IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU ÎN ACTIVITATEA ÎNTREPRINDERII
Din punct de vedere macroeconomic întreprinderea este parte integranta a mediului ambiant si componenta economica a acestuia. 838d321i
Analiza diferitelor cerinte existente si a efectelor lor asupra economiei si gestiunii întreprinderii pune în evidenta 3 tipuri de mediu:
mediu stabil - unde schimbarile sunt rare, de mica amploare si previzibile;
mediu schimbator - unde schimbarile sunt frecvente, de amploare variabila si, în general, previzibile;
mediu turbulent - unde schimbarile sunt foarte frecvente, de amploare variata, cu incidente profunde asupra activitatii întreprinderii si greu de anticipat.
COMPONENTELE MEDIULUI AMBIANT AL ÎNTREPRINDERII
Analiza componentelor mediului ambiant necesita încadrarea acestora în macromediul si micromediul întreprinderii.
Ca sistem dinamic si socio-economic întreprinderea preia din mediul ambiant extern resursele, le introduce în procese specifice din care rezulta produse, servicii sau lucrari care vor fi transferate aceluiasi mediu ambiant.
Deci, în acest sens, firma este o componenta de baza a mediului ambiant ca un sistem de intrari în mediul ambiant (materii prime, materiale) rezultând procese si iesirea catre mediul ambiant (servicii, produse).
Prin intrarile din mediul ambiant întreprinderea se adapteaza la mediu, iar prin iesiri influenteaza mediul.
Mediul ambiant extern în care întreprinderea se constituie si se dezvolta este reprezentat de ansamblul unitatilor economice, a institutiilor financiar-bancare, juridice, administrative, organizatii politice, de ocrotire a sanatatii, învatamânt, a tuturor unitatilor exogene care influenteaza si sunt legate de activitatea economica a întreprinderii.
Întreprinderea functioneaza în conditii de eficacitate ridicata când iesirile corespund sub toate aspectele cerintelor mediului ambiant extern.
Macromediul întreprinderii cuprinde ansamblul factorilor de ordin general al mediului ambiant cu actiune economica, pe termen lung asupra activitatii firmei si asupra agentilor economici cu care aceasta se afla în contact nemijlocit.
Componentele macromediului întreprinderii sunt:
- factorii economici
- factorii tehnici, tehnologici
- factorii de management
- factorii socio-culturali
- factorii ecologici naturali
- factorii politici
- factorii demografici
- factorii juridici
Factorii economici
Între factorii economici ai mediului ambiant extern pot fi mentionati: piata, puterea de cumparare, nivelul si ritmul dezvoltarii economice, potentialul financiar.
Piata interna si externa influenteaza întreprinderea productiva pentru ca pe baza studiului cererii aceasta îsi va stabili produsele ce urmeaza a fi fabricate, cât va produce, pentru cine, calitatea, pretul produselor, precum si elemente ale strategiei acesteia.
Dezvoltarea activitatii de marketing presupune o schimbare de optica în sensul orientarii productiei firmei catre ceea ce se cere pe piata. Prin intermediul pietei interne si externe întreprinderea influenteaza si ea mediul în sensul schimbarii exigentelor consumatorilor ca urmare a lansarii pe piata a unor noi produse care satisfac unele nevoi.
Potentialul financiar al unei tari influenteaza activitatea unei întreprinderi în sensul ca un potential ridicat va favoriza activitatea întreprinderilor si invers. Ridicarea activitatii colective, învatamântului, culturii, a sanatatii ocrotive influenteaza activitatea firmelor.
Pe de alta parte o activitate eficienta desfasurata în cadrul întreprinderilor, a institutiilor de învatamânt, în cercetare, contribuie la cresterea potentialului financiar al mediului national respectiv.
Prin intermediul factorilor economici se realizeaza un schimb permanent organizatie - firma - mediu; aceasta interdependenta trebuie cunoscuta, analizata si influentata în mod favorabil de managementul firmei, organizatiei.
Factorii tehnici si tehnologici
Factorii tehnici si tehnologici sunt reprezentati
în principal de nivelul tehnic al echipamentelor, masinilor, utilajelor,
instalatiilor furnizate întreprinderilor din
Mediul ambiant tehnic, tehnologic prin ansamblul factorilor specifici influenteaza nivelul productivitatii, costului de productie, calitatea productiei, nivelul profitului; în general rezultatele economice finale ale întreprinderii.
În conditiile impactului rezultatelor cercetarii stiintifice, acesti factori au o influenta crescânda ca urmare a accelerarii uzurii morale a tehnologiilor, a reducerii duratei de aplicare a cunostintelor în toate domenii de activitate.
Analizând dotarea tehnica si tehnologica
utilizata de întreprindere în comparatie cu alte întreprinderi din
Decalajele tehnice, tehnologice care apar în astfel de situatii genereaza decalaje economice între întreprinderi, care la rândul lor genereaza decalaje economice între tari.
Rolul managementului este luarea unor decizii care sa vizeze eliminarea decalajelor nefavorabile întreprinderii în scopul cresterii competitivitatii acesteia.
Factorii de management
O întreprindere poate avea un nivel de dotare tehnica, tehnologica superior fata de alte întreprinderi din mediul ambiant extern si intern si totusi sa realizeze o eficienta si o competitivitate redusa în cazul în care dispune de un management neperformant.
Factorii de management exprima gradul de prevedere, organizare, coordonare, evaluare a mediului ambiant în masura în care în cadrul organizatoric si de gestiune creat stimuleaza personalul din întreprindere sa foloseasca posibilitatile respectivului mediu.
Functionarea firmelor este influentata puternic de sistemul de management practicat la nivelul si în cadrul mediului national, international în care întreprinderea functioneaza. (Ex: managementul la nivel guvernamental influenteaza autonomia întreprinderilor, sistemul de creditare al acestora, volumul de investitii, ritmul de dezvoltare al fiecarei întreprinderi în parte si a fiecarei economii în ansamblu - implicit)
Activitatea firmei este influentata si de managementul întreprinderii pe plan mondial. Astfel, daca la nivel mondial se practica o serie de tehnici performante de management, pot face obiectul transferului de cunostinte si implicit pot fi folosite si organizate întreprinderile la nivel international.
Factorii socio-culturali
raportul dintre populatia
nivelul de dezvoltare al învatamântului;
nivelul de ocrotire al sanatatii;
ponderea si calitatea activitatilor cultural artistice;
mentalitatea
În cadrul societatilor în care ponderea cea mai mare o detine populatia rurala, în general cu un nivel de calificare redus, activitatea întreprinderii este influentata negativ sub aspectul calitatii productiei, nivelul productivitatii muncii, în general prin prisma eficientei economice si invers.
Nivelul de dezvoltare al învatamântului favorizeaza pregatirea fortei de munca si implicit eficienta activitatii unei întreprinderi. (Ex: un învatamânt tehnic înalt calitativ reprezinta premisa favorabila cresterii numarului de inventii, inovatii si aplicarea acestora în activitati productive si invers).
Un rol decisiv îl joaca învatamântul, care contribuie atât la îmbunatatirea structurii socio-profesionale a populatiei, cât si, mai ales, la amplificarea nivelului cultural al acesteia, la formarea unei mentalitati specifice economiei de piata. În acest domeniu trebuie actionat gradual, în sensul ca, pe de o parte, se impune pregatirea de specialisti de catre firmele românesti pentru rezolvarea unor probleme realmente noi, derivate din tranzitia la economia de piata si, pe de alta parte, amplificarea ponderii populatiei cu studii superioare, prin sporirea corespunzatoare a cifrei de scolarizare în învatamântul superior, cu deosebire economic si juridic.
Asemenea transformari, corelate cu altele din sfera stiintei, culturii si ocrotirii sanatatii vor da noi dimensiuni rolului factorilor socio-culturali în functionarea firmei si managementului sau.
Mentinerea capacitatii fortei de munca prin actiuni de ocrotire a fortei de munca printr-un sistem sanitar bine dotat, structurat contribuie la buna desfasurare a activitatii în cadrul firmei si invers.
Activitatile cultural - artistice pentru cei fara nici o legatura cu activitatea firmei contribuie la stimularea creativa a personalului, favorizeaza eficacitatea activitatii desfasurate de respectivul personal care a participat la astfel de activitati.
Mentaliatea, ca ansamblu de concepte, convingeri care determina gândirea si comportamentul influenteaza activitatea desfasurata de persoanlul din întreprindere. (Ex: în contextul national în care predomina conceptia ca timpul se masoara în zile, luni, ani - utilizarea timpului de personalul unei firme este mult inferioara fata de contextele nationale în care predomina conceptia ca timpul se masoara în minute, secunde - "timpul costa bani"))
Relatia între firme si mediu poate fi exemplificata si în sensul influentei prin aceleasi grupe de factori a firmei asupra mediului. De exemplu:
- O buna functionare a întreprinderilor productive din cadrul unui mediu national reprezinta premisa favorabila pentru ca acestea sa contribuie cu o cota mai mare la dezvoltarea învatamântului, a sustinerii activitatilor social-culturale, de ocrotire a sanatatii.
- Buna functionare a întreprinderilor conduce la cresterea veniturilor salariatilor si implicit a capacitatii acestora de a participa la diferite actiuni social-culturale, la ridicarea nivelului si calitatii pregatirii de specialite si în domeniul managementului.
Factorii naturali, ecologici
Factorii naturali - ecologici sunt reprezentati de componentele mediului înconjurator omului: relief, clima, flora, fauna, resursele subsolului, în general cadrul natural de desfasurare a vietii materiale.
Înca din faza de proiecatre a unei întreprinderi si apoi în faza de constructie se tine seama de conditiile de relief, clima, de necesitatea amplasarii în apropierea surselor de materii prime, functionarea întreprinderii depinzând în primul rând de resursele de materii prime.
Astfel, existenta unor materii prime indigene reprezinta conditiile favorabile dezvoltarii unei întreprinderi dintr-un anumit domeniu prin influenta favorabila asupra eficientei.
De asemenea, alegerea mijlocelor de transport care se vor utiliza într-o anumita zona geografica va depinde de conditiile de relief, de clima.
Dintre factorii ecologici, resursele naturale în special, apele au cea mai mare influenta asupra întreprinderii.
Caracterul practic neregenerabil al unor resurse, combinat cu cresterea galopanta a preturilor înfluenteaza costul productiei, rentabilitatea si pretul de vânzare.
Prin activitatea desfasurata firma influenteaza si ea mediul înconjurator în sensul mentinerii si protectiei mediului înconjurator sau prin degradarea si poluarea lui. Astfel, se impune o crestere a preocuparilor pentru actiuni pe termen mediu si lung în vederea cunoasterii si protejarii mediului înconjurator: folosirea unor tehnologii care reduc poluare, mentinerea echilibrului ecologic, elaborarea de strategii bazate pe resurse regenerabile.
6. Factori politici
În aceasta grupa pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri, optiunile privind ponderea proprietatii private si publice, politicile de creditare, de sustinere a import-exportului, impozitarea. Cu cât ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu atât activitatea întreprinderii va fi influentata favorabil si invers.
O activitate eficienta desfasurata de catre întreprinderile productive favorizeaza ritmuri înalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte acestea si invers.
Important este ca managerii firmei sa sesizeze aceste influente si sa ia deciziile care se impun.
7. Factori demografici
Mediul demografic reprezinta totalitatea elementelor demografice ce actioneaza asupra firmei, direct sau indirect.
Indicatori specifici care definesc mediul demografic sunt: numarul populatiei, stratificarea populatiei pe vârste si sexe, stratificarea socio-profesionala, populatia activa si ocupata, ponderea acesteia în populatia totala, repartizarea teritoriala a populatiei pe mediul urban - rural.
Analiza acestor indicatori permite o evaluare corecta a dimensiunii cererii potentiale, a pietei întreprinderii.
8. Factori juridici
Factorii juridici reprezinta ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect activitatea întreprinderii.
Cei mai semnificativi factori juridici sunt: legile, decretele, hotarârile guvernamentale, ordonantele, ordinele ministrilor, deciziile prefecturii ce cuprind o serie de norme de drept de a caror realizare raspund agentii economici.
Influenta factorilor juridici se manifesta atât în ceea ce priveste constituirea firmelor cât si functionarea si dezvoltarea lor (Legea nr.31/1990)
1.2 MICROMEDIUL ÎNTREPRINDERII sI INFLUENŢA FACTORILOR ASUPRA ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII
Micromediul firmei cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra în relatii directe dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale prezente si de perspectiva.
Componentele micromediului sunt:
- furnizorii de marfuri
- prestatorii de servicii
- furnizorii fortei de munca
- clientii
- concurenta
- organismele publice
1. Furnizorii de marfuri sunt reprezentati de diversi agenti economici care, în baza relatiilor contractuale asigura întreprinderii resursele necesare de materii prime, materiale, marfuri echipament, masini, utilaje etc.
În contractarea acestor agenti întreprinderea trebuie sa dispuna de informatii referitoare la dimensiunea ofertei si calitatea ei, preturile furnizorilor, politicile comerciale practicate, cunoasterea unor aspecte referitor la climatul intern al întreprinderilor furnizoare - stabilitatea economica, disciplina tehnologica, alte informatii referitoare la factori perturbatori care ar putea afecta aprovizionarea corespunzatoare a firmei.
2. Prestatorii de servicii reprezinta persoanele juridice sau fizice care ofera o gama larga de servicii utile realizarii obiectului de activitate al firmei.
Exemple de prestatori de servicii:
firme de transport, telecomunicatii;
firme de publicitate;
servicii bancare
3. Furnizorii fortei de munca sunt agentii de mediu care influenteaza considerabil activitatea întreprinderii datorita rolului factorului uman în procesul muncii. În sfera acestor factori intra:
oficiile pentru plasarea fortei de munca;
bursa locurilor de munca pentru studenti
4. Clientii
În aceasta categorie intra:
consumatorii, utilizatorii
întreprinderile comerciale
agentii guvernamentale etc.
Clientii alcatuiesc cercul firmelor, institutiilor si al persoanelor individuale carora le sunt oferite pentru consum / utilizare marfuri, produse realizate de întreprindere.
5. Concurenta poate fi reprezentata de firme sau persoane fizice care îsi disputa aceeasi categorie de clienti, iar în situatii frecvente, aceeasi furnizori sau prestatori de servicii.
Competitorii se deosebesc între ei prin rolul pe care-l au în raport cu clientii, atitudinea fata de noutati, formele de comunicare cu utilizatorii, stilul de interventie pe piata.
Prin aceste elemente de diferentiere competitorii pot fi delimitati astfel:
lideri
inovatori
conservatori
timizi.
6. Organismele publice sunt reprezentate de asociatiile profesionale, ale consumatorilor, organismele de stat publice si locale, fata de care întreprinderile au obligatii legale.
În concluzie, mediul ambiant determina o multitudine de efecte asupra întreprinderilor:
adoptarea de stategii organizatorice suple, flexibile, adecvate frecventei, complexitatii si amplitudinii schimbarii;
multiplicarea punctelor de contact între întreprinderi si mediu pentru sesizarea operativa si corecta a schimbarilor;
diferentierea modului de definire a atributiilor în cadrul activitatilor întreprinderilor în functie de gradul de afectare a acestora la schimbarile mediului;
cresterea rolului activ de prognoza a schimbarii.
1.3 RELAŢIA ÎNTREPRINDERE - PIAŢĂ sI OBIECTIVELE ECONOMICE ALE ÎNTREPRINDERII ÎN CONDIŢIILE PIEŢEI CONCURENŢIALE
Principala componenta ale mediului în care o firma apare atât în calitate de producator (ofertant) cât si în calitate de consumator (cumparator) este piata.
Piata mijloceste activitatile firmei cu mediul ambiant. Ea reprezinta sistemul de coordonare si cooperare ce are la baza schimbul si contractul.
|
Piata fortei de munca |
Piata financiara |
||
|
Populatia activa |
Banci |
||
|
Populatia în cautarea unui loc de munca |
Bursa Creditori |
||
|
Oficiile de plasare a locurilor de munca |
FIRMA |
Societatile de investitii |
|
|
Furnizorii de materii prime, materiale, echipamente, |
Clientii |
||
|
masini, utilaje |
Concurenta |
||
|
Piata de aprovizionare |
Piata de desfacere |
||
În relatia complexa întreprindere-mediu în general, respectiv, întreprindere piata în particular pot fi subliniate urmatoarele aspecte:
1. Studiul pietei constituie premisa, punctul de plecare în activitatea firmei..
Mecanismul pietei reprezinta pentru întreprindere terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva; sursa de idei pentru realizarea de produse si servicii noi sau modernizarea celor existente; mediul de testare a serviciilor noi, a metodelor noi de distributie si promovare a produselor si serviciilor.
Pentru fundamentarea deciziilor privind aprovizionarea, productia, desfacerea sunt necesare urmatoarele informatii:
piata;
consumatorii actuali si potentiali;
structura si caracteristicile canalelor de distributie;
întreprinderile concurente (gama de produse si servicii oferite, segmentele de consumatori);
nivelul preturilor practicate de concurenta.
În fluxul aprovizionarii, productiei, desfacerii - primul stadiu (aprovizionare) si ultimul stadiu (desfacere) reflecta legatura întreprinderii cu piata.
3. Succesiunea logica în fundamentarea activitatii întreprinderii trebuie sa fie: DESFACERE - APROVIZIONARE - PRODUCŢIE - DESFACERE.
Initial trebuie sa se identifice cererile nesatisfacute ale pietei, produsele si serviciile cu cerere certa si desfacere asigurata.
Se va initia planul de desfacere, se va desfasura planul de productie, dupa care se va realiza programul de desfacere urmând planul de aprovizionare.
În general pentru a fi eficienta cercetarea de piata trebuie sa raspunda la urmatoarele întrebari:
Ce piete ofera cele mai bune perspective pentru produsul/serviciul respectiv?
Ce modificari trebuiesc aduse produselor/serviciilor pentru a se vinde mai bine?
Ce servicii sunt cerute pe piata?
Ce venituri se obtin prin vânzari de produse/prestari de servicii pe piata externa/interna?
Orientarea activitatii întreprinderii catre obiectivele prioritare:
- satisfacerea în conditii optime a nevoilor consumatorilor prin produsele realizate si serviciile prestate;
- cresterea rentabilitatii si eficientei economice pe baza cresterii productivitatii si a volumului vânzarilor.
Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale definesc scopul si însasi ratiunea existentei întreprinderii iar realizarea lor este conditionata de:
cresterea adaptabilitatii, flexibilitatii întreprinderii raportata la mediu;
promovarea unui mamagement anticipativ;
prevederea si cunoasterea permanent a modificarilor în perspectiva ale pietei;
stabilirea strategiilor optime de actiune.
O firma bine condusa trebuie sa fie putenic polarizata catre urmatoarele obiective:
cresterea solvabilitatii, a cifrei de afaceri, a profitului;
mentinerea pe piata;
patrunderea pe noi piete.
Actual, sub raportul obiectivelor, întreprinderea este un organism complex care are ca obiectiv prioritar maximizarea profitului. Ea se confrunta cu o multime de obiective contradictorii ce tin de tactica si strategia dezvoltarii sale si de satisfacerea intereselor proprietarilor, managerilor, salariatilor, interese care pot fi uneori divergente.
Analiza concurentei si a factorilor de monopol nu graviteaza numai în jurul problemei pretului. Profitul nu poate fi considerat singura motivatie în functionarea mecanismului economiei de piata, oricât ar fi el de important.
Concurenta este determinata de multitudinea de forme de comportament ce se realizeaza în cadrul relatiei dintre furnizori pentru captarea interesului unei clientele numeroase.
Pentru definirea acestor forme trebuie avute în vedere urmatoarele:
- Interesele si aspiratiile clientelei. Clientela reprezinta consumatorii productivi/neproductivi cu diverse disponibilitati financiare ce formeaza segmente diferentiate pe piata.
- Libertatea de a actiona, interesele si aspiratiile producatorilor în calitate de ofertanti. Firmele nu actioneaza dupa primul impuls, ci pe baza unor scenarii strategice, cautând sa coreleze interesele curente de asigurare a veniturilor cu cele viitoare de dezvoltare si consolidare a pozitiei lor pe piata, recurgând la un set diversificat de cai si metode.
- Existenta în mediul economic a unor reglementari juridice, reguli cutumiare, a unor stari psihosociale care impun/favorizeaza anumite actiuni sau comportamente din partea agentilor economici.
În economia de piata concurenta apare ca o necesitate obiectiva facând parte din regulile de joc ale pietei. Activitatea de piata a întreprinderii este marcata de prezenta întreprinderilor concurente care îsi disputa oportunitatile oferite de aceleasi piete.
În dubla ipostaza, de cumparator-vânzator, întreprinderile îsi plaseaza competitia dintre ele în doua planuri:
- îsi disputa furnizorii, prestatorii de servicii, disponibilitatea fortei de munca;
- disputa clientii urmarind obtinerea celor mai avantajoase conditii în asigurarea resurselor si plasarea produselor pe piata.
Competitivitatea agentilor economici este determinata în principal de calitate, pret, politica de promovare a produselor, reducerea costurilor.
Sistemul relatiilor de concurenta este format din ansamblu raporturilor de interactiune în care intra agentii economici în lupta pentru asigurarea surselor de aprovizionare si a pietei de desfacere.
Gradul de intensitate al concurentei este impus de raportul cerere-oferta, de masura echilibrarii acestui raport si raportul de forte în care se plaseaza pe piata agentii economici.
În general, mijloacele si instrumentele utilizate în relatia de concurenta se pot delimita în jurul a patru piloni ai politicii de marketing: PRODUS, PREŢ, PROMOVAREA PRODUSELOR, DISTRIBUŢIA PRODUSELOR.
Concurenta directa se manifesta între firmele ce apar pe piata cu bunuri identice sau putin diferentiate, destinate satisfacerii aceluiasi segment de consumatori. Între acestia diferentierea se realizeaza prin imaginea de marca, prin concurenta dintre marci.
Concurenta indirecta apare între firmele ce se adreseaza acelorasi nevoi sau nevoi diferite, prin oferta unei game variate de bunuri.
Forta competitiei si implicatia ei asupra rezultatelor întreprinderii depinde de marimea si pozitia economica a celor ce se confrunta.
|
