IMPACTUL ECONOMIC AL TURISMULUI INTERNAŢIONAL Comertul exterior al unei tari cuprinde īntreaga activitate economica de import si export īnregistrata īntr-o perioada determinata. Balanta comerciala tine evidenta importului si exportului si a corelarii intrarilor si iesirilor de marfuri pe o perioada determinata de timp. Comertul invizibil este format din tranzactiile invizibile si alcatuieste balanta invizibila, parte a balantei de plati externe. Īn balanta i 14314p1515o nvizibila se regasesc platile si veniturile ce provin din: servicii prestate īn legatura cu comertul de marfuri; transporturi; operatiuni de asigurari si reasigurari; turismul international; comertul cu licente; servicii bancare; investitii etc. Turismul international este parte a comertului invizibil si deci a balantei de plati externe. Volumul turismului international se poate compara cu volumul comertului exterior, datorita urmatoarelor motive: modul de provenienta a devizelor straine īn industria turistica este acelasi ca si īn cazul sumelor provenite din exporturile de marfuri; pentru o serie de tari, turismul international a devenit una din principalele industrii de export; Impactul economic total al unui volum de cheltuieli turistice poate fi masurat prin trei elemente: impactul direct- masoara efectele primului val de cheltuieli, dat de raportul dintre cheltuielile facute de turisti si utilizarea lor de catre agentii economice (de ex: banii pe care un turist īi cheltuieste īntr-un restaurant vor fi utilizati pentru plata materiilor prime etc. de catre restaurator); impactul indirect- masoara efectele derivate ale primului val de cheltuieli. Īn exemplul de mai sus, furnizorii de materii prime pentru restaurant vor utiliza banii primiti pe acestea pentru plata furnizorilor lor, a chiriilor, dobānzilor etc. impactul indus (stimulat)- masoara efectele derivate cauzate de angajatii unei firme turistice care īsi cheltuiesc o parte din salarii īn alte sectoare de afaceri. Īn exemplul dat, angajatii restaurantului īsi vor cheltui o parte din salarii pentru achizitionarea de obiecte de uz caznic, servicii medicale etc. Impactul economic total va fi egal cu efectele impactului direct, plus impactul indirect, plus impactul indus al cheltuielilor turistului. Efectul multiplicator al turismului (K) este urmatorul: K = (impactul direct + impactul indirect + impactul indus) / impactul direct
INDICATORI DE MĂSURARE A APORTULUI TURISMULUI LA DEZVOLTAREA ECONOMIEI NAŢIONALE A)Indicatori globali ai cons. turistic 1.Sosiri de turisti internationali la 100 locuitori (sosiri turisti/pop. tarii de dest)x100 2.Calatoriile īn strainatate la 100 locuitori (calatoriile īn strainatate/pop. tarii de origine)x100 3. Destinatia circulatiei turistice (2 moduri) a. (sosiri turisti internat./pop. tarii de dest.)x100 b.(sosiri turisti internat./suprafata tarii de dest.)x100 - arata pragul de toleranta al populatiei si al teritoriului 4. Preferinta pentru o anumita destinatie =(numarul de plecari spre o anumita destinatie /numarul total de plecari) x100 5. Intensitatea neta =(numarul de plecari īn strainatate /populatia tarii emitente) x100 6. Intensitatea bruta =(numarul de voiaje/populatia tarii emitente) x100 7.Nr. mediu de turisti =(numarul de turisti/numarul de zile dintr-o perioada) - arata intensitatea circulatiei turistice īntr-un anumit interval. 8.Durata medie a sejurului: nr. zile turist/nr. turisti B) Indicatori ai structurii de cazare 1.Gradul de ocupare al hotelului:[nr. de īnoptari/(nr. de locuri x nr. zile ale ofertei)]x100 2. Ponderea activit. hoteliere īn total act.de cazare: (activ. hoteliera/activ. de cazare)x100 C) Ind. ce reflecta bugetul turistic 1.Ven. din turismul international pe vizitatori sositi: total venituri din turismul international/sosiri din turismul international 2. Ven. din turismul international pe cap de locuitor: total venituri din turismul international/populatia tarii receptoare. 3.Chelt. din turismul internat pe calatorii īnafara tarii: total cheltuieli din turismul international/nr. calatorii īn strainatate 4. Chelt. din turismul international pe cap d elocuitor: total chelt. din turismul internat/populatia tarii de origine. 5.Cheltuiala medie pe turist: total chelt. din turismul international/nr. de turisti dintr-o anumita perioada. 6. Indicele participarii turismului la īncasarile valutare ale tarii: (īncasari valutare din turism/īncasari valutare totale) x100 7.Indicele de acoperire a importurilor totale prin īncasari din turism =(īncasari din turism /import total)x100 8.Raportul dintre soldul turistic si soldul balantei comerciale de plati =(soldul turistic /soldul balantei comerciale)x100 sau =(soldul turistic /soldul balantei comerciale-soldul turistic)x100
TENDINTE PRIVIND DEZV TUR. In 1994 OMT a publicat un studiu privind dezv viitoare a tur intl care identifica tendinte care se manifesta si azi. Aceste tend au fost det de o serie de factori impartiti in variabile exogene si endogene a pietei tur. VARIABILE EXOGENE vin din ext pietei tur. 1) Trendul demografic. In tarile dezv dpdv ec s-a constatat o crestere a ponderii pop de varsta a III-a in timp ce in tarile in curs de dezv a crescut ponderea pop tinere. S-a intensificat fen de emigrare a pop din tari sarace spre cele bogate. Se inreg o crestere a nivelului de instruire a turistilor, o modif a stilului de viata si o crestere a nr femeilor in randul pop active. Se inreg o tendinta de crestere a tur de afaceri prin noile forme de tur. 2) Reconfigurarea hartii politice a lumii. Transf majore de ordin ec si pol intervenite in EU-C si EU-E au permis circulatia libera a cetatenilor acestor tari. Desi niv de trai al majorit cetateni din aceste tari e unul mediu sau scazut, totusi EU-E se anunta a fi un generator important de fluxuri de turisti. 3) Dezv transporturilor. Intotd dezv transp a stat la baza dezv tur. In urmatorii ani dezv tehno va spori f mult eficienta transp aeriene. Acest lucru se va realiza in 1 rand prin reducerea consum de combustibil ceea ce va duce la scaderea tarifelr. Fact cu impact neg: incalzirea globala a Terrei care duce la inundarea zonelor, disparitia unei parti imp din flora si fauna, raspandirea unei boli in anumite teritorii. VARIABILE ENDOGENE 1) Pe masura maturizarii pietei s-a creat un nou tip de tur mai experimentat, sofisticat si exigent 2) Se inreg un fen de fractionare a vacantelor in care se calatoreste spre destinatii dif si se cauta activit cat mai diversif. 3) Intensificarea luptei de concurenta. In cadrul pietei interne si intl a tur se inreg o crestere f mare a nr oepratorilor ceea ce duce la sporirea concurentei cu efecte benefice asupra calitatii produsului. 4) Accelerarea procesului de patrundere a corporatiilor multinationale pe piata tur. Procesul globalizarii se va accentua in viitor constituind una din tendintele majore care vor marca evolutia industriei mondiale.
ROLUL STATULUI IN TURISM Motivele pt care statul intervine in dezv tur sunt: tur paote deveni o ramura strategica a ec, tur are nevoie de interv stat aferent in competitia intl, desf activit opreatorilor de tur tre sa se incadreze in pol tur nationala a tarii resp. In domeniul tur, statului ii revin urm functii: 1) Functia promotionala. Statul a inceput sa aiba o functie de promovare a ofertei nationale incepand cu 1960. Cu ocazia investitiilor pe pietele tur intl s-au deschis birouri de promvoare a tur pe langa ambasadele si reprezentantele consulare ale statelor. Fct promo a stat se exercita printr-un organism guvernamental. 2) Functia de stimulare. Pp interventia statului prin stimularea invest in domeniul tur in special in infrastruct. Statul face invest considerabile in infrastr generala pt a facilita accesul la oferta tur (aeroporturi, cai ferate, retea electricitate, restaurare obiective) 3) Functia de interventie. Se manif prin interv stat pt protectia consumat de tur si protejarea propriilor operat de tur in competitia intl. Se realizeaza prin reglementari legislative emise cu privire la functionarea unitatilor, conducerea lor, stabilirea tarifelor, clasif unitatilor. 4) Functia de coordonare. Integrarea tur intr-o strategie ec nationala se explica prin sensibilit industriei tur care e infl usor de evenim ec, pol, nat, soc. Integrarea tur in strategia ec nat permite colaborarea intre state in domeniile tur intl. Domenii de colaborare: dezv si promov unor zone comune, prot mediu inconj, schimburi de info tur
ORGANIZAREA ACTIVITATII TUR IN ROM La nivel macroec tur e controlat coord si stimulat de Autoritatea Nationala de Turism care functioneaza in interiorul Min. Constructiilor, Transp si Turismului. In cadrul ANT functioneaza 3 directii: 1) Dir. Gen. de Promovare - org si realizeaza activit de promov a ROM atat in tara cat si in strainatate; realiz pol de promov tur pe baza progr de mk si promovare; propune si realiz modificari si completari la actele normative din domeniul promov tur; elaboreaza materialele publicitare, le diversifica, repartiz, se ocupa de pagina web etc. 2) Dir. Gen. de Dezv. - initiaza, propune si urmareste aplicarea strateg nat si a pol nat in domeniul tur; initiaza si coord progr de dezv tur si urmareste implementarea lui; coord activit de invatamant si cercetare in dom tur; reprez si sustine interesele asociatiilor profes din turl; colabor cu organism intl si reprez autorit nat de tur in rel cu acestea. 3) Dir Gen. de Autorizare si Control - clasifica structurile de cazare, elibereaza brevete si licente de tur, verif periodic cdt de function a unit de tur
TEORIILE SPECIALIZARII INTL. IN TURISM. este rezultatul unui proces obiectiv desfasurat in timp de agentii unei tari. Tur int. este o componenta a specializarii intle. O cdt esentiala a specializ intl in tur este existenta unei cereri interne f mari de tur. Cant si calit adica exigenta acestei cereri interne creeaza cdt specializarii intl. Acest lucru are loc pt ca se creeaza o infrastructura tur care va corespunde si exigentelor intl. Specializ intl are ca baza 3 teorii: 1) Teoria cererii: o tara se poate specializa pe tur intl dupa ce si-a creat o oferta care sa coresp exigentelor pietei interne. Cererea tur poate fi structurata in cereri: interna, intraregionala si intl. 2) Teoria dotarilor factoriale: factorii din tur reprez resursele unei tari utilizate pt a satisface consumul turistic: potentialul natural si antropic, personalul din tur, infrastruct generala si specifica tur, res de capital. a) Potentialul nat se refera la elem de relief, clima, vegetatie, hidrografie, fauna; pot antropic se ref la obiectivele tur culturale, relig, arhitect, tehnice, la obiceiuri, traditii, adica tot ce e creat de om si a primit valente tur. Res nat si antropice ale unei tari devin res tur daca coresp criteriilor de atractivitate, accesibilitate si posibilit de valorif. Tur intl e sg ramura ec care valorifica aceste res fara sa-l distruga. Infrastr specifica tur se ref la struct de primire care tre sa coresp asteptarilor cantitativ si calitativ. b) Forta de munca din tur: tre analizata cantitativ si calitativ. In tarile dezv dpdv tur pop ocupata in tur in totalul pop active are o pondere 5-7%. Pe langa aspectul cant se urmareste si aspectul calit adica pregatirea, calificarea si competenta profesionala a celor care lucreazain tur. 3) Teoria costurilor comparative: are la baza o alta teorie, cea emisa de David Ricardo "o tara e interesata sa se specializeze in productia acelor bunuri a caror cost de productie e m mic decat in alte tari". Se pot specializa in tur intl si tarile care produc cu un consum ridicat toate prod dar prod tur sunt prod la cm mici costuri.
CEREREA TURISTICĂ MONDIALĂ cunoaste evolutii cantitative si calitative considerabile, ce influenteaza direct piata mondiala. Circulatia turistica internationala este īnteleasa ca "totalitatea tranzactiilor comerciale (cu servicii si marfuri) care premerg, īnsotesc si decurg din calatoriile turistice internationale". Fr. Vellas, a identificat trasaturi ale fluxurilor turistice internationale: -Fluxurile turistice internationale sunt deosebit de concentrate; Concentrarea puternica a fluxurilor turistice este rezultatul caracteristicilor cererii turistice internationale, cāt si ale sectorului turistic ce solicita mobilizarea de investitii considerabile. Aceasta concentrare a scazut pentru Europa si America, o noua regiune īnregistrānd cresteri semnificative. Este vorba despre Asia de Est si Pacific. -Pe lānga concentrare, fluxurile turistice internationale īnregistreaza o regionalizare accentuata; Spre exemplu, īn Europa aproape 3/4 din tur intl corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara īn alta a aceleasi regiuni. -Īn privinta deplasarii, se constata tendinta pierderii īn timp a suprematiei transportului rutier īn favoarea celui aerian. Īn aceasta tendinta mondiala se īnscrie si Romānia, unde deplasarea pe calea aeriana, atāt la sosiri cāt si la plecari, a crescut īn timp ajungānd la 15,74% īn 2005 din totalul sosirilor si 12,34% din totalul plecarilor. Īn 1993 ponderea transportului aerian īn otalul plecarilor era de 1,49%. -Īncasarile din turismul international au un ritm de crestere mai accentuat decāt sosirile de turisti. Ponderea īncasarilor din turism īn comertul international este īn continua crestere.
EVOLUTIA IN DINAMICA A CIRCULATIEI TUR. Desi in timp tur intl a cunoscut multe impedimente el ramane unul din sect econ cu cm dinamica dezv pozitiva. In intervalul 1995-2005 se obs cresteri si descresteri ale variatiilor anuale la sosirile de turisti cu extreme importante ce merg de la -1,7 la 11,01. Val poz si neg ale var anuale dovedesc sensibilit f ridicata a tur intl. la evenim de ordin ec, pol, soc. Ritmul sau variatia anuala a incasarilor este m mare k cea a sosirilor in sens poz sau neg. Din analiza mediilor variatiilor anuale la sosiri de tur se obs: 1950-59 : media variatiilor a fost 11,7%, 1960-69: 8,3%, 1970-79: 6,1%, 1980-89: 4% 1990-99: 4,17%. Se obs o descrestere a variatiilro anuale. In privinta incasarilor mediile variatiilor anuale nu sunt elocvente pt a stabili o tendinta cresc sau descresc. Principalii factori care au contribuit la dezv tur: 1) Fact poz de stimulare: relansarea ec a unor regiuni m slab dezv, nteresul crescut al tarilor dezv pt pop si cult tarilor in curs de dezv iar in EU pt tarile din C si E, o mare capacitate a pop dpdv al V si al t liber de a efectua calatorii in strainat, cresterea nr de consumat care dispun de mijl financiare suficiente pt a calatori in strain, cresterea imp legaturilor etnice intre pop din diverse reg, sporirea schimb comerciale intrareg si interreg stimulate de pol orientate spre privatizare, influenta crescatoare a informaticii asupra sistde distributie. 2) Fact negativi de infranare: lipsa fonduri pt finantarea infrastr, a echipam necesare exploatarii optime a res tur din reg, riscul de conflict intre operat tur si pop gazda datorita unor actiuni ce afecteaza mediul. In concl se poate afirma k ritmul de crestere relativa a tur intl din ultimul deceniu al sec XX nu a avut nivelul atins in deceniun 9 al sec XX. Cu toate astea tur continua sa se dezv in ciuda nr influente neg de ordin pol, ec si soc.
EVOLUTIA IN SPATIU A CIRCULATIEI TUR. In cdt cresterii constante la nivel mondial a tur locul ocupat de diverse destinatii in ierarhia mondiala a cunoscut modif permanente. Au aparut noi destin cu potential mare atractiv pt recenta deschidere spre lume. Distributia spatiala a circ tur este inegala. Aceasta e rezultatul m multor factori combinati: repartizarea potentialului tur, dimens si promov ofertei tur, traditia unor destinatii, dezv ec-soc, etc. Dinamica permanenta pe plan ec si manifestata de anumite zone se oglindeste si in turism. In privinta sosirilor in anul 1970 EU detinea suprematia impreuna cu AM aveau peste 90% din tot mond. In timp ponderea a scazut ajungand in 2003 la 75%. Beneficiara a fost AS-E si Pacific care in 2003 au inreg o crestere cu cca. 16%. Fata de 1950 AFR a inreg o crestere nesemnif in timp ce Orient. Mijl. arata un potential de crestere. In privinta incasarilor se pastreaza pozitia secundara in ierarhia mondiala a AM pt 2003. Daca in 1960 EU si AM aveau o pondere in incasari de peste 90% aceasta a scazut pana la 75% in 2003. Statisticile OMT din 2006 ne prezinta urm harta a ierarhiei mondiale: primele destinatii din lume la sosiri: FRA, ESP, USA, CHN, ITA; UK, MEX, GER, TUR, AUT; primele destinatii din lume la īncasari: USA, ESP, FRA, ITA, UK, CHN, GER, TUR, MEX, AUT, AUS zonele cu cea mai mare dezvoltare turistica din ultimul timp: CHN, MEX, RUS, THA, ARG, KOR, TUR, BRA, CZE, EGY
EVOLUTIA CIRCULATIEI TUR IN STRUCTURA. Intre dezv ec-soc si dezv tur dintr-o tara exista o leg directa asa cum exista o leg intre dezv ec-soc dezv serv. O alta leg e intre dezv ec unei tari si ponderea sa in vol valoric al tur intl. Pe masura ce o tara e m dezv dpdv ec ponderea sa in vol valoric al tur intl tinde sa depaseasca ponderea sa in vol fizic. Cm mare dif intre ponderea in vol valoric si ponderea in vol fizic e in cazul tarilor exp de petrol iar cm mare dif neg in cazul tarilor din EU-E
DEZVOLTAREA IN ETALARE A TUR. Sezonalitatea activit tur e una din particularit unui sect ec. Sezonal act tur decurge din sezonalit cererii tur si din dependenta ofertei de factori nat. Pt majorit tarilor fluxurile tur se concentreaza in trim al II-lea al anului, Masurarea sezonalit flux tur prez importanta in stabilirea eficientei infrastruct tur. Acesta e motivul pt care se rap nr innoptari hoteliere din luna de maxima cerere la nr innopt hoteliere din luna de minima cerere (luna de min. e Febr, / max. e Iulie). Cm put sezonalit e inreg in tari care sunt dezv dpdv tur: AUT, SUI, POR, ITA. Cm mica sezonalit in tarile Scandinave si in GER, JPN sau AUS. In ceste zone oferta tur nu e dependenta de fact nat fiind orientata pe tur de afaceri, congrese si de weekend. ESP care e dep de clima inreg totusi o sezonalit scazuta datorita masurilor luatede autorit pt prelung sez.
PREZENTAREA EUROPEI TURISTICE. EUROPA A fost si va ramane cm vizitata destinatie dp glob ea adunand peste jum din sosirile de tur intl. In 2005 fata de 90 sos de tur intl au crescut de la 398,9 mil la 441,6 mil. Ponderea ocupata de EU n tot mond s-a mentinut la 54,3%. Acelasi lucru e si la incasari in tot mond. Anul 1991 - anul de criza in tur mond si-a pus amprenta si asupra EU inreg ritmuri anuale neg la sosiri si incasari. E utila realizarea unei delimitari in cadrul EU a tarilor cu m traditie in tur si care inreg cm mari sosiri si incasari fara de tarile care abia si-au deschis portile spre tarile lumii. Flux tur cu destinatia EU se indreapta spre EU-E si EU-S. In 2003 in totalul sosirilor: EU de 1.V 34,1% 2.S 32,8% 3.C si E 17% 4.N 11,9% 5. Est-Mediteraniana 4,2% (CYP,ISR,TUR). Ca pondere in incasar in 2003: V 36,3 S 35,1 N 14,7 C si E 7,8 Est-Medit 7,1%. In cadrul EU putem face unele delimitari: exista tari dezv ec cu un pot tur emitent dar cu o oferta tur m saraca: GER, BEL, NED, UK, tari dezv ec cu un pot tur mare si cu o oferta tur bogata: FRA, ITA, ESP, AUT, tari in curs de dezv cu pot tur mediu dar cu oferta tur compensatorie si bine valorif: POL, TUR, HUN, CRO; ROMs-ar incadra intro a 4a grupa de tari in curs de dezv cu un pot tur nat si antropic bogat.
POZITIA ROMANIEI IN EUROPA Datele statistice care prezinta situatia tur straini care au venit in ROM si a celor care au plecat din ROM inaintede 90 sunt marcate de controlul si amprenta vechiului regim. In 90 s-a obtinut un record absolut atat la sosiri cat si la plecari. Acesta a fost un bun moment pentru Romānia de a se impune pe piata turistica, dar din pacate nu era pregatita sa raspunda cerintelor unui public selectiv. La sosiri de vizit str s-ua inreg 6,5 mil nr depasit in 2004 6,6 mil. La plecari in 90 au plecat 11,2 mil si in 2004 6 mil. In privinta mijl de transp utilizate se inreg un regres pt majoritatea cu exceptia transp aerian care a inreg cresteri. In privinta motivatiilor care stau la baza plecarii si sosirilor s-au inreg mutatii: a crescut ponderea tur straini veniti pt odihna vacante si afaceri, a scazut nr vizit in tranzit si care fac micul trafic de frontiera. In privinta romanilor a scazut nr celor care pleaca pt odihna, recreere si vacante precum si micul trafic de front in timp ce afacerile si motivele profesionale sunt in crestere. In privinta tarilor de origine ale vizit str in ROM in 2005: 5,83 mil vizit str din care: MLD 1,4 mil, HUN 1,52 BUL 0,39 USA 119000 AFR 11000 ASIA 142000 ISR 58000 ITA 280000
PROFILUL PIETEI TURISTICE: FRANTA Anul 2003 a fost un an dificil pt. turismul mondial, lucru resimtit si de tur. francezi, evenimentele gen razboiul din Irak, actele teroriste sau gripa aviara au afectat negative turismul mondial. In anul 2003 Franta a inr. cca 75 mil de sosiri de vizitatori straini, fata de anul 2002 inreg o scadere cu cca 2%. De asemenea s-a inreg o scadere si a nr. noptilor petrecute de turisti straini in Franta. Principalele tari emitente pt. Franta pt. 2003 au fost: GB si Irlanda cu 14,8 mil sosiri, Ger 14 mil, Tarile de jos cu 12 mil, BEL, LUX, GRE, ITA, POR, ESP, JPN. Anul 2003 confirma tendintele deja manifestate in Franta de repliere a turistilor francezi in propia tara astfel aproape 90%din turistii francezi si-au petrecut sejurul in propria tara.de asemenea s-au inregistrat o usoara crestere a turismului organizat prin apelarea in proportie de 6,9% de tour-operator si ag.de turism. In privinta plecarilor in strainatate francezii au realizat in anul 2003 24 mil de sejururi in strainatate otusi ele sunt in scadere fata de anul 2002. Principalele destunatii pt turistii francezii au fost: ESP 7,7 mil; ITA 3,1 mil; UK 3 mil. Alte tari BEL, MAR, GER, GRE, USA. In concluzie, preferintele francezilor se indrepta spre Mediterana, adica ESP, ITA, TUN, MAR precum si alte tari Europene, iar in afara Europei ei au ales si tarile zonei Asia si Pacific. In privinta incasarilor din turismul international remarca o scadere fata de anul 2002. Astfel s-au inregistrat in 2003 incasari cca 32 mld euro si cheltuieli de cca 20 mld euro. Scaderea cea mai pronuntata a inregistrat in Fr din partea turistilor din USA pt 2 ani consecutive turistii britanici au depasit chelt facute in franta de turistii din USA. Motivatia principala de consul turistic a turistilor francezi este motivatia hedonista adica ei consuma pt a-si face o placere. Pe locul 2 in alegerea unei destinatii sta primul impuls iar pe locul 3 este pretul. Romania ca destinatie turistica pt francezi conform informatiilor obtinute in urma unui studio facut in randl unor tour-operatori in turismul organizat a scazut durata medie sa sejurului este de 10 zile iar chelt medie pe sejur/tur pt prestatiile turst este 400 euro la care se adauga transport aerian 250 euro deci in jur de 650 euro /tir in ROM. Fata de anul 1998 nr turst francezi in ROM a crescut constant ajungand in 2003 cca 100000 fata de 60000 in '98. Romania pierde in competitia cu tarile vecine datorita calitatilor scazute a serviciilor si tarifelor ridicate. Profilul turistic francez care vin in Ro este inte 55 si 70 ani are venituri medii si face parte din clasa de mijloc. Un studiu facut in randul FRA a aratat faptul ca ei considera ca Ro nu beneficiaza de o mediatizare corecta realitatile romanesti fiind mai putine negative decat informatiile despre Ro.
PROFILUL PIETEI TURISTICE: SPANIA In ESP administratia de stat in domeniul turismului este reprezentata de 3 organisme - secretariatul de stat; directia generala de turism; institutul de turism. La nivel local ESP este impartita in 17 comunitati autonome care se ocupa de coordonarea si promovarea tur. Fiecare comunitate autonoma se ocupa de reglementarea tur si cere propriile legislatii. Cm intalnite sunt: hotelurile, hostelurile si pensiunile, iar ca structura extrahoteliera sunt ff raspandite apartamentele turistice, capingurile, vilele de vacanta. La nivelul anului 2002 ESP detinea cca 9 mil de locuri de cazare. Dintre acestea aproape 60% sunt hosteluri si pensiuni. Si in ESP predomina hotelurile de 2,3 stele. Prin excelenta ESP este o tara primitoare de turisti. ESP are o cota de piata de cca 13 % din sectorul si aprox 15 % din venit inregistrate in Europa. Sindromul 11 sept a deplasat fluxurle tur spre EU conjunctura din care ESP a avut de castigat. Din cei cca 51 mil turisti care au vizitat ESP in 2003 peste 90% au fost europeni , cca 2% americani , 1% japonezi.Principalele piete emitatoate pt ESP sunt: 1 UK 15.4 mil tur. 2 GER, 3 FRA, Benelux, ITA. Cheltuiala medie zilnica pe turist a fost de 160 euro din cei 15.4 mil turisti Britanici care au vizitat ESP aprox 13% sunt proprietar de locuinte in aceasta tara durata medie a sejurului depasind 4 zile. In privinta plecarilor in strainatate din cei 3.2 mil Spanioli , 70 % au ales Europa cu FRA ITA POR, tari ale EU Est ; 27% au ales AMC, Caralibe iar restul Asia. Cele mai mari bazine emitatoare de turisti dinESP sunt: Catalunya, Madrid si Valencia. Catalunya e cm indrustializata parte a Spaniei iar locuitorii au V peste medie. Cei ce calatoresc cel mai mul in strainatate sunt pers intre 25-40 ani care calatoresc indiferent de sezon si care prefera localurile, discotecile si loisir. Pers de varsta a 3 calatoresc putin in strainatate. Tipul de vacanta preferat de turistul spaniol este 1 cu aproape 50% voiajul cultural; 2 turismul de litoral 3 turismul alternativ: sport si aventura; 4 si alte genuri intr-o proportie mai mica. La turisti spanioli se remarca tendinta de a calatorii pe cont propriu datorita libertatii de miscare. Peste 70% din Spanioli care calatoresc in strainat au V medii si cauta serv de buna calitate la tarife rezonabile. Romania ca destinatie turistica pt spanioli. Ro a inregistrat in anul 2003 cc 21000 de vizitatori spanioli, acest nr reprezentand o crestere fata de anii anteriori. Dintre programele culturale cele mai bine vandute spaniolilor sunt : Programul Ro completa pt manastiri din bucovina si partidele de vanatoare.
PROFILUL PIETEI TURISTICE: GERMANIA In cadrul UE poporul german este poporul care calatoreste cel mai mult,In anul 2003 80% din pop au cel putin o calatorie pe o durata de 4 nopti ,adica 66 mil de loc.Cu toate acestea intr-un studio facut in anul 2003 s-a observat ca in anul 2004 germanii nu mai vor sa calatoreasca atat de mult din mai multe motive: dorinta de a mai sta pea casa ;situaita economica cu usoare probleme;teama de atacuri teroriste ;lipsa banilor. Calatoriile in familie isi pastreaza o importanta .Germanii raman fideli la destinatiile lor preferate si anume ESP, ITA, GER. In preferintele GER Turcia a revenit in forta si vor urma si HUN, BUL, EGY. Celebrul tour-operator TUI prefigureaza viitorul turismului individual,prin care turistii individuali pot sa faca rezervari on-line la diferiti tour-operator turistici. De asemenea s-a observat o tendinta de a face rtezervari in ultimul moment. Romania ca destinatie turistica pt Germania In ultimii ani interesul germanilor pt ROM a fost in crestere. In anul 2003 au sosit in rom aprox 380 mii de nemti. Principalele perioade de consum turistic in rom sunt:martie ,mai, septembrie cand se desfasoara turismul de cura,circuite turistice,iar cei care fac turism au peste 60 de ani;iunie-septembrie cand are loc turismul de litoral practicat de familiile cu copii la care se adauga camping,vacante active; noiembrie-decembrie pana in martie,cand se practica turismul montan. Principalele atractii in rom sunt Transilvania si Bucovina, circuitele turistice, litoralul, Delta Dunarii, croazierele pe Dunare. Cheltuielile turistilor germani sunt in medie de 67 euro/zi pe turist iar barbatii cheltuie pe sejur cca 1050 in timp ce femeile doar 950. Mijlocul de transport preferat a turistului german este automobilul. Inspre ROM pe primul loc se afla autoturismul propriu apoi autocarul si apoi avionul Probleme de imagine ale ROM in randul germanilor ROM este perceputa ca o tare cu probleme economice si politice cu caini vagabonzi,copii ai strazii, tigani. Alte probleme inregistrate ar fi: calitatea proasta a infrastructurii ; lipsa de profesionalism a personalului; lipsa vb de limbi germane
PROFITUL PIETEI TURISTICE: ITALIA Cele mai recente studii arata ca tursitul Italian prefera sa-si petreaca vacanta in propria tara. In ultimii ani multi italieni cauta stiluri de viata nu pun accent pe confort si cauta sa locuiasca in localitati linistite de mici dimensiuni. De asemea ei redescopera zonele rurale, produsele naturale si aceentul cade pe activitatile fizice. Toate acestea se reflecta si in alegerea destinatiilor turstice astfel ei cauta atractii unice, contactul cu natura, experiente alternative, felul preferintelor in alegerea vacantelor este: vacanta la mare, vacante culturale, vacante la munte, agroturismul, vacante pt practicarea unor sporturi, vacante etno gastronomice. Mijlocul de transport preferat al italienilor pentru calatorii este automobilul, urmat de avion si de tren. O concluzie a acestui fapt este ca majoritatea prefera vacantele pe distante scurte si medii. Īn evaluarea calitatii unei vacante italienii tin cont de urmatoarele (īn ordinea preferintelor): 1. calitatea structurii receptive 2. politetea si amabilitatea lucratorilor din turism 3. mediul īnconjurator 4. informatiile turistice si calitatea lor 5. siguranta personala 6. posibilitatea pentru shopping 7. calitatea hranei 8. preturile 9. cultura. ROMĀNIA PE PIAŢA TURISTICĂ ITALIANĂ Evolutia sosirilor de turisti italieni īn Romania īntre 1998-2003 arata ca puncte de inters ale italienilor īn Romania: - orasele medievale din Transilvania; - manastirile pictate, punctele culturale si religioase; - Bucurestiul; - Delta Dunarii; - Litoralul. Problemele de imagine ale Romāniei pentru turistii italieni tin de: - nesiguranta destinatiei; - probleme de infrastructura; - atitudinea neprofesionista a unor functionari; - asistenta sanitara; - tiganii. Turistii italieni care au vizitat Romania au apreciat astfel calitatea serviciilor in Romania: -calitatea hotelurilor 1*; -amabilitatea lucratorilor 2*; -mediul īnconjurator 1*; -calitatea informatiilor turistice 1*; -siguranta 1*; -shopping 1*; -calitatea māncarii 3*; -preturi 4*; -grija autoritatilor pentru monumentele de arta 1* .
PROFILUL PIETEI TUR: MAREA BRITANIE si IRLANDA DE NORD In anul 2003 au calatorit in stainatate aprox 62 mil de britanici inregistrandu-se o crester fata de anul precedent. Brit acorda imp.deosebita tur din motive: 1.moneda puternica 2.in timp turismul in UK s-a transf intr-un tur de masa. Motivatiile de deplasare: 1. 70% petrecerea vacantei, 2. vizite la rude si prieteni. 3.concediul platit. Brit beneficiaza de 4-6 sapt de concediu platit pe an + 8 zile de sarbatori legale. 4.de foarte mult timp s-a pastrat traditia existentei unui an liber intre colegiul de facultate Profilul turistului britanic. Turistul UK este experimentat, pretentios si relativ bogat. In alegerea unei destinatii el ia in calcul in aprox 50% din cazuri vremea, iar pe locul 2 se afla descoperirea de culture si destinatii inedite; pretul alcool sa fie mic, bucataria locala, plaje neaglom, transp convenabil, viata de noapte. Tur brit este speriat de boli de acte teroriste de lipsa igienei. Desi este relativa bogat tur. br este atent la raportul cal/pret. Caracteristicile pietei. 1.Sezonalitate Brit calat in special trim 3 al anului iunie-sept. In trim 2 si 4 calat pt. afaceri. 2.Transportul In strainatate brit. calatoresc in proportie de 77% cu avionul. Acest lucru dezavantajeaza ROM ca dest tur din mai multe motive: tarife mari in sezon; exista curse mai ieftine de la Londra-NY, Dubai decat Londra -Buc. 3.Cazarea. Britanicii prefera structuri de cazare de categorie superioara 4.Durata medie a sejurului Este de 10 zile cu o tendinta de crestere 5.Cheltuieli turistice UK nu este doar o receptoare de turisti ci si o campioana la cheltuieli turistice. Ea se afla pe locul 3 dupa SUA si Japonia. 6.Varsta si situatia familiala. Grupele de varsta care fac cmm turism sunt: 25-34 de ani, 35-44,45-54. Cu toate aceste se considera ca turistii peste 50 de ani sunt cei care ch cm mult. In UK 20 mil de persoane cheltuie 80% din bogatia tarii.7.Destinatia. Europa detine inca ponderea principala ca destinatie turistica, peste 80 % pe locul 2 USA .S-a obs o crestere a interesului pt TUN, EGY, CRO, TUR. Romania ca destinatie turistica pt. britanici. In anul 2003 in ROM au venit apox 68 de mii de brit. Cresterea nr acestuia fata de 2002 a fost det de:teama de atacurile teroriste,Teama de a merge cu avionul pe distante lungi, teama de gripa aviara, cele 2 meciuri de fotbal din ROM. Se considera ca in anul 2004 circulatia turistica in rom a fost infl neg de facilitatile cu privire la zborurile aeriene oferite de alte state est-europene si competitia din aceasta zona geogr care defav ROM la rap calit/pret. Destin preferate sunt ca la ITA
POZITIA AMERICII IN TUR INTL. Daca in 1950 America detine locul second in turismul mondial la incasari si sosiri,in present ea isi pastreaza pozitia dar cu ponderi mai mici.Situatia si evolutia turismului int. al americii se explica prin situatia si evolutia economica a SUA si Canadei. Aceste 2 state detin peste jumatate din sosirile inter. de turisti din regiune .In anul 2003 America de nord si sud detineau 16,35% din sosirile mondiale si 21,81% din incasarile mondiale. Principalele tari emitente pt.America sunt: 1.SUA cea mai mare parte; 2.CAN; 3.MEX; 4.JPN; 5.UK 6.ARG; 7.GER, FRA. Observam si aici o dezvoltare a turismului intraregional, adica americanii se viziteaza intre ei. Principalele destinatii ale americii sunt: 1.AMN; 2. reg M. Caraibelor si apoi AMS. Sosirile de turisti provenind din tarile europene au crescut usor comparativ cu cele din Asia de Est si Pacific. Īn 1991, din Europa au venit 12 %, din Asia de Est si Pacific 8,2 % fata de 6,6 % īn 1985. Originea fluxurilor este extrem de concentrata, primele cinci tari emitatoare de turisti internationali catre America reprezinta 71 % din sosirile turistice īn regiune. Ponderea regiunii "America" īn totalul īncasarilor din turismul mondial este superioara ponderii sosirilor de turisti internationali. Īn 1998, ponderea īn totalul īncasarilor pentru America a fost de 27, 2 %, respectiv 121, 2 mld. $ S.U.A. Īn īncasarile mondiale ponderea Americii a scazut fata de 1950, dupa 1990 sesizandu-se totusi o crestere.
PROFILUL PIETEI TURISTICE: SUA SUA devanseaza categoric la chel. turistice pe ocupantele locurilor 2, 3 adica UK si GER. EU este si va ramane probabil destinatia preferata pt americani.Peste 45% dintre americanii care calatoresc in strainatate aleg ca destinatie EU. Totusi in ultimii 15 ani Asia de sud-est si pacific a castigat 5% in preferintele americanilor. Piata Americana e una din cm dinamice si imprevizibile. Competitia pt atentia turistilor americanisi pt bugetele lor pt calatorie este foarte puternica. Romania ca destinatie turistica pt americani. In anul 2003 au sosit in ROM peste 90000 de vizitatori am. in ultima decada nr tur am sositi in rom a cunoscut un trend crescator. Evenimentele care au influentat circulatia turistica catre europa si catre rom au fost:razboiul din SER, atacurile teroriste din America; razboiul din Irak, nivelul scazut record al ratei de schimb $/E. Principalele puncte de atractie in rom sunt: orasele medirvale din TRN, arta cultura si orasul Buc, satele traditionale, turui Dracula, croaziere pe dunare. Particularitati ale vizitatorilor americani: Accent mare pe securitatea personala in deplasare; doresc sa poata comunica direct si eficient atat in perioada de pregatire a calatoriei cat si in timpul desfasurarii acesteia.; durata medie a vacantelor e d 2 ori mm decat a EU; cmm am interesati de ROM prefera sa calat in grupuri mici sau indep; majoritatea amer. care vin in rom sunt calatori satisfacuti care nu se afla pentru 1 data in EU; perceptia ca americanii sunt naivi sau nerealisti este gresita si se datoreaza modului prietenos, direct si sincer in care se manifesta cei mai multi dintre americani. Cele mai populare activitati desfasurate de americanii care calatoresc in strainatate sunt: servirea mesei la restaurant, 89% ; cumparaturi 78%; vizite in orase istorice 69%; vizite in zone rurale autentice. Probleme de imagine ale Romaniei ROM este vazuta ca o destinatie nesigura cu probleme economice si de infrastructura. Unii dintre functionarii care intra in contact cu vizitatorii straini au o atitudine neprofesionista, chiar nepoliticoasa. Sistemul de asistenta medicala se afla mult sub standardele occidentale. Preturile si tarifele sunt nejustificat de mari raportate la calitatea produselor
PONDEREA AFRICII IN TUR INTL. Ponderea in incasarile si sosirile mondiale s-au pastrat in mare masura .In 1950 africa avea o pondere de 2,1% la sosiri iar in anul 2003 a ajuns la 4,4 % in privinta incas a avut in 1950 4,2% din totalul mondial iar in 2003 detinea 2,7%. Pozitia modesta pe care A o are in tur mond se dat situatiei ei ec, totusi AFR are o serie de atuuri in turismul mondial:un impresionant patrimoniu nat si antropic; situarea in apropierea principalului emitator, care e EU; tarile tropicale din AFR se situeaza pe aceleasi fuse orare ca si tarile eu. Spre deosebire de princip reg tur ale lumii, AFR detine doar aprox.30% din sosirile de turisti care provin din alte tari africane. Cererea majoritara pt AFR provine din randul eu apoi din AFR, AM si orientul mijlociu. Principalele destinatii ale Africii sunt: 1.AFR deN. 2.afr orientala. 3.afr australa. 4.afr occ 5.AFR-C
ASIA DE SUD EST SI PACIFIC In AS-SE se situeaza noile tari turistice: H-K; Singapore; THA; Malayesia; KOR; Indonezia si THW. Formele de turism cele mai prielnice pt. aceste regiuni sunt: 1 turismul de afaceri .2 turismul de loisir. 3 turismul de shoping. Diversif motivatiilor de vizitare a acestor reg duce la scaderea vulnerab dpdv al sezonalit tur. Oferta tura din zona pune accentul pe calit serv si utilizarea unei infrastr de cazare de inalta calit si tehnicitate. Una dintre prob zonei este scaderea perioadei de vacanta .Tarile cu cel mai mare potential emitator sunt: KPN, KOR, THW. Aceasta zona e una din cm dinamice in per 1980-93 aspect care se mentine pana in present.In anul 2000 s-au inreg. 111 mil de vizitatori. Ca dovada a cresterii sale spectaculoase in anul 2004 asia a devansat America la sosiri de turisti. Spre deosebire de Africa si incasarile din turism au o pondere importanta insa au o pondere mica in totalul exporturilor. Principalele destinatii in zona sunt: 1 CHN; 2 HK; 3 Malaisia; 4 Thailanda si altele
PROFILUL PIETEI TURISTICE: CHINA In prezent China se afla in primele 10 destinatii ale lumii sub aspectul nr de sosiri. China a inreg. o crestere spectaculoasa a nr de turisti nu doar ca sosiri in china ci si ca plecari in strainatate. Astfel in 2003 peste 20 mil de chinezi au plecat in strainatate. In perioada 1994-2003 plecarile in strainatate a chinezilor a crescut cu 1 mil. Īn concordanta cu datele furnizate de catre Administratia Nationala pentru Turism a Chinei, aceasta tara poate fi prima care va crea un precedent īn recentele statistici pentru turismul global prin īnregistrarea a peste 30 milioane deplasari īn strainatate pāna la sfarsitul anului 2004. Remarcabila este cresterea de 7 milioane, timp de un an, doar īn perioada 2003-2004. Tendinta generala de crestere a nr de calatori chinezi este determinata de īmbunatatirea standardului de viata al acestora, īmbunatatire determinata de dezvoltarea economica si sociala din ultimii ani. Cauze ale fluxului mare de personae care pleaca in strainatate sunt: 1 cresterea economica deosebita inreg in zona. Astfel in 2003 fata de 2002 PIB a crescut cu 9%; 2 un alt factor essential in stimularea plecarilor a fost inlesnirea deplasarilor peste hotare. In urma cu cativa ani chinezii nu aveau voie sa plece in strainatate cid oar in Hong-Kong, Macao, Thailanda. Ei puteau beneficia fie de pasapoarte de grup fie de pasapoarte diplomatice care se obtineau f greu.Incepand cu anii 1990 s-au acceptat treptat si alte destinatii.In anul 2004 s-a ajuns la 57 de tari, iar guvernul ROM a incheiat un accord cu china in acest sens; 3 chinezii vin in nr. mare in europa deoarece ei considera ca europa tre vazuta cel putin o data. Cei care īsi permit sa calatoreasca la mare distanta, īn special īn strainatate, sunt: - proprietarii propriilor afaceri private, - personalul care lucreaza pentru companii straine sau joint ventures,- juristi, ingineri si alte functii de nivel mediu, - cei care lucreaza īn domeniul media si sport. cu potentialul cm mare: Shanghai Beijing Guangzhou. Nevoi speciale ale turistilor chinezi Ghid limba chineza Mīncare chinezeasca. Ce nu se stie despre Romānia Dupa 1989, Romānia a devenit slab mediatizata īn China. Chinezii cunosc Romania doar atasata de personalitati si nu stiu nimic despre de ar fi de vizitat. O mare parte a chinezilor nu sunt siguri daca Romania este un stat socialist sau democratic, categoria de peste 35 de ani īsi amintesc de personalitati, īn afara celor redate de filme, cum ar fi Ceausescu, Nadia Comaneci, Gheorghe Zamfir si Dinu Lipati. Cei sub 35 de ani īsi amintesc de Hagi si Nadia Comaneci.
CARACTERISTICILE SI PARTICULARITATILE PIETEI Piata turistica internationala este sfera economica de intalnire dintre produsul turistic ca oferta turistica si cererea turstica reprez de nevoile tur. Piata turistica are un caracter complex, datorita faptului ca oferta si cererea vizeaza concomitent atāt serviciile cāt si marfurile solicitate de turist. Datorita acestui continut complex, piata tur are o serie de interferente si este conditionata de dimens si dinamismul pietei de servsi de marfuri asupra carora va exercita o serie de influente. Īn tur international distributia īn timp si spatiu a consumului turistic, conduce la realizarea lui pe pietele apartinānd mai multor tari. O parte a acestui consum se va realiza īn cadrul pietei interne a tarii de resedinta iar o alta parte se va realiza pe piata pe care turistul o tranziteaza si o ultima parte īn cadrul pietei tarii de destinatie. In componenta pietei tur se include: cererea nesatisfacuta, cererea īn curs de formare, cererea fara obiect si oferta fara subiect. Īn cadrul pietei turistice pot aparea situatii de dezechilibru dintre oferta si cerere, respectiv piata fara oferta dar cu cerere sau invers. Piata tur comporta urm acceptiuni: -piata efectiva (reala); - piata potentiala; - piata teoretica. Dupa sfera de cuprindere exista: -piata nationala si -piata internationala. Piata nationala este piata īn cadrul careia cererea si oferta se confrunta si se realizeaza īn interiorul granitelor unei tari. Cererea poate fi internationala, dar oferta ramāne nationala. Extinderea cererii tur va implica masuri de crestere a ofertei tur īn principal a bazei tehnico-materiale de producere si de servire. Piata turistica are urm particularitati: este o piata cu finalitate specifica- consumatorii de produse tur urmaresc realizarea unor actiuni specifice, fara a avea ca scop final achizitionarea produsului tur ca marfa; este o piata puternic segmentata si cererea si oferta fiind individualizate; achizitia si consumul sunt separate īn timp si spatiu; este o piata multidimensionala, de multe ori consumatoru nu coincide cu initiatorul, cu decidentul, cu influentatorul si cu achizitionatorul; piata cu risc mai accentuat.
STRUCTURA PIEŢEI TURISTICE Īn evolutia sa, piata tur īnregistreaza o serie de modificari care vizeaza atāt dimensiunile cāt si structura sa. Poate avea loc o largire a pietei tur ca urmare a cresterii ofertei si a cererii solvabile iar pe de alta parte la diversif structi acesteia. Rap dintre consumat efectivi si nonconsumatori nu are un caracter static ci se modifica pe masura ce conditiile economice si sociale ale pop evolueaza si favoriz consumul tur. Categoria nonconsumatorilor e m eterogena decāt cea a consumatorilor si poate fi delimitata īn nonconsumatori efectivi si nonconsumatori relativi. Nonconsumatorii relativi, cuprind acea parte a populatiei care nu consuma produsul tur pt ca: nu dispun de mijloacele necesare pentru practicarea tur; nu prefera aceasta forma de petrecere a timpului liber, alegānd alte modalitati sau practica tur dar pe cont personal īn totalitate Nonconsumatori absoluti sau efectivi, sunt cei care nu vor putea deveni niciodata consumat ai produsului tur dat unor factori care au un caracter de permanenta si care se opun posibilitatii de a calatori: diferite boli; Piata actuala, denumita si reala sau efectiva cuprinde cercul de indivizi care consuma īntr-o anumita per data prod tur pentru a-si satisface nevoia tura de recreere sau tratament. Piata potentiala are o sfera mai larga, īncorporānd piata actuala si o parte din consumatorii potentiali ai produsului tur, respectiv nonconsumatorii relativi interni si externi. Piata teoretica are limite mult mai largi, pentru ca presupune ca toti nonconsumatorii sa devina consumat de prod tur. 1.Capacitatea pietei tur- este data de necesitatea ptr un produs tur, fara a se lua īn considerare nivelul V consumatorilor sau al preturilor prod. 2. Potentialul pietei tur- cererea tuturor consumat pt un anumit produs tur īn fct de V lor si de preturile acelui produs. 3. Volumul pietei produsului tur- totalitatea tranzactiilor īncheiate pentru un anumit produs tur pe o piata data, īntr-un anumit interval de timp. Se poate vorbi despre saturarea pietei atunci cānd volumul pietei este egal cu potentialul ei. 4. Locul pe piata al unui anumit produs tur- acea parte a volumului pietei acoperita prin vānzarile realizate pentru respectivul produs.
|
