INTERPRETAREA INDICATORILOR ECONOMICI
PROBLEME METODOLOGICE
Calculul PIB în functie de productie se face prin metoda valorii adaugate brute (VAB).
PIBpt= VABpt - Sbancare
VAB = Pglobala - Consum intermediar
Consum intermediar = valoarea intrarilor (materii prime, materiale, subansamble, energie, combustibil, apa etc.)
Ponderea productiei în PIB depinde de nivelul de maturitate al unei economii:
Economii slab dezvoltate = pondere mare a griculturii în PIB (Africa).
Economii în curs de dezvoltare = pondere mare a industriei (ASIA-Pacific)
Economii dezvoltate (mature) - ponderea mare a sectorului tertiar -servicii. (OECD)
Clasificari: repartizarea pe ramuri ale economiei nationale a diferitelor activitati. Trebuie acordata o deosebita atentie la încadrarea pe ramuri a unor activitati, atunci când se procedeaza la comparatii internationale, deoarece în pofida tendintelor de unificare si standardizare a informatiilor exista tari care utilizeaua nomanclaturi diferite.
Ex. Marea Britanie a adoptat în ceea ce priveste ramurile economiei nationale clasificarea internationala standard impusa de Natiunile Unite (CIIS) în timp ce tarile vest europene utilizeaza nomenclatorul general de activitati din comunitatea europeana (NACE). România foloseste clasiicarea activitatilor din Economia Nationala (CAEN) care este o adaptare la specificul economiei românesti a NACE.
Ex. Conform CIIS calculatoarele personale ar fi încadrate la categoria echipamantelor de birou, care în cadrul celorlalte nomenclatoare sunt parte a industriei electronice.
Ex. Fibrele sintetice sunt încadrate la industria textila si nu asa cum este normal la industria prouselor chimice.
Metoda cheltuielilor
PIBpp=Cprivat + Cguv + Investitii + (Export - Import)
Consumul privat - reprezinta circa 60% din PIB si cuprinde cheltuielile menajelor cu bunurile si serviciile de stricta necesitate si de folosinta îndelungata.
În tarile sarace - C privat depaseste 60%
În tarile dezvoltate - unde PIB/loc este ridicat nivelul consumului privat (ca pondere) depinde si de implicarea statului în economie, prin intermediul cheltuielilor guvernamentale.
Consumul guvernamental - reflecta rolul si gradul de implicare a statului în economie, în general consumul guvernamental reprezinta 10 - 20% din PIB. În statele în care statul duce o politica sustinuta în domeniul social (Danemarca, Suedia) - existând si posibilitatile practice de sustinere a unei astfel de politici, nivelul cheltuielilor guvernamentale este mai ridicat.
O atentie aparte trebuie acordata cheltuielilor guvernamentale cu apararea si ordinea publica, deoarece exista pericolul ca sa apara o supraevaluare a cheltuielilor guvernamentale si implicit a PIB-ului, datorita unui nivel ridicat, si uneori nejustificat al cheltuielilor militare.
Investitiile - pot fi privite sub dublu aspect:
Ca un fundament al dezvoltarii viitoare a economiei (investitie)
Ca o cheltuiala prezenta în contul unei dezvoltari viitoare.
Investitiile cuprind cheltuieli pentru construirea de noi fabrici, pentru procurarea de instalatii, echipamente, imobile, destinate bunei desfasurari a activitatii economice în viitor, precum si valoare cresterii stocurilor.(investitii în stocuri)
Atentie! - investitia în stocuri poate fi considerata un factor pozitiv, daca exista perspectiva valorificarii acestor stocuri ( prin productie - stocuri de materii prime sau prin vânzare - stocuri de produse finite). În caz contrar, investitia în stocuri poate avea efecte nedorite, ea constituindu-se într-o imobilizare de fonduri întotdeauna, una din problemele cu care s-au confruntat economistii la nivel macroeconomic a fost stabilirea proportiei consum-investitii (consum-acumulare).
Atribuirea unei cote mai mari consumului (privat+public) - peste 75%, poate conduce în mod nemijlocit la o stagnare a cresterii economice, chiar la un regres a acesteia, în perioada curenta, duce în mod nemijlocit la o încetinire a dezvoltarii, si la sacrificarea generatiilor viitoare.
Acordarea unei cote mai mari investitiilor (acumularii - în general) asigura dezvoltarea viitoare, dar scade consumul în perioada curenta. Aceasta scadere a consumului poate fi privita, ca o sacrificare a generalitatilor actuale în folosul dezvoltarii. Dar trebuie avut în vedere faptul ca într-o economie de piata între cerere(consum) si oferta(productie) exista o legatura functionala (cererea conditioneaza oferta). Ori în conditiile unei scaderi a consumului (cererii) a urmare a atribuirii unei cote mai mari pentru investitii activitatea economica are de suferit (supra oferta de produse). Acest lucru genereaza dezechilibrari economice.
Se considera ca nivelul optim al cotei acordate investitiilor într-o economie dezvoltata este de circa 20% din PIB.
Întotdeauna exista o tendinta de subevaluare a investitiilor, ca urmare a metodologici de calcul a PIB. Astfel, elemente care prin natura lor fizica si functionala, ar trebui sa intre în categoria investitiilor, sunt cuprinse ca elemente ale consumului privat sau public:
Bunuri de folosinta îndelungata (inclusiv autoturisme) - Consum privat
Bunuri în Leassing - sunt considerate consum intermediar.
Cheltuieli pentru infrastructura (structura, cai ferate etc.) sunt considerate consum public.
Cheltuieli cu educatia - nu sunt considerate ca o investitie în factorul uman ci ca o cheltuiala publica.
Chiar si cheltuielile cu apararea ar putea fi considerate o investitie atâta timp cât nu exista un conflict armat.
De aceea de foarte multe ori se foloseste un indicator global - cheltuieli totale interne - care cuprind atât cheltuielile pentru consum cât si investitiile, caz în care nu mai este facuta distinctia între cele doua categorii - consum si investitii.
Exportul si importul sunt indicatori ce trebuie analizati în interdependenta deoarece exportul genereaza venituri în valuta, care duc la cresterea PIB, în timp ce importurile conduc la scurgeri din PIB în exteriorul tarii.
Importanta acestor indicatori este cu atât mai mare cu cât ponderea acestora în PIB este mai mare.
Ex. Importanta scazuta pentru SUA (10% PIB)
Importanta mare pentru Hong Kong (aproape 100% din PIB)
PIBpt= VFpt+A.
PIBpt= Venituri din munca angajata + Veniturile patronilor ce lucreaza în propria companie + profiturile companiilor + surplusuri comerciale(dobânzi) + rente
Datele privitoare la venituri provin din cifrele care se bazeaza pe conventiile contabile obisnuite si mai putin pe principiile contabilitatii materiale profiturile companiilor includ orice crestere sau descrestere a stocurilor, chiar daca aceasta modificare apare ca urmare a unei reevaluara si nu a unei activitati economice reale.
În mod natural PIB calculat prin oricare din cele trei metode ar trebui sa conduca la acelasi rezultat. În realitate apar unele diferente ce nu trebuie sa depaseasca 1-2% si care sunt înlaturate dupa ce se face verificarea certitudinii calculelor utilizând Tabelul Input-Output (dureaza circa 3-4 ani PIB corectat si revizuit are mai mult valoare istorica decât operationala.
Discrepantele pot fi mult mai mari în functie de:
Nivelul si corecta aprecierea economiei subterane.
Nivelul inflatiei
Modificarile bruste si uneori imprevizibile ale preturilor unor bunuri (energie, petrol etc)
Cel mai demn de încredere este PIB determinat pe baza metodei de productie (valorii adaugate) pentru perioade scurte (date oparationale) si prin metoda cheltuielilor pentru perioade mai lungi de timp ( cu toate ca indicele preturilor bunurilor de consum - IPC, care masoara modificarea preturilor pentru bunurile destinate consumului privat este revizuit foarte rar).
|
