IMPACTUL INFLATIEI

IMPACTUL INFLAŢIEI

CONSIDERAŢII GENERALE

Inflatia are o seama de consecinte care variaza de la o tara la alta si de la o etapa la alta, în functie de gradul de liberalizare a preturilor si de dezvoltare a sistemului financiar. În tara noastra inflatia, care a fost în acesti ani asimetrica (preturile, inclusiv salariile, nu s-au modificat în aceeasi masura), a avut efecte serioase asupra populatiei, întreprinderilor si statului.

Sesizând efectele nocive ale inflatiei ridicate asupra proceselor economice, veniturilor, comportamentelor si politicii mac 14214s182o roeconomice, Banca Nationala a analizat si prezentat cu regularitate publicului, aprecierile sale asupra acestui fenomen. Astfel, înca în lucrarea "Politica monetara în perioada de tranzitie", aparuta în noiembrie 1992, se arata printre altele:

"Peste un anumit prag (...), inflatia reprezinta unul dintre cele mai primejdioase fenomene, ce se repercuteaza atât în plan social, cât si economic. În plan social, inflatia înalta erodeaza puternic economiile populatiei, mai cu seama în conditiile în care acestea nu sunt protejate prin rate corespunzatoare ale dobânzii. Ea afecteaza mai grav categoriile de populatie cu venituri fixe (pensionarii, bursierii, beneficiarii ajutoarelor sociale), comparativ cu alte categorii (salariati, actionari, proprietari) ale caror venituri evolueaza în acelasi sens cu inflatia dar, de regula, mai lent decât aceasta.

Datorita incertitudinii cu privire la nivelul viitor la ratei inflatiei, se produce o redistribuire arbitrara a membrilor societatii, fara ca beneficiarii acestei redistribuiri sa fie îndreptatiti sa câstige, iar cei care sufera pierderi sa o merite."

3.3.1 EFECTE ASUPRA POPULAŢIEI

Populatia a receptat diferit repercusiunile inflatiei de-a lungul peroadei de reforma. Datorita absentei unor posibilitati de protejare efectiva a activelor financiare (populatia este creditor net fata de sistemul bancar), pâna la finele anului 1993 aceasta a înregistrat pierderi importante, dobânzile practicate pentru depozite au fost real-negative, neasigurându-se pastrarea puterii de cumparare a economiilor. De asemenea populatia a pierdut si pe cale erodarii valorii reale a numerarului detinut (tabelul III.3)

Tabelul III.3

Active financiare ale populatiei

Sursa: Banca Nationala a României, Buletine trimestriale si Rapoarte anuale

Inflatia si politicile asociate de combatere a acesteia au afectat si veniturile populatiei. În perioada 1990 - 1993 miscarea salariilor a fost mai volatila decât cea a preturilor.

În România procesul liberalizarii preturilor (si veniturilor) nu a ocazionat modificari importante în structura salariilor. În continuare, salariile cele mai mari se obtin în industria miniera, energie electrica, petrol si gaze, metalurgie, transporturi si chimie (au aparut, în aceasta categorie, si activitatile financiare). Se constata, însa, cresterea decalajului dintre aceste ramuri si celelalte. Aceste ramuri sunt dominate de regii autonome, care sunt subventionate de catre stat.

În acelasi timp, categoriile cu venituri fixe (pensionarii, bursierii, beneficiarii de ajutoare sociale) sunt mult mai sever afectate de inflatie.

EFECTE ASUPRA SECTORULUI REAL

Agentii economici au resimtit diferit impactul inflatiei. Debitorii neti (întreprinderile cu probleme sau cele în expansiune) au receptat dobânzile mici, sub rata inflatiei, ca pe o subventie implicita (pâna în 1994), în timp ce alte întreprinderi, profitabile, cu resurse financiare proprii au înregistrat pierderi relative. Din 1994, semnul influentei s-a schimbat, în conditiile dobânzilor real-pozitive, menite sa combata inflatia. În ansamblu, sectorul întreprinderilor este utilizator net de resurse.

Tabel III.4

Sectorul întreprinderi - pozitia fata de sistemul bancar

milioane lei; sfârsitul perioadei -

Sursa: Banca Nationala a României, Buletine trimestriale si Rapoarte anuale

Mediul economic inflationist a viciat comportamentul economic al întreprinderilor, mutând centrul preocuparilor de la activitatea productiva catre conservarea patrimoniului. Un efect nociv al acestei orientari l-a constituit acumularea de stocuri, peste nevoile curente ale productiei. Aceasta presiune asupra resurselor genereaza noi tensiuni inflationiste.

Investitiile interne au suferit puternic datorita inflatiei. Incertitudinile privind costul resurselor cuplat cu costul ridicat al acestora inhiba potentialii investitori. Un efect al costului ridicat în lei pentru programe de investitii îl reprezinta apelul la credite în valuta, solutie fructificata mai ales în anul 1995, când totalul creditelor în valuta a crescut la circa 722 milioane dolari.

3.3.3 EFECTE ASUPRA SECTORULUI FINANCIAR

Pozitia financiara a statului sufera importante modificari datorita inflatiei. Emisiunea de baza monetara a autoritatii monetare, mai mare în perioadele de inflatie, procura statului venituri. Datoriile sectorului public (credite bancare) s-au erodat puternic în primii ani ai reformei sub dublul aspect al inflatiei si dobânzilor.

Sectorul bancar este expus puternic în conditii de inflatie. Bancile românesti au încercat, în perioada 1990 - 1993, sa se protejeze de inflatia în crestere prin asigurarea de marje de dobânda mai mari si nu prin cresterea dobânzilor. În acest fel povara inflatiei a fost transmisa creditorilor bancilor (populatia, si în mai mica masura o parte a întreprinderilor). Pe termen mediu (si lung) o astfel de politica conduce la decapitalizarea si incapacitatea bancilor de a mai mentine creditarea, în termeni reali, la acelasi nivel, fara resurse aditionale, cum ar fi de exemplu refinantarea de la Banca Nationala. În aceasta perioada, apelul la refinantarea acordata de Banca Nationala s-a mentinut ridicat în raport cu totalul resurselor bancilor comerciale (tabelul III. 5)

Un alt factor ce determina bancile sa apeleze la resurse de finantare este acela al mentinerii unui flux de credite neperformante, care nu genereaza venituri bancilor.

Tabelul III. 5

Ponderea refinantarii de la Banca Nationala

în pasivul bilantului agregat al bancilor comerciale, 1990 - 1997

Sursa: Banca Nationala a României, Rapoarte anuale 1991-1995, Raport anual 1997

Combaterea inflatiei si aducerea si mentinerea preturilor la niveluri considerate normale (în orice caz, comparabile cu ale parametrilor comerciali ai României, dar, pe termen mai lung, în linie cu standardele europene) reprezinta principala responsabilitate a Bancii Nationale a României.