INDICATORI AI MĂRIMII sI DINAMICII PROFITULUII
1. MASA PROFITULUI. FACTORI.
Profitul obtinut ca urmare a diferentei venituri/cheltuieli se considera a fi relevant sub doua aspecte:masa profitului si rata profitului.
"Motivatia producatorului este perspectiva profitului pe care cauta īntr-o perioada nedeterminata de timp sa-l ma 454l1124e ximizeze"(J. K. Galbraith).
Masa profitului reprezinta o marime ce este influentata de nivelul productivitatii muncii, prin urmatoarele elemente:marimea valorii nou create, pretul de vānzare al produselor si marimea costurilor de productie.
Masa profitului este o īnsumare a tuturor realizarilor īn forma de profit de catre un subiect economic īntr-o anumita perioada de timp īn care sunt produse bunuri si servicii vandabile. Astfel, daca veniturile sunt mai mari decāt costurile totale, subiectul obtine profit iar daca veniturile sunt mai mici decāt costurile se īnregistreaza pierdere.
O alta definitie a masei profitului ar fi ca aceasta reprezinta suma totala pozitiva ce se obtine ca un rezultat al diferentei dintre veniturile si cheltuielile aferente efectuate de o īntreprindere(firma, agent economic, ramura, subramura sau economie). Privita ca un venit absolut al economiei, valoarea unui asemenea indicator se hotaraste īn functie de urmatorii factori.
Factori:
[1] Īn situatia īn care factorii de productie sunt īn totalitate detinuti de firma, estimarea costurilor de oportunitate este identica cu suma cu care firma plateste serviciile unui alt factor de productie. Daca o firma īsi foloseste proprii bani pentru a finanta investitia, costul de oportunitate ar fi reprezentat de dobānda rezultata din banii īmprumutati unei alte persoane[2]
C. Dupa realitatea exprimata:
Viteza de rota ie a capitalului reprezinta un indicator calitativ i exprima eficien a utilizarii acestuia īn func ie de posibilitatea recuperarii , reintregirii i reactivarii plasamentelor ini iale īn noi cicluri economice. Principalii indicatori care trebuiesc avuti īn vedere īn cazul determinarii si analizei vitezei de rotatie sunt reprezentati de numarul mediu de rotatii, durata medie, īn zile, a unei rotatii si respectiv, indicatori care masoara efectele economico-financiare ale modificarii numarului mediu de rotatii si durata medie a unei rotatii. (de mentionat faptul ca īntre primii doi indicatori se stabileste o relatie de inversa proportionalitate). Viteza de rotatie a capitalului angajat(format din capital propriu) si creditele pe termen mediu si lung-peste 1an-capital permanent. Cifra de afaceri reprezinta rezultatul utilizarii tuturor surselor de finantare ale activului īntreprinderii. [6]
Ca factor de influen a al masei profitului brut, acest indicator ofera posibilitatea eviden ierii rota iilor capitalului īntr-o perioada de timp i numarul zilelor īn care se realizeaza o rota ie.
Timpul necesar pentru parcurgerea unei miscari complete de la B la B'este timpul de rotatie. La un capital egal avansat, firmele care īn decursul unei perioade realizeaza o perioada de rotatie mai mare, obtin un profit mai mare. Astfel, viteza de rotatie este influentata de structura capitalului, modul īn care acesta se īmparte pe destinatii-pentru capital fix si capital circulant, mijloace de munca, materii prime, materiale si economisirea componentelor din structura capitalului si a mijloacelor de munca, folosirea unor substituti mai putin costisitori.
VITEZA DE ROTATIE A CAPITALULUI
MILOACE DE
MUNCĂ CAPITAL FIX
CAPITAL DE CONSUM
Atāt Adam Smith cāt si David Ricardo au sustinut ipoteza potrivit careia rata profitului ar avea o tendinta de scadere. Pentru Adam Smith, acest lucru īsi gaseste explicatie īn faptul ca īn pofida cresterii capitalului, concurenta se intensifica pe piata. De asemenea si Karl Marx considera ca acest lucru este datorat compozitiei organice a capitalului, adica pe masura ce ponderea capitalului constant se afla īn scadere, rata exploatarii muncii se mareste continuu. Marx observa ca pe masura ce rata profitului scade, creste gradul de concentrare al capitalului, lucru care va conduce la un grup mic de monopoluri numite " catuse ale modului de productie" si respectiv la saracirea clasei proletare care are ca si scapare o singura modalitate si anume, revolutia socialista.
Rata profitului se calculeaza desfasurata pe produs si la nivelul īntreprinderii, ramurii sau economiei nationale. Apreciata ca un indicator calitativ, ea ajuta managerii si īntreprinderea sa decida rapid īn orientarea producatorului catre ramurile si subramurile cu eficienta economica. distinctie īntre rata profitului si rata plusvalorii. Astfel ca pentru exprimarea reala a profitului trebuie sa se tina cont de capitalul total. Modalitatea de calcul releva gradul de rentabilitate pe produs, īntreprindere, ramura, asa cum au fost valorificati factorii de productie īntr-o anumita perioada. Limita minima a ratei profitului net pentru un agent economic arata rentabilitatea acestuia si exprima gradul de profitabilitate al vānzarilor sau modul cum s-a utilizat īntreg capitalul investit.
Rata profitului reflecta gradul de valorificare a componentelor care perticipa īn mod real la obtinerea profitului si la masura eficienttei combinarii acestor prod-factori. Daca din calculul acestor indicatori nu se obtine o cifra pozitiva, rezulta ca din punct de vedere oficial se obtine pierdere.
Īn economiile moderne formele de exprimare a ratei generale a profitului se extind la rata profitului brut(pr'b) si rata profitului net(pr'n). 1) pr'(b)=pr(brut)/venituri din vānzari*100
pr'(b)=pr'(brut)/Ktotal*100
Un exemlu de variatii a ratei profitului ne ofera urmatoarea figura, care arata evolutia pe o perioada de 6 ani a ratei profitului, respectiv intervalul 1998-2003. Oscilatiile sunt vizibile si ca urmare a acestora, se observa ca īn anul 1999 atinge o valoare aproape maxima. Ca si efect, putem vorbi despre un grad ridicat de rentabilitate la nivel de economie a statului.
Fig 3. 6 :RATA PROFITULUI BRUT (sursa:www. cct-sa. ro/ro/img/rata_profitului. jpg)
2)pr'(n)=pr(net)/venit din vānzare*100
pr'(n)=pr(brut)/Ktotal*100
Marimea ratei profitului depinde īn mod hotarātor de actiunea convergenta a urmatorilor factori:masa profitului, reducerea costului de productie si a consumurilor specifice si tehnologii, marimea cifrei de afaceri, realizarea unei combinari eficiente a factorilor de productie, volumul capitalului utilizat, calitatea produselor si respectiv productiei, accelerarea vitezei de rotatie a capitalului, volumul optic si structura productiei marfa fabricata. Rata profitului general nu ia nastere din operatiuni comerciale ci este determinata de combinatiile productive realizate de capitalisti. Aceasta rata a profitului mediu(R), nu poate fi pozitiva decāt cu conditia exploatarii muncitorilor.
Rata profitului este o expresie matematica relativa care arata gradul de rentabilitate, a unui produs sau serviciu prestat. Īntreprinzatorul individual va fi tentat īntotdeauna sa-si calculeze rata profitului la īntregul capital avansat, spre a cunoaste gradul de valorificare al lui. Dar īn economia de piata, el este interesat sa cunoasca īn primul rānd ce profit brut sau net are la fiecare unitate monetara avansata īntr-o activitate economica sau la un anumit volum de productie. Marimea si dinamica ratei profitului pot fi influentate de o serie de factori dedusi din relatiile de calcul ale acesteia : Pr'=Pr/K*100 ; Pr'=Pr'/Cp*100 ; Pr'=Pr/CA*100 ; C'pr=P'rI/P'r0, unde: P'r=rata profitului;Pr=masa profitului;K=marimea capitalului total;CP=nivelul costurilor de productie;CA=cifra de afaceri;L'pr=indicator al ratei profitului;PrI=masa profitului īn perioada actuala;Pr0=masa profitului īn perioada de baza.
Astfel, rata profitului este influentata de interventia īn cadrul raportului a masei profitului, cu care se afla īn relatie de directa proportionalitate, capitalul avansat si folosit(prin nivelul costurilor de productie cu care e īn relatie de inversa proportionalitate) si cifra de afaceri. Calculata la nivelul unei activitati sau īntreprinderi, rata profitului este o rata individuala iar calculata la nivelul unei ramuri industriale, este rata medie/mijlocie a profitului ramurei respective. Privita ca raport īntre masa totala a profitului īnsusit īn societate īntr-o perioada de timp data si ansamblul capitalului folosit pentru desfasurarea activitatii economice īn cadrul acesteia, este confundata cu rata capitalului social, adica eficienta medie a folosirii capitalului social īn societate.
6. 1. Tendinta ratei profitului. Īn opinia clasicilor economiei politice, Adam Smith si David Ricardo, se dezvolta teoria potrivit careia īn timp ce economia moderna se va dezvolta, rata profitului va manifesta o tendinta de continua diminuare, cauza fiind cresterea rentei datorita raportului negativ īntre cresterea populatiei si cresterea productiei agricole care va conduce spre marirea pretului produselor agricole si necesitatea maririi salariilor lucratorilor pentru asigurarea unui trai decent.
6. 2. Egalizarea ratei profitului si formarea profitului mijlociu. Adam Smith a sesizat o oarecare tendinta de scadere a ratei profitului. Egalizarea ratei profitului prin miscarea capitalului dintr-o ramura īn alta, se poate realiza īntr-un climat de libera concurenta. Īnsa sunt impuse restrictii īn ceea ce priveste cursul economiei īmpiedicānd libera concurenta si egalizarea ratei profitului. Aceste restrictii sunt de trei feluri: 1)restrāngerea numarului concurentilor īn anumite ocupatii; 2)cresterea numarului de concurenti īn alte ocupatii peste numarul normal admis. Cāteva exemple de masuri promovate de stat īn acest sens:reglementarea salariilor īn diferite ocupatii, sprijinirea din fonduri proprii a pregatirii tinerilor īn anumite profesii. 3)īmpiedicarea liberii circulatii a muncii si a capitalului de la o ocupatie la alta, de la un loc la altul(legislatie care īmpiedica īn anumite tari circulatia saracilor sau obtinerea de catre ei a unei locuinte).
J. Stuart Mill a īncercat sa explice variatia profitului de la o īntrebuintare la alta a capitalului. A facut deosebire īntre masa, si respectiv rata profitului. Daca masa profitului poate sa creasca sau sa scada īn functie de domeniile utilizarii capitalului, rata profitului tinde spre egalizare, ca urmare a concurentilor si miscarea libera a capitalului.
E necesar sa fim constienti de faptul ca masa si rata profitului reprezinta realitati interdependente, miscarea uneia determinānd o modificare proportionala si de acelasi sens a celeilalte. Variatiile uneia dintre cele doua marimi pot fi traduse ca fiind cateodata fundamentale pentru cursul economiei.
|
