Fundamentele teoretice ale Macroeconomiei

Fundamentele teoretice ale Macroeconomiei

Obiective

I.MACROECONOMIA

PARTE A TEORIEI ECONOMICE

II.STATUL SI MACROECONOMIA

PROBELEME SI POLITICI MACROECONOMICE

III.CEREREA AGREGATA

OFERTA AGREGATA

IV.REZULTATELE MACROENOMICE

I. macreconomia - parte a teroriei economice

Macroeconomia

studiaza economia in anasamblu

Se ocupa de comportamentul agregatelor economice( grup format prin cuplarea unei masini de forta cu una sau mai multe masini de lucru sau un generator-dictionarul enciclopedic), agregate care rezulta din activitatile desfasurate pe anumite piete si din comportamentul anumitor grupuri de decidenti: consumatorii, guvernele si firmele.

Concept propus de Ragnar Frisch(1933)

De ce avem nevoie de macroeconomie?

Asigurarea echilibrului intre cererea globala(agregata) si oferta globala(agregata)

Ocuparea deplina a resurselor de munca

Asigurarea economiei nationale cu moneda, in cantitatea si si structurile cerute de mersul normal al fluxurilor economice reale, ca si din alte motive

Realizarea functiilor multiple bu 222b15c getare si fiscale de catre stat

Asigurarea pe termen mediu a unei balante comerciale si a unei balante de plati externe echilibrate

Integrarea problemelor macroeconomice in strategii globale, de crestere si de dezvoltare, asigurandu-se astfel coerenta deciziilor macroeconomice

Resorturile ascunse care determina relatiile dintre bogatia societatii si saracia individului

"Satisfactiile" unui om sarac in raport cu bogatia afisata de altii

Somajul si resorturile ascunse ale acestuia

Normele de securitate sociala si raportul dintre acestea si cresterea progresiva a insecuritati individuale

Intrebari si raspunsuri

pentru teoria si practica economica

Caile de sporire a venitului national si distributia echitabila a acestuia;

De ce economia are o evolutie ciclica si care sunt cauzele evolutiei ciclice?

Cum se poate asigura ocuparea deplina a fortei de munca si diminuarea somajului?

Modalitatile de diminuarea a inflatiei?

Modalitatile de diminuare a efectelor interventiei statului in viata economica, administrarea cererii?

Politicile macroeconomice ale Guvernului?

II. Statul si Macroeconomia. Probleme si Politici macroeconomice

Liberalismul economic

Neamestecul statului in viata economica:

Economia devine optima doar prin actiunea nestingherita a agentilor productiei sociale, schimbul realizandu-se prin mecanismul cerere-oferta.

Adam Smith - actiunea "mainii invizibile" care regleaza piata si ii determina pe producatori sa promoveze interesele societatii

Politica "laissez -faire"-ului

totalitarismul economic

Individul este subordonat statului, drepturile sale derivand din vointa acestuia :

Conceptia neoclasica - statul situat deasupra intereselor economice, cu un rol neinsemnat in economie.Secolulul XX - sistemul economic considerat de neoclasici drept .autoregulator, considerandu-se ca producatorul prin oferta sa creeaza propria cerere.

Intre cele doua extreme

DIRIJISMUL KEYNESIST - J.M.Keynes a recunoscut incapacitatea pieti de a se autoregla prin mecanismele pietei cu libera concurenta, sugerand completarea mecanismelor pietei cu interventia statului in scopul corectarii dezechilibrelor ciclice si evitarii amplificarii lor.

Teoria Dirijismului - posibilitatea preintampinarii efectelor economice negative(inflatia, somaj, crize economice) prin interventia activa a statului in viata economica. A aparut orientarea economica cunoscuta sub denumirea de interventionism statal ( trasatura caracteristica a politicilor economice promovate de toate tarile dezvoltate).

SINTEZA NEOCLASICA

Probleme macroeconomice

In perioada postbelica, dezechilibrele economice au solicitat raspunsuri la unele probleme: cresterea economica; degradarea mediului inconjurator;

controlul preturilor, al salariilor; datoria publica; deficitul balantelor comerciale si de plati,etc

Controverse intre economistii de inspiratie neoclasica si neokeynesista legate de solutionarea problemelor economiei contemporane.

Aparitia unei noi Teorii a reglarii vietii economice, nu a diminuat controversa intre cele doua curente privind mecanismele de reglare economica.

Contra interventiei:

Curentele de inspiratie liberala atribuie dezechilibrele din economiile tarilor dezvoltate tocmai interventiei statului in domeniul veniturilor, preturilor,creditului, economisirii.

Milton Friedman sustine ca orice interventie in economie deregleaza masa monetara, iar stabilitatea monetara ar reprezenta premisa esentiala a stabilitatii economice.

Paul Samuelson considera ca interventia statului in viata economica trebuie sa fie cat mai limitata si indirecta avand ca obiectiv principal echilibrarea oferte cu cererea totala in scopul asigurarii unei cresteri economice echilibrate.

Pro interventie:

James Tobin - teoria interventiei statului in viata economica. Acesta se pronunta pentru un rol activ al statului in viata economica, in principal prin intermediul bancii centrale de stat, in cazuri justificate, prin intermediul politicii fiscale.

In optica neokeynsenistilor, existenta unor dezechilibre in economie reclama in continuare un rol activ al statului in viata economica.

Cresterea rolului statului in secolul XX. Cauze:

Legate de :

progresul factorilor de productie ;

evolutia stiintei si tehnologiei ;

complexitatea crescanda a economiei ;

sporirea rolului factorului constient in desfasurarea vietii economico-sociale

Insuficienta initiativei private in domenii de interes general. In conditiile in care anumite sectoare din economie au o rentabilitate scazuta, nivel tehnologic inferior, cheltuieli mari cu cercetarea, diminuand interesul intreprinzatorilor privati catre aceste activitati, anumite sectoare de interes general necesita interventia statului prin crearea unor intreprinderi publice de productie sau sustinerea acestora din resurse bugetare, in domeniul social :ocrotirea sanatatii, instructia publica,servicii de transport, productia agricola, energia,etc.

Complexitatea problemelor ce apar in perioade dificile ale istoriei unei tari (razboaie,crize economice,etc) sau in cazul unor situatii de risc implicand tensiuni sociale, care pot afecta mersul general al economiei ;

Modificarile in conjunctura economica internationala care favorizeaza sau complica situatia economica a unei tari - puterea de schimb a monedei in scadere ;

Corijarea neajunsurilor economiei de piata, pentru asigurarea desfasurarii normale a vietii economice ;

Administratia publica isi asuma rolul unor activitati care, in mod traditional, erau asigurate de anumiti agenti economici( achizitii de armament, bancheri) ;

Statul pune in aplicare politici sectoriale, regionale si generale.

toate nivelurile de agregare economica

premize si scop final - interesul general al natiunii intr-un anumit orizont de timp

Reflecta actiunea constienta a statului democratic in directia stabilirii obiectivelor macroeconomice de atins pentru o anumita perioada, intr-o tara, precum si a mijloacelor directe si indirecte necesare transpunerii in practica a acestora.

Clasificarea categoriilor de politici economice pe baza anumitor criterii, in functie de:

1) Obiectivele finale sau domeniile de aplicare

Mijloacele (instrumentele) utilizate pentru promovarea diferitelor politici si anume:

politici care folosesc mijloace reglatoare indirecte(politici monetare si bugetare);

politici care folosesc actiuni directe asupra mecanismelor economice(politici de preturi, de venituri);

politici care se bazeaza pe legslatia muncii

3) Durata de extindere in timp a obiectivelor polticii economice si anume:

politici conjuncturale (anticiclice, deflationiste, de relansae a activitatilor economice) ;

politici structurale(de restructurare durabila a bazelor functionarii economiei) ;

4) Maniera de infuentare a agentilor economici de catre administratiile publice si anume :

politici de limitare (incadrarea creditului in anumite limite) ;

politici de incitare a subiectilor economici ( formarea comportamentelor acestora in schimbul unor avantaje) ;

politici de concertare (acorduri si conventii intre partenerii la viata economica si sociala) ;

5) Amploarea domeniului afectat si anume :

politica globala, sectoriala sau selectiva(politica economica externa, care poate fi extinsa la toate tranzactiile sau numai la unele).

6) Orientarea doctrinara si anume :

politici liberale - acorda toata incredera mecanismelor libere de piata, cunoscute ca politici ale ofertei ;

politici dirijate - Keynesiene , preconizeaza interventia activa a puterii publice si pune accentul pe rolul cererii globale

Cererea agregata globala

Oferta agregata

(globala)

Cererea totala a gospodariilor(menajelor,firmelor,guvernului si strainilor care importa) de bunuri materiale si servicii produse intr-o gospodarie, intr-o perioada de timp si la un anumit nivel mediu general al preturilor.

Cererea globala se exprima prin totalitatea cheltuelilor care se fac intr-o economie pentru achizitionarea de bunuri si servicii economice, intr-o perioada determinata de timp, la un anumit nivel mediu al preturilor.

Cererea globala se refera la cererea ce are acoperire in bani, in venituri disponibile

Cererea agregata (globala) cuprinde:

cheltuelile facute de populatie(menaje) pentru achizitionarea de bunuri (Cp) ;

cheltuelile facute de firme pentru investitiile brute, pentru formarea bruta a capitalului (Cf) ;

cheltuelile facute de guvern pentru achizitionarea de bunuri de consum, bunuri investitionale, pe seama veniturilor bugetare (Cg);

cheltuelile efectuate de agenti economici straini pentru a plati bunuri de consum, importate dintr-o tara (Ci);

Ca = cererea agregata (globala) formula de calcul :

Ca = Cp+Cf+Cg+Ci

Evolutia in timp a cererii agregate se afla sub influenta nivelului general al preturilor, determinate ca o medie ponderata a preturilor tuturor bunurilor materiale si serviciilor produse in economie.

Scenarii:

Cand nivelul general al preturlor creste, valoarea reala a banilor scade, se reduce puterea de cumparare, cu venitul nominal dat vor cumpara mai putine bunuri si servicii deci:

a) sporirea nivelului generla al preturilor conduce la reducerea cererii agregate;

b) cresterea nivelului generla al preturilor bunurilor si serviciilor produse in tara vor face ca cestea sa fie mai scumpe in raport cu bunurile importate. Consumatorii vor cumpara mai multe bunuri importate, producatorii interni vor vinde mai putin la intern si la extern. Sporirea nivelului general al preturilor pe piata interna va avea ca efect negativ scaderea cererii agregate pentru produsele interne.

c) cresterea nivlului general al preturilor va conduce la reducerea cheltuelilor guvernamentale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii necesare la nivelul societatii ;

d) crestera afecteaza si volumul investitiilor, descurajandu-le, fie ca se efectueaza din venituri proprii, fie din imprumuturi mai scumpe, ca urmare a crestrerii ratei dobanzii.

Cresterea nivelului general al preturilor conduce la CONTRACTIA CERERII GLOBALE, ca rezultat al reducerii componentelor acesteia, pe cand reducerea nivelului general al preturilor va genera o EXTINDERE a cererii globale

Cand nivelul general nu se modifica, este dat, atunci evolutia cererii globale in sensul cresterii sau reducerii se afla sub influenta altor factori - CONDITIILE CERERII AGREGATE:

a)       anticiparile consumatorilor si investitorilor cu privire la evolutia viitoare a vietii economice dintr-o tara:

anticipari optimiste - au ca efect cresterea cheltuelilor populatiei si a intreprinzatorilor pentru bunuri si servicii, ceea ce insemna o crestere agregata mai mare(extinderea cererii agregate) ;

- cresterea incertitudinilor consumatorilor si investitorilor cu privire la viitor, se reduc cheltuelile pentru bunuri,servicii,investitii (contractia cererri agregate) ;

b)      continutul politicilor guvernamentale :

daca sustin cresterea cheltuelilor pentru investiti, reducerea fiscalitatii sau sporirea masei monetare, au ca efect extinderea cererii agregate ;

daca sunt stimulate cresterea rati dobanzii si a fiscalitatii va avea loc o contractie a cererii agregate.

c)       conjunctura generala a economiei mondiale:

daca se afla intr-o perioada de boom economic, exporturile tarii noastre vor creste, crescand cererea agregata ;

daca se afla intr-o perioada de criza economica, partenerii externi vor cumpara mai putin, exporturile se vor reduce, deci.

In conditiile unui anumit nivel general al preturilor, cererea agregata este prezentata in fig.1.1 prin Curba Cao. Daca nivelul general al preturilor scade de la Po la P1, cererea agregata se extinde de la A la B, fiind reprezentata in grafic pe curba CA1. In situatia in care nivelul general al preturilor creste de la Po la P2 ,cantitatea ceruta scade de la A la C, cererea se contracta, fiind reprezentata grafic prin curba CA2

Reprezinta oferta de piata a tuturor bunurilor materiale si serviciilor, intr-o perioada de timp, realizata de catre o economie nationala. Oferta agregata poate fi determinata prin insumarea(agregarea) productiilor marfare oferite de toti agentii economici dintr-o tara.

Exprimand productia totala de bunuri marfare, dintr- perioada determinata de timp oferta agregata este egala cu Produsul National Brut.

In marime fizica, cantitatea totala de bunuri si servicii pe care firmele doresc sa le produca si sa le ofere pe piata de pinde de nivelul general al preturilor de vanzare pe piata si salariilor din economie

Insituatia cand nivelul genral al preturilor creste, firmele maresc productia si oferta se extinde;cand nivelul general al preturilor de vanzare pe piata scade, oferta se contracta.

In conditiile in care consideram nivelul general al preturilor ca fiind dat, modificarea ofertei agregate se afla sub influenta unor factori care reprezinta

CONDITIILE OFERTEI AGREGATE:

a)       productivitatea factorilor de productie atrasi si utilizati:

cand creste, antreneaza reducerea costului de productie, va creste productia si va avea loc o extindere a ofertei

cand scade, va spori costul mediu de productie, va scadea productie si va avea loc o extindere a ofertei.

b)      volumul factorilor de productie atrasi si utilizati;

sporeste oferta agregata atunci cand volumul lor creste

reduce oferta agregata cand oferta lor pe piata se reduce.

c)       pretul factorilor de productie atrasi si utilizati:

sporeste oferta agregata atunci cand pretul factorilor de productie este mai mic in comparatie cu perioada anterioara ;

micsoreaza oferta agregata atunci cand preturile de aprovizionare cu factorii de productie cresc.

In conditiile unui nivel general al preturilor oferta agregata este reprezentata prin figura nr.1.2. prin curba ofertieOAo. Daca nivelul general al preturilor scad e de la Po la P1, oferta agregata se restrange de la A la B, fiind reprezentata grafic prin curba OA1. In situatia in care nivelul general al preturilor scade de la Po la P2, cantitatea oferita pe piata sporeste de la A la C, oferta se extinde, fiind reprezentata grafic prin curba OA2.

Pentru agentii economici situatia favorabial pe piata exista atunci cand la nivelul economiei nationale exista o stare de echilibru, cerereas si ferta globala se egalizeaza, la nivelul cel mai inalt al vanzarilor, nivelul general al preturilor fiind dat.

In realitateinsa, cererea globala si oferta globala se pot afla in echilibru cu totul intamplator, corelatiile dintre ele cunoscand urmatoarele forme :

a)       la o oferta agregata data, cresterea cererii agregate fata de nivelul de echilibru are ca efect sporirea nivelului general al preturilor si marirea productiei ;

b)      la o oferta agregata data, reducerea cererii agregate are ca efect reducerea preturilor si a productiei;

c)       in situatia cand cererea agregata nu se modifica, iar oferta agregata creste are loc o reducere a nivelului general al preturilor si sporirea productiei totale(ca rezultat al preturilor guvernamentale);

d)      la o cerere agregata data, o reducere a ofertei totale determina cresterea nivelului general al preturilor si scaderea productiei.

REZULTATELE MACROECONOMICE

CONTABILITATEA NATIONALA (SISTEMUL CONTURILOR NATIONALE)

Evidentierea rationalitatii activitatii economice si determinarea eficientei utilizarii resurselor de care dispune o tara, impune cuantificarea si masurarea rezultatelor obtinute, atat la nivel macroeconomic, microeconomic, cat si mezo.

Reflectarea acestor rezultate, in forma fizica si valorica permite analiza circuitului economic national si a principalelor componente.

Pentru a evidentia ansamblul fluxurilor dintre diferiti agenti economici la nivelul economiei nationale se foloseste Contabilitatea Nationala sau Sistemul Conturilor

Nationale(SNC).

SNC= instrument complex de evidenta, analiza si decizie economica si se fundamenteaza pe teoria factorilor de productie, potrivit careai factorii participanti la multiplele activitati economice sunt recompensati in raport cu serviciile aduse) munca prin salarii, natura prin renta, capitalul prin profit si/sau dobanda

SNC    - REPREZINTA ansamblul tehnicilor care permit masurarea activitatii economice a unei tari pe parcursul unui interval de timp, de regula un an.

METODOLOGIA DE CALCULARE SI ANALIZA A SNC

Sistemul se utilizeaza de toate tarile cu economie de piata, in statiscile ONU si al altor institutii internationale.

Obiectivul principal - masurarea productiei nationale si a principalelor sale componente.

Metodologia a suferit modificari si adaptari :

, SCN definea riguros variabile apartinand venitului national, produsului national, consumului si investitiilor;

, SCN a adaugat noutati si anume : gruparea economie nationale in patru categorii de agenti economici agregato, in trei categorii de operatiuni si patru grupe de conturi nationale ;

sistemul actual adaptat de catre Comisia de Statistica ONU ;

1977, s-a decis separarea activitatilor in ramuri materiale si nemateriale si gruparea productiei in bunuri materiale, in servicii producatoare(marfare) si in servicii sociale .

Fluxurile materiale de venituri sau financiare, precum si stocurile de bunuri si valori financiare grupate pe :

subiectii economici ;

pe categorii de bunuri, servicii, venituri, cheltuieli ;

sunt surprinse intr-un TABLOU ECONOMIC DE ANSAMBLU =

conturi, elaborate pe principiul contabil al dublei inregistrari ;

grupeaza, resursele de care a dispus fiecare sectoe in anul respecdtiv, cat si folosirea acestora. Fiecarui sector ii sunt caracteristice mai multe conturi aflate in stare de echilibru ca si intregul tablou economic.

INFORMATIILE DIN CONTURILE ANALITICE STAU LA BAZA CONTURILOR SINTETICE.

Agentii economici sunt grupati in patru categorii si anume :

unitati producatoare de marfuri(bunuri si servici) ;

producatori de servicii guvernamentale( institutiile administratiei de stat)

producatori de servicii casnice(spalatorii, reparatii,etc) ;

institutii cu caracter nelucrativ care presteaza servicii gospodariilor(culte, servicii juridice).

Operatiunile, cuprind toate actele economice si financiare efectuate de agenti economici si se impart in :

operatiuni asupra bunurilor si serviciilor, care descriu productia, consumurile finale si intermediare, formarea bruata a capitalului fix, importurile, exporturile ;

operatiuni de repartitie, care se refera la formarea si circulatia veniturilor ;

operatiuni financiare, care descriu miscarile de creante, imprumuturile, depunerile spre economisire,etc. ;

Fluxuri generate de Operatiuni :

materiale(productie, consum si formarea capitalului), concretizate in productia de bunuri materiale si servicii, import, consumul intermediar, consumul final, individual si social, modificarea stocurilor, investitii, export;

financiare (venituri, cheltuieili, finantarea capitalului), concretizate in utilizarea elelmentelor valorii adaugate( salarii, profituri, amortizare), operatiuni de asigurare, modificarea creantelor si angajajmentelor, transferuri curente.

Conturile, evidentiaza distinct fluxurile materiale si financiare, delimiteaza bunurile economice cu caracter demarfare de cele nemarfare si surprind, in timp si spatiu, legaturile dintre agentii economici:

Contul Productie cuprinde:

a)       marfuri, evidentiaza bunurile si serviciile cu caracter de marfa, exprimand valoarea marfurilor desfacute pe categorii de vanzatori ;

b)      activitati, valoarea bunurilor si serviciilor defalcte pe consumuri intermediare si pe valoarea adaugata.

Contul Consum, cuprinde :

a)       conturi de cheltuieli facute pentru consumul privat si public ;

b)      conturi de venituri in care se inscriu categoriile de venituri ale diferitelor sectoare.

Contul Acumulare, pune in evidenta finantarea investitiilor brute si cheltuelile pentru cresterea stocurilor, cat si capitalul financiar folisit pentru achizitii de pamant si fonduri nemateriale, transferurile de capital si consumul de capital fix ;

Contul Restul Lumii, reflect importurile si exporturile de bunuri si servicii, transferurile curente si tranzactiile de capital cu restul lumii

Contabilitatea Nationala indeplineste pentru economia unei tari aceleasi functii pe care le are contabilitatea intr-o intreprindere sau bugetul de venitrui si cheltuieli al familiei

Contabilitatea Nationala - permite cunoasterea pulsului economiei nationale a unei tari, apreciind modul ei de functionare.

Comparand marimile ce exprima rezultatele macroeconomice, se poate trasa trendul ce caracterizeaza functionarea economiei, aceasta putand avea un trend :

ascendent ;

descendent ;

stagnant.

Problemele ce fac obiectul macroeeconomiei :

indicele general al preturilor

cresterea economica

ocuparea si somajul;

inflatia;

structurile economice ale statelor;

relatiile loreconomice externe;

sunt analizate CANTITATIV SI CALITATIV

INDICATORI MACROECONOMICI REZULTATIVI 

Produsul global brut (PGB) ;

Produsul Intern Brut (PIB) ;

Produsul National Brut (PNB) ;

Produsul Intern Brut (PIB) exprima marimea valorii adaugate a bunurilor economice ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic, care au fost produse in interiorul tarii de catre agentii economici autohtoni si strian intr-o anumita perioada de timp, de regula un an.

Formula generala de calcul este :

PIB = CF+ FBCF+VS + (E-I) ; unde :

CF- consum final;

FBCF- formarea bruta de capital fix;

VS- variatia stocurilor

E- exporturi;

I-importuri.

Sau:

PIB+PG - CI unde:

PG- produsul global

CI-consumul intermediar

Produsul Intern Brut(PIB) poate fi exprimat in termeni nominali, adica in preturi curente(PIB nominal) si in termeni reali, adica in preturi constante(PIB real). PIB real eleimina efectul pertubator al modificarii preturilor.

Raportul dintre PIB nominal si PIB real se numeste Deflatorul PIB si este utilizat pentru masurarea infaltiei.

Produsul Intern Net(PIN) reflecta marimea valorii adaugate nete a bunurilor economice destinate consumului final, care au fost produse in interiorul unei anumite tari de catre agentii autohtoni si straini, intr-o anumita perioada. Se calculeaza prin scaderea din PIB a consumului de capital fix, adica a amortizarii(A). PIN =PIB - A

Produsul National Brut (PNB), consta in expresia baneasca a productiei finale brute, obtinuta de agentii economici autohtoni, care actioneaza in interiorul tarii ori in afara acesteia, in decursul unei anumite perioade de timp, de regula un an. Daca se porneste de la PIB, PNB se determina prin adaugarea productiilor finale brute ale agentilor economici nationali, care isi desfasoara activitatea in afara granitelor nationale si prin scaderea valorii bunurilor realizate de producatorii straini pe teritoriul tarii de referinta(soldul valorii adaugate a agentilor nationali din strainatate si cea obtinuta de agentii economici straini din interiorul tarii exprimata in preturile pietei)

PNBpp =PIBpp+ - SVABpp unde

PNBpp= PNB la preturile pietei

PIBpp = PIB la preturile pietei

SVABpp= soldul valorii adaugate brute, la preturile pietei

Rezulta ca PNB poate fi mai mare sau mai mic sau egal cu PIB in functie de marimea pozitiva sau negativa a SVAB. Astfel daca soldul este favorabil agentilor economici autohtoni, atunci PNB> PIB si invers.

Modalitati de calcul al PNB

La calcularea PNB bunurile trebuie sa fie produse in acelasi an si sa fie calculate o singura data. Aceasta presupune calculul valorii de piata(pretul) doar al produselor finale, eliminandu-se operatiunile intermediare. Bunurile cumparate pentru a fi revandute sau refacute es exclud din calculul PNB

PNB se exprima in termeni nominali si termeni reali. Marimea PNB in termeni nominali este cea exprimata in preturi curente pe piata. PNB real reprezinta marimea pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi modificat preturile, comparativ cu anul anterior de referinta.

Raportul dintre PNB nominal si PNB real este denumit deflatorul PNB. Acesta masoara schimbarea medie a preturilor bunurilor materiale sitarifelor serviciilor produse intr-un an si se utliizeaza pentru a determina modificarile intervemite in productie. Aceste modificari sunt surprinse cel mai bine de indicele preturilor bunurilor de consum - Indicele Costului Vietii

Produsul National Net(PNN), reprezinta expresia baneasca a valoriiadaugate nete a bunurilor si serviciilor finale obtinute de agentii economici autohtoni, care activeaza in interiorul tarii, intr- o anumita perioada de timp de regula un an.

Se determina prin scaderea din PNB a amortizarii capitalului fix(A).

PNN= PNB-A

In contabilitatea nationala si in analiza macroeconomica se calculeaza venitul national. Produsul national net, in preturile facturilor, exprima venitul national al societatii

PNNpf= VN

Venitul national constituie expresia veniturilor incasate de proprietarii facturilor de productie datorita contributiei lor la crearea de bunuri si servicii.

Marimea sa se calculeaza prin insumarea veniturilor obtinute de propreitarii factorilor de productie : salarii, renta, dobanda, profiturile firmelor, veniturrile proprietarilor,etc.