Functionarea societatilor cu raspundere limitata, in comandita pe actiuni, in nume colectiv, in comandita simpla

Intelegerea notiunilor de organe de conducere

Insusirea modurilor de functionare a societatilor comerciale

Familiarizarea cu drepturile asociatilor sau actionarilor in functie de tipul de societate

Functionarea societatilor cu raspundere limitata

Cuvinte cheie

Participarea la pierderi, controlul gestiunii societatii, obligatia de non-concurenta, transmiterea partilor sociale

Drepturile asociatiilor in cadrul societatilor cu raspundere limitata

Principalele drepturi ale asociatilor in societatea cu raspundere limitata sunt:

dreptul la informare 959d39j cu privire la societate;

dreptul la vot;

dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la gestiunea patrimoniului societatii;

dreptul de a actiona in justitie;

dreptul de a se retrage din societate;

dreptul la profit.

Dreptul la informare cu privire la societate

Asociatii au dreptul de a obtine de la administrator orice informatii necesare adoptarii unor hotarari care sunt de competenta adunarii generale.

Dreptul de informare presupune obtinerea de catre oricare dintre asociati a unei copii de pe toate documentele prezentate de administrator.

Dreptul la vot

Oricare asociat poate sa intervina in viata societatii, in principal, prin exercitarea dreptului la vot in cadrul adunarilor generale ale asociatilor.

Art. 193 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste cu valoare de principiu, faptul ca fiecare parte sociala da dreptul la un vot.

Dreptul la vot se exercita, de regula, personal de catre fiecare asociat. Cu toate acestea, cu valoare de exceptie, legea romana recunoaste si posibilitatea exercitiului acestui drept prin corespondenta, in masura in care o asemenea posibilitate este prevazuta in mod expres de actul constitutiv.

Avand in vedere faptul ca legea nu stabileste in mod expres nici o interdictie, rezulta ca dreptul de vot poate fi exercitat si prin mandatar, dar cu procura speciala.

Dreptul de a cere efectuarea unei expertize cu privire la gestiunea patrimoniului societatii

Dreptul de a actiona in justitie

Asociatii beneficiaza de urmatoarele actiuni in justitie:

actiunea individuala impotriva administratorului.

Fiecare asociat, in mod individual, beneficiaza de o asemenea    actiune in cazul in care administratorul, printr-o fapta personala, a cauzat un prejudiciu unui asociat (de exemplu, nu i-a platit la timp dividendele cuvenite, desi s-a dispus partajarea si distribuirea catre asociati). O asemenea actiune are intotdeauna caracter personal.

actiunea colectiva impotriva administratorului

Aceasta actiune permite tuturor asociatilor sau numai unora dintre ei de a obtine repararea prejudiciului cauzat de administratorul societatii. Despagubirile la care va fi obligat administratorul se platesc societatii comerciale, si nicidecum asociatilor care au actionat in justitie.

actiunea individuala sau colectiva impotriva hotararilor adoptate de adunarea generala a asociatilor

Aceasta actiune este formulata impotriva societatii si are ca obiect anularea hotararii adunarii generale, daca aceasta contravine actului constitutiv al societatii sau contravine legii.

Dreptul de a se retrage din societate

Oricare asociat se poate retrage din societate daca nu este de acord cu hotararea adunarii generale privind modificarea actului constitutiv al societatii. Retragerea din societate poate interveni daca:

q     s-a prevazut in statutul societatii dreptul de retragere;

q     exista acordul tuturor asociatilor;

q     pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca a admis o asemenea solutie.

Asociatul care se retrage din societate are dreptul la profit pana in ziua retragerii, insa incasarea se va face in momentul repartizarii lor, conform prevederilor statutare.

Asociatul care se retrage nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.

Dreptul la profit

Asociatul are dreptul la incasarea profitului atat in timpul functionarii societatii, cat si in cazul dizolvarii si lichidarii acesteia.

in timpul functionarii societatii, dreptul asociatilor de a participa la profit se concretizeaza in dreptul la dividende.

In fiecare an, daca rezultatele societatii permit acest lucru, adunarea generala a asociatilor poate sa decida distribuirea catre asociati a unei fractiuni din profit. Astfel, dividendele se acorda numai in masura in care, la nivelul societatii, se obtin venituri reale, constatate ca atare prin bilantul contabil.

De regula, dividendele se atribuie in functie de partile sociale detinute, fiecare asociat primind o suma de bani proportionala cu numarul de titluri pe care le detine. In actul constitutiv al societatii se poate insa stabili si o repartitie inegala a profitului. Singura limitare in privinta repartizarii profitului este aceea referitoare la interzicerea clauzelor leoniene prin care un asociat ar fi exclus categoric de la beneficii.

Cu ocazia dizolvarii si lichidarii societatii, fiecare asociat va primi din activul patrimoniului societatii ceea ce a aportat la capitalul social (de regula, sub forma unei sume de bani), dupa plata tuturor datoriilor pe care le are societatea fata de tertele persoane.

Obligatiile asociatiilor in cadrul societatilor cu raspundere limitata

Participarea la pierderi

Participarea la pierderile societatii se face, de regula, in functie de numarul de parti sociale detinute de fiecare asociat; totusi, actele constitutive ale societatii pot deroga de la aceasta regula stabilind o participare inegala a asociatilor la pierderile societatii.

In actul constitutiv al societatii trebuie sa se prevada cota in procente de participare a asociatilor la pierderi. Singura limitare este asa-numita clauza leoniana, prin care un asociat nu poate fi descarcat in totalitate de pierderi la fel ca si atunci cand s-ar dispune ca un asociat sa suporte in totalitate pierderile.

Obligatia de non-concurenta

Obligatia de non-concurenta a asociatilor decurge, de regula, dintr-o clauza contractuala.

Pentru administrator, obligatia de non-concurenta este prevazuta in lege.

Obligatia de non-concurenta poate fi prevazuta si in contractul de munca ori de cate ori asociatii au in acelasi timp si calitatea de angajat al societatii respective.

Pentru a se stabili o clauza de non-concurenta, trebuie sa se respecte doua reguli fundamentale:

q     limitarea clauzei in timp (durata) si spatiu (teritoriu);

q     stabilirea unor limite concrete cu privire la activitatea care nu trebuie sa fie exercitata de asociati.

Raspunderea asociatilor in societatea cu raspundere limitata

In principiu, asociatii nu sunt raspunzatori de gestiunea societatii atata vreme cat aceasta este in sarcina administratorului.

Cu toate acestea, legea stabileste doua situatii in care se retine direct raspunderea asociatilor, amandoua in legatura cu aportul asociatilor la capitalul social, respectiv:

in momentul constituirii societatii, daca declara fals in legatura cu aportul la capitalul social, adica aporteaza bunuri care nu-i apartin din punct de vedere juridic (va raspunde fata de societate pentru evictiune).

daca valoarea aportului in natura este mai mica decat cea declarata de asociatul care s-a obligat la acel aport.

Adunarile generale

Atributii:

Ø   numeste celelalte organe ale societatii sau le revoca;

Ø   fixeaza limitele de competenta a organelor numite de ea;

Ø   exercita controlul asupra activitatii organelor societatii;

Ø   decide modificarea actului constitutiv al societatii, in concordanta cu necesitatile decurgand din scopul urmarit.

Adunarea asociatilor din societatile cu raspundere limitata reprezinta organul de decizie suprem al societatii constituita din totalitatea asociatilor.

Ca regula generala, in adunarea generala o hotarare se adopta cu votul asociatilor reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel.   

Adunarea generala se convoaca la sediul societatii ori de cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe an. Convocarea se face de catre administratorul societatii. Prin exceptie, convocarea adunarii asociatilor se poate face si de catre un asociat sau un numar de asociati care reprezinta cel putin 1/4 din capitalul social, cu obligatia de a arata scopul convocarii. De asemenea, cenzorii sunt obligati sa convoace adunarea generala cand aceasta nu a fost facuta de catre administrator.

Convocarea adunarii generale se face in forma in care este prevazuta in actul constitutiv. In lipsa unei asemenea stipulatii convocarea se face prin scrisoare recomandata. Convocarea adunarii generale trebuie facuta cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea sedintei.

Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala. Exista posibilitatea ca votarea sa se faca si prin corespondenta.

In situatia in care adunarea generala legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti.

Hotararile adunarii generale sunt obligatorii pentru toti asociatii, inclusiv pentru cei care nu au participat la vot sau pentru cei care au votat impotriva. Spre deosebire de hotararile adunarii generale a actionarilor, pentru hotararile adunarii asociatilor legea nu cere aducerea acestora la cunostinta a tertilor.

In cazul in care printr-o hotarare a adunarii asociatilor unui asociat i se incalca drepturile, acesta are posibilitatea de a cere in instanta anularea hotararii.

In situatia societatii cu raspundere limitata cu unic asociat, atributiile adunarii generale sunt exercitate de asociatul unic.

Administratorii societatii

Numire si revocare

Societatea poate fi administrata de unul sau mai multi administratori, asociati sau neasociati, numiti prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale.

Reprezentantii societatii sunt obligati sa depuna la registrul comertului semnaturile lor in termen de 15 zile de la data inmatricularii, daca au fost numiti prin actul constitutiv, iar cei alesi in timpul functionarii societatii in termen de 15 zile de la alegere.

In ce priveste revocarea administratorilor, aceasta se poate face prin votul tuturor asociatilor, daca administratorii au fost numiti prin actul constitutiv sau cu votul majoritatii absolute a asociatilor si a partilor sociale, daca administratorii au fost desemnati de catre adunarea asociatilor. In cazul revocarii administratorului numit prin actul constitutiv, practic intervine o modificare a actului constitutiv prin inlocuirea unui administrator, fapt ce determina adoptarea unei hotarari cu unanimitate de voturi.

In situatia in care prin actul constitutiv sunt numiti doi sau mai multi administratori, asociatii pot stabili ca acestia sa isi exercite mandatul impreuna sau individual. In cazul in care ei lucreaza impreuna, deciziile se iau cu unanimitate de voturi, iar in caz de divergenta vor decide asociatii in cadrul adunarii generale.

Atributii

Administratorii societatii cu raspundere limitata, pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile stabilite prin actul constitutiv.

Art. 198 din Legea nr. 31/1990, republicata, prevede obligatia administratorilor de a tine un registru al asociatilor societatii. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea personala si solidara a administratorilor pentru prejudiciile cauzate societatii.

Administratorii au obligatia, prin lege, de a convoca adunarea asociatilor.

Daca prin actul constitutiv nu s-a stabilit care dintre administratori este si reprezentant al societatii, dreptul de reprezentare apartine fiecaruia dintre ei.

Raspundere

Administratorul raspunde pentru prejudiciile cauzate societatii, sau chiar tertelor persoane, indiferent daca este asociat sau neasociat.

Daca sunt mai multi administratori ei raspund solidar. In cazul raspunderii solidare, oricare dintre administratori poate fi obligat pentru acoperirea intregii pagube.

Administratorul care a acoperit paguba are posibilitatea unei actiuni in regres impotriva celorlalti administratori, pentru a fi despagubit de ceilalti, fiecare participand la acoperirea pagubei proportional cu vina pe care o are.

Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, insa acestia o vor putea exercita numai in caz de faliment al societatii.

Administratorul raspunde penal in cazul savarsirii unor fapte considerate infractiuni atat de catre Codul penal si cat si de legile extrapenale care contin dispozitii.

Controlul gestiunii societatii

Potrivit art. 199 din Legea nr. 31/1990 republicata, actul constitutiv poate stabili alegerea unuia sau mai multor cenzori de catre adunarea asociatilor.

Daca numarul asociatilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.

In cazul acestui tip de societati nu se impune numirea a minim trei cenzori si toti atatia supleanti. In consecinta, in cazul societatilor cu raspundere limitata poate exista un singur cenzor si un supleant. In cazul mai multor cenzori desemnati numarul acestora trebuie sa fie impar.

Si in cazul societatii cu raspundere limitata trebuie respectata conditia ca unul dintre cenzori sau singurul cenzor sa fie contabil autorizat sau expert contabil.

Cenzorii societatii trebuie sa fie asociati cu exceptia cenzorului contabil care poate fi si un neasociat.

Cenzorii se aleg de catre adunarea asociatilor. Legea nu prevede posibilitatea numirii cenzorilor prin actul constitutiv, ca in cazul societatilor pe actiuni. Cu toate acestea nu exista nici un impediment legal ca desemnarea cenzorilor intr-o societate cu raspundere limitata sa se faca direct prin actul constitutiv.

In lipsa cenzorilor, controlul gestiunii societatii se asigura de catre asociati.

Transmiterea partilor sociale

Transmiterea partilor sociale implica si transmiterea calitatii de asociat in societatea cu raspundere limitata.

Legea nr. 31/1990 republicata, reglementeaza transmiterea partilor sociale intre asociati si catre persoane din afara societatii. Transmiterea partilor sociale se poate face prin acte inter vivos sau mortis causa, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. In practica, cel mai adesea este intalnita transmiterea partilor sociale prin acte intre vii, cu titlu oneros si imbraca forma cesiunii.

Intre asociati partile sociale pot fi transmise in orice conditii (indiferent de numarul voturilor asociatilor). Cesiunea partilor sociale intre asociati presupune incheierea unui contract intre asociatul cedent si asociatul cesionar.

Pentru protejarea tertilor, legea cere inscrierea cesiunii in registrul comertului. Prin actul constitutiv este posibil ca cesiunea partilor sa fie interzisa. Fata de terti partile sociale se transmit daca exista consimtamantul asociatilor care reprezinta cel putin 3/4 din capitalul social. In actul constitutiv asociatii pot sa prevada unanimitatea voturilor, dar nu pot cobori sub limita legala de 3/4. Cesiunea produce efecte fata de terti numai in momentul inscrierii ei in registrul comertului.

Test de autoevaluare 1.

Care sunt situatiile in care se retine direct raspunderea asociatilor in cadrul SRL

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 14.

Functionarea societatilor in comandita pe actiuni

Cuvinte cheie

Actionari comanditari, actionari comanditati

Actionarii comanditari si actionarii comanditati

In principiu, regulile aplicabile societatii pe actiuni functioneaza si in cazul societatii in comandita pe actiuni. Avand in vedere insa existenta celor doua categorii de actionari, respectiv comanditarii si comanditatii, capitolul 5 din Legea nr. 31/1990, republicata, are in vedere si anumite dispozitii specifice:

asociatii comanditati raspund nelimitat si solidar pentru datoriile societatii, lor fiindu-le aplicabile interdictiile specifice asociatilor din societatile in nume colectiv;   

comanditarilor le vor fi in schimb aplicabile dispozitiile specifice comanditarilor din societatile in comandita simpla.

Administrarea societatii

Administrarea societatii va fi asigurata numai de catre actionari comanditati, neexistand posibilitatea, ca acestia sa fie persoane care nu au calitatea de actionari asa cum se intampla in cazul societatii de capital.

Revocarea administratorilor este de competenta adunarii generale a tuturor actionarilor, comanditati si comanditari, in baza hotararii luate cu majoritatea ceruta pentru adunarile extraordinare.

In situatia revocarii unui administrator, acesta - si dupa incetarea mandatului sau - are o raspundere nelimitata fata de terti pentru obligatiile contractate in timpul mandatului sau.

Test de autoevaluare 2.

Care sunt cele doua categorii de actionari in societatea in comandita simpla

Raspunsul se va da in spatiul gol de mai sus. Raspunsul la test se gaseste la pagina 14.

In loc de rezumat

Am ajuns la sfarsitul unitatii de invatare nr.

Va recomand sa faceti o recapitulare a principalelor subiecte prezentate in aceasta unitate si sa revizuiti obiectivele precizate la inceput.

Este timpul pentru intocmirea Lucrarii de verificare nr. 9 pe care urmeaza sa o transmiteti tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de invatare nr. 9

Enumerati principalele diferente intre forme de societate prezentate in curs

Pentru raspunsurile studentilor lasati spatii adecvate intre intrebari.

Raspunsurile testelor de autoevaluare

Raspuns 1

In momentul constituirii societatii, daca declara fals in legatura cu aportul la capitalul social, adica aporteaza bunuri care nu-i apartin din punct de vedere juridic (va raspunde fata de societate pentru evictiune).

Daca valoarea aportului in natura este mai mica decat cea declarata de asociatul care s-a obligat la acel aport.   

Raspuns 2.

Comanditarii si comanditatii

Raspuns 1.3.

In situatia in care societatea nu-si achita propriile datorii fata de creditorii sai, acestia din urma sunt in drept    sa se indrepte impotriva asociatilor

Pe de alta parte, nimic nu impiedica pe debitor ca si ulterior celor 15 zile, acesta sa continua sa urmareasca societatea si nu pe asociatii din cadrul ei.

Bibliografie unitate de invatare nr. 9

Miff A., Paun C., Dreptul afacerilor, Ed. Imprimeriei Ardealul, 2006.

Miff A., Business Law. Volume I. Introduction to business law, Ed. Sfera juridica, 2007.

David M., Dreptul afacerilor, Ed. Europolis, 2005

Turcu I.,Tratat teoretic si practic de drept comercial-vol. II, Ed. CH Beck, 2009