit din ce in ce mai stricta si mai complexa. In acest sens, agentii economici sunt obligati sa intocmeasca din ce in ce mai multe rapoarte scrise catre Agentia de Protectie a Mediului iar procedura de obtinere a unui acord de mediu sau a autorizatiei de mediu a devenit din ce in ce mai complexa.

In prezent, toate societatile comerciale au nevoie de autorizare din partea Agentiei de Protectie a Mediului. Fata de restul autorizatiilor (Sanatate, PSI, Protectia Muncii etc), Autorizatia de Mediu este cea mai importanta, se obtine ultima si intotdeauna cu efortul cel mai mare.

Deosebirea dintre autorizatia de mediu, acordul de mediu si avizul de mediu :

Autorizatia de mediu este actul tehnico - juridic prin care sunt stabilite conditiile si parametrii de functionare, pentru activitati existente si pentru cele noi, pe baza acordului de mediu. Cererea de autorizatie de mediu este obligatorie la punerea in functiune a obiectivelor noi care au acord de mediu.

Acordul de mediu este actul tehnico - juridic prin care sunt stabilite conditiile de realizare a unui proiect sau a unei activitati din punct de vedere al impactului asupra mediului. Cererea de acord de mediu este obligatorie pentru investitii noi, modificarea celor existente si pentru activitati din domeniul transporturilor, energiei, constructiilor hidrotehnice (prevazute in Legea nr. 137/1995 a protectiei mediului)

Avizul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatea competenta pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite obligatiile de mediu, ca prevederi ale unui program pentru conformare, in vederea asumarii acestora de catre partile implicate, in urmatoarele situatii: schimbarea titularului unei activitati cu impact asupra mediului si/sau modificarea sau incetarea unor astfel de activitati, inclusiv pentru vanzare de actiuni, vanzari de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmata de inchidere, lichidare in conditiile legii. Documentul este emis in scopul cunoasterii impactului asupra mediului de catre partile implicate in tranzactie si asumarii responsabilitatilor privind protectia mediului.

Autorizatia de mediu  se emite de IPM in vederea obtinerii autorizatiei de functionare. in acest sens, la IPM, serviciul Acorduri, Autorizare, Avize se depune o documentatie in  doua exemplare, continand (dupa caz) urmatoarele: 

- cerere semnata si depusa de titular
 - fisa de prezentare si declaratie 
 - plan de ansamblu, releveu cladire, plan de situatie
 - dovada mediatizarii publice 
 - statutul societatii 
 - aviz de principiu sau autorizatie de functionare de la primarie 
 - autorizatie sanitara
 - autorizatie sanitara veterinara
 - contract apa - canal si aviz de gospodarire a apelor conform NTPA 001 si NTPA 002/97
 - autorizatie de gospodarire a apelor
 - contract deseuri menajere
 - act de proprietate (extras CF) sau contract de inchiriere, autorizatie de construire
 - aviz PSI
 - avizele altor factori interesati
 - dovada platii tarifului (la casieria IPM sau la trezorarie)

Acordul si/sau autorizatia de mediu se elibereaza dupa obtinerea tuturor celorlalte avize necesare, potrivit legii,si se emite in trei exemplare.

Valabilitatea acordului si a autorizatiei de mediu este de maximum 5 ani. La expirarea perioadei de valabilitate este necesara obtinerea unei reinnoiri.

Pentru absolut orice investitie noua este necesara obtinerea unui acord de mediu iar fara o autorizatie de mediu nici un agent economic nu poate functiona in legalitate.

Documentele necesare:

- Analiza economico-financiara
- Analiza de risc
- Studiul de fezabilitate
- Proiectul tehnic, acolo unde este cazul
- Autorizatia de constructie
- Aviz de mediu
- Evaluarea strategica de mediu
- Documente de confirmare a cofinantarii
- Detalii privind contributia in natura
- Titlul de proprietate/ Act de concesiune
- Documente contabile ale firmei
- Cazierul fiscal al persoanei autorizate sa depuna cererea de finantare si al persoanei responsabile de proiect
- Adeverinta ca solicitantul nu are datorii la bugetul de stat (obtinuta de la Administratia Financiara)

Pasii pentru obtinerea finantarilor europene

nerambursabile

Romania va beneficia in urmatorii cinci ani de fonduri structurale europene nerambursabile in valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, insa principala grija a autoritatilor responsabile cu derularea finantarilor este capacitatea institutiilor centrale si locale, precum si a companiilor si IMM-urilor, de a atrage toate aceste resurse. Se pare ca lipsa de informare, birocratia si criteriile de eligibilitate stau in calea obtinerii cu greutate a fondurilor europene.

Fondurile europene pot acoperi numai 50% din costul unui proiect (in cazul celor realizate din Bucuresti) sau 60% in restul tarii, intreprinzatorii au nevoie de pre-finantarea investitiilor, ca atare bancile au un rol important atat in pre-finantareafinantarilor europene, cat si in co-finantarea cheltuielilor neeligibile ale proiectelor. (Atasat, gasiti cateva programe de finantare europene)

Bancile vor acorda co-finantari (credite punte) pentru finantari europene

Pentru ca exista si cheltuieli, precum cele cu TVA-ul, care nu pot fi acoperite din fondurile europene.
Asadar banca va acorda in aceste cazuri un credit denumit "punte", ce se va derula pe perioada dintre initierea investitiei si primirea fondurilor europene.
In acelasi timp, bancile promit ca vor ajuta intreprinzatorii sa-si realizeze dosarele de finantare necesare si sa-i ghideze prin hatisul birocratiei obtinerii si derularii fondurilor europene. Raiffeisen Bank si BCR sunt doua banci importante care au anuntat ca s-au lansat in proiecte de finantari europene.



Dar iata in mare care sunt acei pasi necesari pentru obtinerea unei finantari europene:

1. Consultanta pentru realizarea dosarului de finantare, acordate de consultanti specializati si cu ajutorul bancii

2. Finantarea proiectului, in care banca ofera solutia de pre si co-finantare. Bunea a precizat ca BCR a discutat cu partenerii sai oportunitatea de a utiliza o schema de finantare pentru o parte din cheltuielile necesare unui program de finantare UE, intrucat fondurile se distribuie printr-un mecanism de decontare, asadar vor veni ulterior demararii investitiei.
De asemenea, exista si acele cheltuieli neeligibile ce nu pot fi acoperite din fonduri europene, ce pot fi acoperite tot printr-o finantare acordata de banca.

3. Implementarea proiectului este ultimul pas al finantarii, dar si cel mai complicat din punct de vedere al tranzactiilor financiare, un pas in care banca are, de asemenea, un rol important. Este vorba de scrisori de confort, acreditive, garantii, plati si transferuri, acoperirea riscului valutar etc.

Agricultura, vedeta fondurilor europene

Agriculura va beneficia de majoritatea finantarilor europene, acest sector urmand, de altfel, sa aiba si o crestere economica puternica si sustenabila in urmatorii ani, in medie de 8% anual. "Ceea ce inseamna ca in urmatorii cinci ani vom avea o crestere economica de 6-6,5%, eu fiind astfel mai optimist fata de opiniile oficialilor romani sau a celor reprezentand institutii internationale"

Pentru accesarea cu succes a fondurilor post-aderare trebuie sa invatam din greseli. "Iar cea mai mare greseala a fost intarzierea foarte mare a implementarii fondurilor pre-aderare, cand in primii doi ani aproape ca nu s-a intamplat nimic, iar apoi intr-un timp foarte scurt a trebuit sa accesam fonduri foarte mari. Prin programul Fermierul, de exemplu, in numai doua luni am finantat proiecte in valoare de 200 de milioane de euro.

Ce trebuie sa stie solicitantii de finantari europene

Solicitantii trebuie mai intai sa se informeze, iar birourile EU Office le ofera aceasta oportunitate, cu privire la: conditiile pentru solicitarea unei finantari nerambursabile, ce scheme de grant sunt disponibile, unde pot obtine informatii, cum se pregateste proiectul, cum pot obtine pre-finantari si co-finantari.

7 pasi detaliati pentru obtinerea finantarilor europene

Dupa obtinerea informatiilor necesare, solicitantii, impreuna cu un consultant si specialistii BCR trec la implementarea proiectului finantat din fonduri europene, si anume:

1. Elaborarea proiectului si a cererii de finantare si anexe

2. Solicitarea creditului de prefinantare si cofinantare (daca este cazul, intrucat solicitantii pot veni cu aport propriu ce acopera 60% sau 50% din proiect.)

3. Analiza dosarului de credit, ce include analiza economico-financiara a proiectului si analiza financiara a solicitantului.

4. Semnarea contractului de credit si emiterea scrisorii de confort

5. Depunerea dosarului la Autoritatea Contractanta a fondurilor europene

6. Aprobarea finantarii proiectului de catre Autoritatea Contractanta
7. Semnarea contractului de garant