Masurarea inflatiei se face cu ajutorul indicatorilor de preturi. Cel mai important indice de preturi este "Indicele preturilor de Consum" (IPC). Acest indicator masoara costul vietii, oferind informatii pretioase despre nivelul de trai dintr-o tara. Marimea costului vietii depinde de nivelul cheltuielilor curente efectuate într-o anumita perioada de timp, de regula un an, pentru procurarea de bunuri alimentare, nealimentare si servicii necesare consumului populatiei. Acestea sunt cheltuielile care intra în structura "cosului de piata al consumatorului". Pentru calculul IPC în SUA, de exemplu, se urmaresc 265 grupe de bunuri procurate de consumatorii din 85 de orase.
Un alt indicator al preturilor este "Indicele Preturilor de Productie" (IPP), un indice al comertului cu ridicata care în SUA, se calculeaza urmarind evolutia preturilor a 3400 de bunuri.
"deflatorul PNB" este un indice al preturilor pentru întregul PNB si se calculeaza ca un raport între PNB nominal si PNB real.
Pe baza acestor indicatori se calculeaza rata inflatiei:
, unde I poate fi
IPC, IPP sau deflatorul PNB.
Orice exces de cerere (insuficienta a bunurilor sau fortei de munca) conduce la o crestere a preturilor si salariilor. Daca inflatia e deschisa economia continua sa functioneze cu un mecanism în care preturile sunt fixe. Inflatia reprimata apare atunci când controlul guvernamental împiedica cresterea preturilor bunurilor de consum si a salariilor. Înseamna ca excesul de cerere este doar reprimat nu si redus. Când controlul guvernamental înceteaza trebuie sa ne asteptam la cresteri de preturi si salarii.
Limitarea cheltuielilor bugetare de catre guvern echivaleaza cu o comanda sociala mai redusa pentru firme ceea ce va conduce la un somaj mai mare. Dar nu e sigur ca somajul mai mare va reduce inflatia deoarece somerii fac presiuni asupra costurilor prin pretentiile de majorare a ajutoarelor de somaj.
Blocarea salariilor este o cale de stopare a inflatiei dar poate degenera în conflict social generalizat.
Efecte durabile în lupta împotriva inflatiei se vor obtine numai prin cresterea productivitatii muncii si prin întarirea concurentei. Cresterea productivitatii poate fi sustinuta numai prin investitii în tehnica noua, cercetare, în general în progres tehnic.
Abraham-Frois, (1994).G., Economie politica, ed. Humanitas, Bucuresti
Buse, G., (1994) (coordonator). Dictionarul complet al economiei de piata, Informatia Business Books
Dobrota, N. (coordonator) (1995). Economia politica, Editura Economica, Bucuresti
Dobrota, N. (coordonator) (1997). Economia politica, aplicatii, Editura Economica, Bucuresti
Dobrota, N. (coordonator) (1999). Dictionar de economie, Editura Economica, Bucuresti
Fourcans, André (1998). Explicându-i fiicei mele ..economia Editura Eurosong & Book, Bucuresti
Kiss, F., Cocheci Delia, (1993). Economie contemporana. Introducere în micro si macroeconomie (note de curs) UTC-N.
Negucioiu, A., (coordonator), (1998). Economie Politica, Vol.1 si 2,
editura George Baritiu,
Samuelson, P., (1982). Economics, McGrow-Hill Book Company, New-York 1989 sau L' economique, vol I si II, Armand Colin, Paris
Sonea, stefan, (1995). Economie generala - macroeconomie, UTC-N
Whitehead, Geoffrey, (1997). Economia, Editura Sedona,
XXX , Dictionar Macmillan de Economie Moderna, (1999). Editura Codex, Bucuresti
|
